Regele Mihai și societatea civilă
|
Am citit, recent, într-un eseu trimis la Palatul Elisabeta de un jurnalist de marcă al României, un citat din cuvântul pe care Regele Mihai l-a adresat intelectualilor români în anul 2004. Citiți, vă rog, cuvântul Regelui și veți vedea cât de dureros de actuală este, după șapte ani, fiecare vorbă pe care o rostește. De asemenea, urmăriți măsura, profunzimea și valoarea fiecărui gând pe care îl exprimă singurul nostru om de Stat în viață.
Cuvântul Majestății Sale Regelui Mihai I în fața personalităților societății civile românești Palatul Elisabeta, luni 26 ianuarie 2004 Doamnelor și domnilor, Vă mulțumesc pentru prezența voastră la Palatul Elisabeta. Am traversat împreună un deceniu complicat și, uneori, ambiguu pentru țara noastră și pentru întregul continent. Primii ani din mileniul al treilea au fost zbuciumați. Iar cei care vor veni, vor fi cel puțin surprinzători. Pe drumul început acum mai bine de paisprezece ani de România, relația dintre Familia Regală și voi a fost precum drumul european: câteodată continuă, câteodată întreruptă, dar întotdeauna acolo. Cunoscătorii continentului nostru au încercat să înțeleagă plămada Europei. Ei au găsit “spiritul creștin” și “spiritul gentilomilor.” Poporul nostru a respectat întotdeauna Biserica, comunitatea și unirea în fața lui Dumnezeu. Iar țăranul român a fost dintotdeauna nobil, uneori chiar regal. Mă gândesc la Elisabeta Rizea, la Brâncuși și la alții ca ei. Comunismul a lovit în aceste două fundamente ale Europei: a marginalizat credința și a ucis spiritul nobil. Voi, cei care vă aflați aici, în această seară, păstrați în voi reperele fundamentale ale Europei: aveți noblețe și, cum spunem noi, românii, aveți frica lui Dumnezeu. Integrarea noastră în Europa nu este numai o negociere. Creșterea națiunii române în viitoarea Europă unită depinde și de modul în care elitele noastre pot să revitalizeze “spiritul gentilomilor” în viața românească. Trebuie să plantăm, din nou, în solul fertil al țării noastre, semințele progresului. În ultimii doi ani am primit, ca reședință oficială, casa în care ne aflăm acum cu toții. Am reluat, în 2002, ca și în 1997, șirul călătoriilor în Europa pentru a susține intrarea României în NATO. Prezența mea și a familiei mele în prim-planul vieții românești a trezit interes și comentarii dintre cele mai diverse. Așa cum este firesc, de altfel: atunci când te afli în mijlocul evenimentelor, zi de zi, teoria este mai puțin relevantă decât practica. Iar memoria se vlăguiește, uneori, în fața exasperării, a frustrării, a temperamentului sau a orgoliului. Mulți dintre voi s-au întrebat de ce am acceptat, în ultimii trei ani, să particip la unele evenimente la care prezența mea ar fi fost de neconceput, în anii dinainte. Aș vrea să vă împărtășesc un principiu de la care nu m-am abătut niciodată: A ierta nu înseamnă a uita. De la bun început am înțeles să fiu Rege pentru absolut toți românii, și pentru cei aflați în pribegie, și pentru cei mulți de acasă. Niciodată, nici măcar în clipele cele mai contradictorii de după decembrie 1989, eu nu mi-am îngăduit să divizez, în sufletul meu, românii, nici după trecutul lor, nici după faptele lor. Am judecat, am încercat să îndrept lucrurile, uneori i-am criticat aspru, dar nu i-am împărțit niciodată pe categorii. În cei peste șaizeci de ani în care am făcut față istoriei și demenței continentului, puțini mi-au stat alături, în momente grele. Cel puțin în România, a fost aproape un obicei să rămân singur în clipe cruciale, din 1940 încoace. Așadar, nu cred că există nici măcar un singur om în viață, pe acest pământ, care să aibă dreptul moral de a-mi cere socoteală. Ceea ce eu, familia mea și țara au pierdut în anii comunismului nu este măsurabil. Nu se poate, deci, pune problema ca eu să primesc avantaje materiale, de la nimeni. Ceea ce a fost furat este incomensurabil: în termeni materiali, morali și de demnitate națională. Trebuie să se facă diferența între o formațiune politică sau o organizație civică și Casa Regală. Deși se află adesea în lumina acelorași reflectoare, aceste instituții fac lucruri cu totul