Targu-Frumos si Harlau

Targu-Frumos

Am inceput dimineata cu o intalnire la primaria din orasul Targu-Frumos. Exceptand vizita de la Barlad din noiembrie anul trecut, aceasta este prima vizita in Moldova, in cadrul programului “Orasele Romaniei”. Gheorghe Tataru, primarul orasului, era in fata primariei, impreuna cu elevi de la scoala, cu intreg personalul primariei si cu un covor mare, rosu, la intrare. A fost primul loc din tara unde primarul a tinut sa-mi prezinte intregul colectiv al primariei, inclusiv portarul, femeile de serviciu si ceilalti lucratori pe care de obicei nu-i vezi niciodata.

Dupa o intalnire cu consilierii locali, in care am vorbit despre proiectele cu fonduri europene si nevoile urgente ale orasului de 15.000 de locuitori, am mers la o sala de spectacole din centru, unde elevii liceului “Ion Neculce” asteptau sa ne intalnim, salile lor de la scoala fiind in renovare. Sala de spectacole era recent zugravita, ca intreaga cladire, iar elevii erau bucurosi ca au putut iesi de la ore, intr-o dimineata atat de insorita. Am dialogat cu ei in felul in care o fac de fiecare data cu colegii lor din tara. Am vorbit despre pozitia lor in societatea locala, despre “fermentul” pe care ei il reprezinta in familie si comunitate, iar cand am rugat sa ridice mainile cei care au telefoane mobile si au acces la internet, toata sala a frematat de maini ridicate in aer.

Am propus si lor sa initieze un concurs de idei referitoare la proiecte din fonduri europene, am intrebat despre proiectele lor in legatura cu orasul natal, iar raspunsurile au fost mai mult mature decat adolescentine: una din fete a spus ca ar vrea ca orasul ei sa aiba un spital ultramodern, un camin pentru elevi si cladiri noi si frumoase in centru. Am vorbit apoi despre semnificatia fiecareia din aceste cladiri in parte.

La plecare, dupa ce mi-au promis ca vor continua pe blog dialogul, o alta fata a venit si mi-a spus ca ea ar vrea ceva ce nu a putut spune cu glas tare, din timiditate: ca ar dori ca spitalul cel modern sa aiba aparatura performanta pentru boli incurabile precum cancer si SIDA, fiindca ea are in familie aceste cazuri.

Am incheiat vizita la Targu-Frumos printr-o intalnire cu oamenii de afaceri locali, nu multi dar destul de curajosi, daca iau in consideratie mediul inconjurator defavorabil. Un om de afaceri din Targu-Frumos are motive sa fie laudat mult mai mult decat un om de afaceri din Timisoara sau Arad.

Harlau

Acest oras de 12.000 de locuitori are o primarie alba, intr-una din cladirile boieresti ale asezarii, bine reconditionata si pastrata. In jurul mesei ovale s-au adunat toti cei care alcatuiesc elita orasului: profesori, medici, parintele protopop, ingineri, oameni de afaceri, consilieri locali, economisti si primarul, dl Constantin Cernescu.

Dupa intalnirea de la primarie, am vizitat liceul “Stefan cel Mare”, o cladire surprinzator de curata si de bine intretinuta, in ciuda modestiei mijloacelor materiale. La intalnire erau elevi putini, nu mai mult de treizeci, insa venisera din toate clasele, incepand de la a VIII-a pana la ultima clasa de liceu. Dialogul cu ei a fost simplu, la obiect si nu foarte lung. Era in randul intai un baiat pe nume Ioan, care venea la cursuri dintr-un sat alaturat si care era olimpic national la fizica. Toti aveau planuri mari de viitor, de la a urma o cariera filologica, pana la informatica, avocatura, arta militara sau management.

In incheierea vizitei am avut o surpriza de proportii. Mi s-a spus ca vom vizita un muzeu. S-a dovedit a fi unul cu totul unic. Mai intai, era gazduit intr-o cladire din anii 1600, un conac al unui logofat moldovean, lucru rarisim in patrimoniul arhitectural romanesc. Cred ca putem numara pe degete cladirile ne-religioase ramase in picioare, din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea. Apoi, numele muzeului era “Muzeul Vitei si Vinului”. Originalitatea traseului muzeistic era ca obiectele din muzeu erau impartite pe momente din viata in care vinul joaca un rol important: facerea, nasterea, cununia, moartea; sau impartite pe spatii ale casei in care vinul apare ca un element component: camera in care familia locuieste, beciul in care vinul este pastrat, locul in care vinul este fabricat sau hanul, adica locul in care vinul este consumat in comunitate. Obiectele expuse erau de cea mai mare autenticitate, unele fiind raritati absolute. De asemenea, cateva din costumele populare si piesele de zestre aveau un mare rafinament al culorii.

Daca ne gandim ca locul acesta are legendarele podgorii de la Cotnari la 9 kilometri departare, ca localitatea Cucuteni, unde s-au descoperit urmele unei civilizatii neolitice, este la mica distanta sau ca o asezare geto-dacica din secolul al III-lea i.e.n. s-a descoperit nu departe, daca mai luam in seama si bogatia rara a solului si talentul tinerilor locului, atunci ajungem sa nu mai intelegem cum este posibil ca o comunitate ca aceasta sa ajunga la un grad atat de ridicat de saracie si izolare. Sper din toata inima ca Ioan si generatia lui, plini de computere si telefoane mobile, sa aduca locului o stare de prosperitate macar apropiata daca nu conforma cu calitatea resurselor naturale si umane.