Al XXIII-lea Summit Economic Eurasiatic Marmara

La invitația Fundației Grupului Marmara, Alteța Sa Regală Principele Radu a participat la cel de-al XXIII-lea Summit Marmara, care a avut loc anul acesta online, în zilele de 7 și 8 octombrie 2020.

La lucrări, grupate sub genericul “Lumea de după COVID-19” și transmise prin satelit, au luate parte reprezentanți ai unui număr de 45 de țări ale lumii, printre care personalități politice și academice, lideri religioși și înalți funcționari publici.

Principele Radu a susținut în prima zi a conferinței un discurs legat de cooperarea regională.

Mesajul Alteței Sale Regale Principele Radu, tradus în limba română:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul Marmara și toți prietenii fundației din întreaga lume au găsit forța și hotărârea de a continua organizarea acestui summit, în ciuda dificultăților incredibile cu care ne confruntăm cu toții în țările noastre și cu care, de fapt, toate popoarele lumii sunt nevoite să se confrunte.

În acest sens, acest summit organizat online la Istanbul poate că nu este cel mai important dintre toate, dar este, cu siguranță, cel mai semnificativ dintre toate. El demonstrează ce înseamnă parteneriatul, ce înseamnă să ai grijă de vecinii tăi, de prietenii tăi, de oamenii din jurul tău, care încearcă tot ce le stă în putință pentru țara lor, și spune mult despre alte valori, cum sunt prietenia, încrederea reciprocă, respectul reciproc, încercarea de a înțelege ce îi este specific fiecăreia dintre țările noastre în materie de cultură, de civilizație sau de realitate politico-economică.

Am început să vă urmăresc munca remarcabilă acum 14 ani, în 2006, așa că, în aproape un deceniu și jumătate, am avut timp să observ cât de important este impactul pe care-l au întrunirile din fiecare an de la Istanbul asupra țărilor noastre.

În ultimii 10 ani, participarea la summit a fost semnificativă: ați avut în mod curent patru sute de personalități care au participat la summitul dumneavoastră, iar numărul țărilor reprezentate se ridică la 40 și, uneori, la 50, și asta reprezentând nu numai continentul asiatic și cel european, cărora le este dedicat summitul, ci mult mai mult.

Felicitări pentru hotărârea, forța și dedicația pe care le aveți față de valorile democrației, ale prosperității, ale cooperării internaționale, și pentru voința de a continua în același sens.

Summitul are ca obiectiv, evident, dezvoltarea economiilor țărilor noastre și stabilitatea lor, predictibilitatea lor, securitatea lor națională și capacitatea lor de a crea punți.

Dar summitul abordează și probleme fundamentale ale timpurilor noastre: ​​încrederea fiecărui popor în oamenii care îi guvernează țara și care au responsabilitatea de a gestiona prezentul și viitorul nostru. De asemenea, la summit se vorbește foarte des despre resurse, despre energie și, la fel de frecvent, despre generația tânără și despre creativitatea ei excepțională, despre forța și energia care se află în mâinile tinerilor.

Vorbim foarte des despre religii, despre toleranță, despre culturi, despre o societate deschisă la idei și față de opiniile, concepțiile, visele sau principiile celorlalți.

Și facem toate acestea pentru a crea o vecinătate stabilă, pentru a determina un comportament previzibil al oamenilor din jurul nostru, din regiune și din întreaga lume.

Ce s-a întâmplat anul acesta,  drama imprevizibilă pe care au trăit-o societățile noastre din cauza crizei COVID-19, este un moment foarte potrivit pentru a încerca să evaluăm greutatea problemelor pe care trebuie să le rezolvăm, dar și oportunitățile pe care le avem în acest tip de criză și să ne străduim să găsim soluții pentru viitor.

Iar unele dintre aceste soluții nu trebuie să fie doar pentru prezent, ci poate chiar unele durabile pentru viitor, cum ar fi comunicarea noastră online de astăzi, care ar putea deveni o practică obișnuită pentru noi toți, în toate domeniile noastre de activitate.

Aș dori să reamintesc o temă pe care am abordat-o de mai multe ori în ultimii ani la summit, și anume accentul care trebuie pus pe sprijinirea tinerei generații, nu numai pentru ca tinerii să fie bine educați pentru a-și găsi locuri de muncă și pentru a se asigura, de la o vârstă fragedă, că joacă un rol important în acest „concert” de generații, dar și pentru a-i face să-și folosească energia extraordinară, dedicația, creativitatea, „setea” de a se afirma și energia în sens bun, în profesia lor, și să-și construiască astfel un prezent foarte solid, nu numai un viitor.

Cu alte cuvinte, după cum știți cu toții, vârsta „locurilor de muncă cu înaltă responsabilitate” a scăzut destul de mult în ultimii 10-20 de ani. În ultimul deceniu, am întâlnit prim-miniștri, miniștri ai afacerilor externe sau primari ai unor orașe importante, toți cu vârsta sub 40 de ani, iar uneori chiar sub 30 de ani.

Acest lucru era de neconceput cu 30 sau 40 de ani în urmă. Deci faptul că tânăra generație devine din ce în ce mai importantă în societate și are din ce în ce mai multe responsabilități în sfera puterii – în cea economică, în cea culturală, în mass-media, în cea politică – aceasta duce la multe îmbunătățiri, nu numai în ceea ce privește predictibilitatea  viitorului, ci chiar în prezent.

În țara mea, România, la fel ca în Turcia și în țările din Europa de Est, tânăra generație este foarte importantă. În demografia țării mele, extrem de mulți oameni sunt foarte, foarte tineri. Și vorbim despre o parte a societății care este în continuă creștere! Din ce în ce mai mulți oameni sunt competenți de la o vârstă foarte fragedă.

Cred că dificultățile foarte mari cu care se confruntă popoarele noastre acum din cauza pandemiei ne ajută într-un fel să fim mai apropiați unii de ceilalți decât eram înainte, fiindcă ne confruntăm cu același tip de pericole și cu același tip de vulnerabilități.

Economia fiecărei țări în parte a suferit în ultimele șase-șapte luni. În toate țările noastre, toți oamenii au suferit o foarte puternică provocare din punct de vedere psihologic. Am descoperit că activitățile sociale sunt mai importante decât erau înainte.

Generozitatea cetățenilor față de prietenii lor, de familia lor sau de vecinii lor, este mai mare decât înainte.

Organizațiile internaționale au, într-adevăr, un rol de jucat, fiindcă niciun guvern al vreuneia dintre țările noastre nu este capabil să rezolve singur problemele pe care noua criză le-a adus în viețile noastre.

Într-un fel, oamenii care participă anul acesta la summit, chiar dacă sunt departe și comunică prin mijloace electronice, sunt poate mai aproape unul de celălalt decât au fost anul trecut sau acum doi-trei ani.

Iar legătura noastră se datorează acelorași temeri, aceleiași anxietăți, aceleiași incertitudini cauzate de imposibilitatea de a prevedea ce se va întâmpla. Acest tip de sprijin reciproc este poate unul dintre câștigurile acestui moment tragic din viața noastră.

Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați invitat să mă adresez summitului în acest mod foarte neobișnuit! Mă gândesc la dumneavoastră și la toți prietenii care ni s-au alăturat, ca și mine, de departe, la acest summit. Vă doresc tot binele, vouă, țărilor și familiilor voastre!

Sper din suflet să ținem viitorul summit, în 2021, la Istanbul, și să fim cu toții cu adevărat “împreună”, așa cum am fost de atât de mulți ani încoace.

Vă mulțumesc.