diferite, ca esență. Diferența trebuie să fie pricepută și în 2004, chiar dacă ochiul public a pierdut, în patru decenii de comunism, acest discernământ. Casa Regală este o instituție unică, o construcție complexă, de esențe diverse și profunde, care se va adapta, în mod potrivit, timpului de azi. Am înțeles, de la Regele Carol I și de la Regele Ferdinand, că trebuie să-mi iubesc românii în fiecare moment, nu numai atunci când îmi vine bine. Încă din primele declarații pe care le-am făcut în 2001, am menționat că sunt multe lucruri care mă despart de cei aflați la putere astăzi, dar că încerc să ajut țara bazându-mă pe interesele ei fundamentale. Nici un rege, chiar în funcțiune, nu are un guvern care să-i convină perfect, sută la sută, tot așa cum nici națiunile democrate nu se manifestă niciodată sută la sută pentru o anume guvernare. Dacă mă uit la propria mea soartă, nu știu care din guvernele care s-au perindat în România, din 1940 încoace, au fost perfect comode principiilor mele, năzuințelor mele pentru România sau, pur și simplu, dinastiei mele: Cel din 1940? Cele din 1945, 1946, din 1948-1989? Cele din 1990 și 1992? Cele din 1996-2000? Cu toate acestea, de fiecare dată, cu chin și cu încăpățânare, am încercat să-mi fac datoria față de România și față de Dumnezeu. Am susținut ideea românească, din 2001 încoace, dinăuntrul României, dar nu pentru că vreau să încurajez o anume direcție politică, nici pentru că sunt dispus să închid ochii la aspecte grave din societatea românească, ci fiindcă momentul european pe care îl traversăm nu trebuie ratat. Acum, când statele puternice din Europa se întreabă cum va arăta continentul nostru, România nu trebuie să fie un semn de întrebare în plus. ˇara noastră trebuie să reprezinte o certitudine, un câștig, o surpriză plăcută pentru întreaga familie europeană. Înțeleg exasperarea provocată de sărăcie și de fapte de corupție și sunt revoltat, ca și voi, de ceea ce se opune libertății, demnității și democrației, în fapte, mentalități sau declarații. Dar am speranța cã timpul pe care îl parcurgem va marca în bine destinul țãrii noastre și al Europei, mai mult decât au fãcut-o comunismul și rãzboaiele ultimului secol. Liderii Europei, adeseori, nu reușesc sã insufle popoarelor lor impulsul de a merge mai departe cu încredere. Deznãdejdea se numește acum “euroscepticism.” Eurocrații și tehnocrații, înlãnțuiți de timpul prezent, uitã adevãrata Europã pentru care se obosesc. A transforma totul în politic înseamnã a submina substanța europeanã. Este important să ne amintim cât de semnificativ este gestul NATO de a ne invita să fim membri deplini. Pentru mai mult de o sută de ani, Occidentul s-a uitat la regiunea noastră mai mult ca la o boală, decât ca la o parte a Europei. Ni s-au oferit mai multe așa-numite parteneriate, dar niciodată calitatea de membru deplin în instituții care aparau securitatea și prosperitatea continentului. Íi soarta noastră a fost decisă de marile puteri, adeseori cu minima consultare a noastră înșine. Toate acestea s-au terminat acum: Europa acceptă astăzi că suntem parte din aceeași familie, cu aceleași drepturi și obligații. Este dreptul nostru nu numai să fim consultați dar, de fapt, să luam parte în croirea viitorului continentului. Íi, deși rămâne datoria noastră să ne apărăm pe noi inșine și pe aliații noștri, este și datoria Europei întregi, și a Americii de Nord, să ne vină în ajutor, în vremuri de nevoie. Generația tânără va privi, curând, aceste angajamente ca pe ceva natural. Dar voi veți înțelege că, pentru cineva ca mine, care a trebuit să lupte pentru drepturile și libertățile României în fața celor mai atroce dictaturi pe care istoria le-a inventat, anii aceștia au fost împlinirea multor visuri. Ítiu că pentru foarte mulți viața nu s-a îmbunătățit. Íi știu că sunteți înfuriați pentru nivelul încă mare de corupție, de creșterea înceată a bunăstării. Nici una din problemele acestea nu vor fi rezolvate peste noapte. Dar sunt încrezător că Uniunea Europeana își va ține promisiunea și se va deschide pentru noi în 2007, iar România va rămâne membru al marii familii occidentale, care împărtășește