Societatea de Geografie din România a primit Înaltul Patronaj al Regelui Mihai

Joi, 4 iulie 2013, Sala Regilor a Palatului Elisabeta a găzduit ceremonia de acordare a Înaltului Patronaj al Regelui Mihai I Societății de Geografie din România.

Societatea a fost creată de Principele Suveran Carol I, la 15 iunie 1875, fiind astfel una dintre cele mai vechi asociații pe temei profesional din țara noastră. Peste doi ani, societatea va împlini 140 de ani de activitate neîntreruptă. În anul 1915, la împlinirea a 40 de ani de activitate, societatea a primit de la Regele Ferdinand I dreptul de a se numi Societatea Regală de Geografie.

Am avut onoarea de a fi autorizat de Majestatea Sa să îl reprezint la această ceremonie, care deschide o nouă pagină a colaborării dintre societate și Casa Regală.

Au luat parte la ceremonie, în afară de conducerea societății, reprezentanți din județele țării și din capitală, profesori de liceu și profesori de universitate, precum și reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale.

Proces verbal al sedintei solemne de inaugurare din 15/27 iunie 1875, sub presedintia Înaltimii Sale Domnitorului

La 5 ore dupa amiaza, Maria Sa Domnitorul sosind la Palatul Academiei, a fost întâmpinat de domnul ministru de Culte si instructiune publica si de Biroul Societatii.

Maria Sa Domnitorul declarând sedinta deschisa. Domnul Secretar face apelul nominal la care raspund 31 de membrii.

Maria Sa Domnitorul saluta pe membrii Societatii cu urmatoarea cuvântare:

Salutând Societatea Geografica Româna, a carei înfiintare îndeplineste una din vechile mele dorinte, bucuria mea este cu atât mai mare cu cât sunt încredintat ca lucrarile ei vor fi de un folos nemarginit pentru viitorul tarii, a carei dezvoltarea economica si politica o urmareste Europa cu un interes crescând. Terenul deschis exploatarii dumneavoastra stiintifice este foarte întins, si o munca de zecimi e ani va fi de trebuinta pentru a ajunge la exactitatea cunostintelor neaparate în asemenea întreprinderi. Însa împaratirea dumneavoastra în sectiuni va pune o regula în lucrari si le va simplifica.

Sectiunea matematica si astronomica este chemata a se pune în legatura cu acea retea de admirabile cercetari stiintifice, care au cuprins si au ilustrat întregul nostru glob terestru, si observarile dumneavoastra se vor putea executa cu succes îndata ce veti poseda instrumentele trebuincioase lor.

Cu deosebita placere vad, ca mai multi din ofiteri nostri de stat major au intrat în societatea geografica si s-au înscris în sectiunea ei matematica. De la telul si silintele domnilor sunt în drept a astepta, ca vor executa în mod sistematic ridicarea planului trigonometric al tarii. Lucrarile de triangulare întreprinse în anul trecut în judetele Suceava, Botosani si Dorohoi, sunt un început bun pentru aceasta. Sa speram, ca în curând charta de stat major a Moldovei se va termina si aceea a Valahiei se va supune unei noi prelucrari. Ele împreuna vor forma opera demna si frumoasa a junelui nostru stat-major.

Mai usoara este sarcina sectiunii fizice, ca una ce poate deja dispune de oare care material. Prin deosebitele carti, care însa cer o prelucrare mai exacta si o completare în detaliu, se pot fixa aproximativ relatii orografice si hidrografice. Nu tot asa de înaintati suntem în atmosferografie si mai ales Climatologie, careia i s-a dat pâna acum prea putina atentie, desi tocmai aceasta parte a stiintei este din cele mai importante pentru o tara, care atârna aproape exclusiv de agricultura ei.

De se faceau mai de timpuriu observari si cercetari, nu s-ar fi pradat atâtea regiuni întregi de padurile lor si nu am avea asa de des recolte nefavorabile. Daca nu se vor opri cu toata energia taierilor de paduri vom vedea clima noastra în curând periclitata în modul cel mai amenintator. Devastarea padurilor la munte seaca izvoarele, si produce surpari, devastarea lor la ses usuca câmpiile si preface pamântul roditor în pustie.

Nu de mai putina importanta sunt studiile zoologice, botanice si mineralogice, care pot avea cea mai simtita influenta asupra vietii noastre economice nationale. Sa va fie dat a deprinde tara la ameliorarea raselor noastre de animale si a plantelor noastre de hrana. Sa va fie dat a dezgropa printr-o buna harta geologica comorile ascunse în pântecele pamântului. Cum a fost cu putinta, ca minele noastre de metale izvoarele noastre tamaduitoare sa ne fi ramas noua si Europei aproape necunoscute? Ca petrolul nostru, care se poate masura cu cel pensilvanic – caci aici ca si acolo este în asa grad inflamabil, încât se aprinde la simpla apropiere a unei flacari – sa nu fi facut înca pe continent concurenta celui american? Este de neaparata trebuinta a ne gândi serios la executarea unei harti geologice: prin o asemenea lucrare, societatea geografica si-ar aseza un adevarat monument. Atunci în scurt timp sarea noastra gema despre care nu se stie înca, dar se tine de perioada triasica sau este din epoca tertiara, ceara de pamânt, chilibarul nostru cel negru, straturile noastre cu carbuni de pamânt, pucioasa vazuta la suprafata, marmura vor ajunge a fi cunoscute departe peste granitele României.
Sectiunea ethnologica va observa moravurile si datinile, traiul si portul poporului nostru din punct de vedere stiintific si va putea, prin studiul lor amanuntit, sa faca comparatia cu alte popoare.

Cercetarile arheologice, care sunt deja începute cu mult tel si cu bun rezultat de catre Arheologii nostri, ne vor da materialul dorit pentru a descrie si judeca starea culturii noastre celei mai vechi.

Cum vedeti, domnilor, câmpul activitatii dumneavoastra este foarte întins si timpul ce va mai ramâne în anul acesta prea scurt. Va fi totusi cu putinta, prin ajutorul lucrarilor de pâna acum, sa se alcatuiasca un conspect general asupra faptelor geografice relative la tara noastra, asa încât sa putem fi bine reprezentati la congresul din Paris care s-a convocat în acest an prin initiativa societatii geografice franceze, din care suntem mândri a face parte.
Fie, ca juna noastra societate geografica sa se asocieze într-un mod demn celorlalte societati instituite în mai toate tarile, si din partea mea nu ma îndoiesc ca – sprijinita prin barbatii nostri de stiinta – ea îsi va îndeplini misiunea ei si, prin harti si opuri geografice îngrijite, va scoate tara din regiunea necunoscutului.