aceleași valori democratice. Am făcut un legământ, că voi continua să muncesc pentru beneficiul vostru, al tuturor. Íi este, pentru mine, o mare satisfacție să vad că membrii Familiei mele își dedică tot timpul lor aceluiași efort. Ei își fac bine și cu cinste datoria, și în Europa, și în orașele țării, și în lumea largă, în toate domeniile posibile. De aceea sunt de acord cu implicarea lor, și sunt mândru atunci când ei ating performanțe egale cu ale verilor lor din monarhiile constituționale. Nici unul dintre noi, nici eu, nici Familia mea, nici guvernul, nici societatea civilă, nu poate să facă miracole. Dar, împreună, trebuie să mergem în aceeași direcție. Anul trecut, pentru prima oară după ce dictatura comunistă a căzut, am realizat că procesul este ireversibil și că rolul României în lume este asigurat. Forțele care duc mai departe binele unei țări se înstrăinează nu atunci când nu mai au idealuri comune, ci când nu mai au proiecte comune. Sunt convins că toți cei care ați venit astăzi la Palatul Elisabeta vă doriți, la fel ca și noi, o Românie europeană, o țară prosperă. Încrederea în noi și vitalitatea pe care românii pot să o insufle Europei mă fac să vă chem să ne gândim împreună la viitor și să punem să lucreze toate calitățile pe care poporul nostru le posedă, în cel mai iscusit fel cu putință. Așa să ne-ajute Dumnezeu! |
Monarhia este singura solutie ptr Romania.Cuvantul Regelui Mihai I de Romania este plin de esenta si indeamna la meditatie profunda.Alaturi de Regele Mihai am fi pus Romania pe picioare.Regele Mihai este si ramane un ascet si Apostol al poporului roman care ne poate salva soarta.Vivat monarhia si regele Mihai.
Cate esente gasim in cuvintele Majestatii Sale,ce sursa de educatie contin aceste cuvinte!
Va iubim!
Alteta, cuvintele Majestatii Sale, sunt spuse cu iubire, solidaritate si interes pentru tara romana si poporului ei.Nu trebuie sa fim intelectuali,sau sa avem banii si studii.. Trebuie sa ne iubim tara, datinele si aproapele. Daca romanul d…e” rand” isi v-a iubii tara si ar avea interes ca aceasta bucata de pamant sa fie ingrijta, ocrotita asa cum ne ocrotim propiul copil si propia casa, sant sigura caci totul ar fii mai bine pentru toti si totul ar progresa cu mult mai mult.Lasati religia deoparte, pentru ca,poporul roman este format si din alte religii, alaturate crestinului ortodox… caci toti avem un singur Dumnezeu, si Romanul are o singura Romanie.!!!
Am avut sansa sa ma nasc intr-o familie care atat mie cat si surorii mele ne-a explicat de la o varsta cand puteam sa intelegem cum stau si cum au stat lucrurile in Romania; am fost crescute in cultul pentru Majestatea Sa Regele Mihai si pentru Monarhie in general; ni s-a explicat de mici cum se traia pe vremea monarhiei si cum au devenit lucrurile in tara dupa venirea la putere a comunistilor;la noi in casa se canta Traiasca Regele ,existau timbre si fotografii cu Majestatea Sa si se asculta in noaptea de Revelion,la Europa Libera, Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai catre tara; de aceea dupa 1989 noi,familia noastra a sperat cu toata puterea ca Majestatea Sa va reveni la conducerea Romaniei,acolo unde ii este locul; nu a fost sa fie;tatal meu,Dumnezeu sa il odihneasca,a murit in anul 2001,fara sa aiba bucuria de a vedea lucrul acesta infaptuit; probabil ca nici noua nu ne va fi dat; ma intreb oare de ce ii este atat de greu acestui popor sa vada ceva ce se poate vedea fara nici un efort si anume ca de 20 de ani nu merge nimic bine in aceasta tara? este chiar atat de greu ,sa iti dai seama ca cei care ne conduc nu se gandesc decat la buzunarele lor? doar este stiut cat de loiala tarii a fost o dinastie straina care a fost adusa dupa detronarea lui Cuza,al carei reprezentant este considerat pe buna dreptate ,Cel mai mare Roman! Ma intreb desi nu o sa stiu niciodata cum ar fi aratat Romania astazi daca dupa 1989,ar fi revenit pe tronul Romaniei ,Majestatea Sa,Regele Mihai si daca Romania ar fi fost din nou,Monarhie?Ma intreb daca este corect sa ma supun vointei majoritatii ,chiar daca aceasta vointa este profund gresita si a adus tara pe marginea prapastiei?
Astept cu convingere trecerea la monarhie constitutionala, ideea in care cred cu toata taria….sunt convinsa ca va veni acest moment si sper sa fie cat mai curand…
Fiecare cuvant al MS Regele Mihai I adresat in diferitele ocazii poporului roman,din 47 si in prezent,inseamna o lacrima sfanta plina de tragism si durere nemasurata varsata de Majestatea Sa si de fiecare roman adevarat.
Majestatea Sa este singurul barbat de stat din Romania.Locul MS este in fruntea statului roman !
Romani ! nu va faceti ca nu pricepeti ! In fruntea statului trebuie sa ajunga,intelepciunea MS Regelui Mihai I
Trebuie sa ajunga nobletea iubirii de oameni a MS !Trebuie sa ajunga MS Regele Mihai,caruia sa-i raspunda la apel” nobilul si chiar regalul taran roman”de tipul Elisabetei Rizea si Constantin Brancusi.
Trebuie sa ajunga gandirea atotcuprinzatoare a suveranului nostru Regele Mihai,caruia sa i se alature elita tarii.
Desfiintarea monarhiilor a dus la haos in propriile tari si ura inversunata.Monarhia trebuie reconsiderata si repusa acolo unde ii este locul:pe Tronul Romaniei!
Traiasca MS Regele Mihai !
Traiasca ASR Principesa Mostenitoare Margareta,nadejdea Romaniei distruse si a romanului saracit si umilit.
Traiasca PATRIA !
Traiasca in veci poporul roman iubit de Rege si de Dzeu !
Alteta, regretul de a nu putea fi prezent la lansarea de la Lugoj mi-a fost in mare parte atenuat de faptul ca am fost reprezentat de catre vitoarea mea sotie care, la rugamintea mea de a participa la acel moment cheie din prezentul orasului de pe Timis a acceptat cu mare bucurie.
Astfel. am devenit doi din norocosii posesori ai cartii, find in acelasi timp mari admiratori si sustinatori ai FAMILIEI REGALE A ROMANIEI.
Va multumim pentru tot ce reprezentati si pentru tot ceea ce intreprindeti pentru Romania!
Va iubim si va avem permanent si pretutindeni in suflet!
Cu respect, ma inclin in fata emblemei ROMANIEI: FAMILIA REGALA A TUTUROR ROMANILOR!
DUMNEZEU SA VA BINECUVANTEZE SI SA VA OFERE TOT BINELE DIN LUME!
Stimate principe Radu al Romaniei,
Din pacate pentru mine, este prima oara cand citesc cuvantul MS Regelui din 2004. Intr-adevar, multe din problemele enumerate atunci nu au fost rezolvate nici astazi, inclusiv locul binemeritat al Romaniei in casa europeana.
E adevarat ca astfel de lucruri nu se rezolva peste noapte, insa in toti acesti ani, la noi in tara s-a schimbat mai mult forma si nu continutul lucrurilor. Si sa va spun sincer, nu vad un efort conjugat al elitelor romanesti care sa ne urneasca in directia buna…
Este ca in proverbul acela, chhinezesc parca: “Traim vremuri istorice… pacat ca nu se mai termina!”
Dupa 21 de ani, ca sa vorbim doar de asa-zisa perioada de libertate, ar fi momentul ca Romania sa inceapa sa deschida ochii!
romania nu mai are elite…. iar MS Regele Mihai a fost abandonat shi de biserica ce ar fi trebuit sa fie prima care sa ii sustzina revenirea la putere, adica pe tron… de fapt MS este a fost shi este victima lashitatzii romanilor, pe care insa nu i-a parasit niciodata… Dupa ultimele evenimente, in urma carora guvernul de la bucureshti a afirmat ca nu accepta dublul standard in problema integrarii in spatziul schengen, se ashteapta indepartarea romaniei de europa, deoarece civilizatzia nu se poate amesteca “on purpose” cu prostia balcanica, ratzoiala ieftina shi superficialitatea bolshevic cancerigen mioritica… Faptul ca acele cuvinte rostite in 2004 sint inca de actualitate, ar trebui sa fie un puternic semnal de alarma, dovada ca romanii in loc sa se alinieza la politica europei, resping ideea de integrare, sacrificind obiectivele de progres pentru polemici penibile shi total neproductive…
Cu sigurantza ca Altetzele Voastre, considerind contactele politice avute in ultimul deceniu, cunosc aceste gresheli shi sint sigur ca atzi fost de multe ori in situatzia de a incerca sa explicatzi ceea ce, la nivel politic european shi mondial, nu se poate explica… Remarc afirmatziile directe ale Regelui Mihai referitoare la trecut shi ca fost cetatzean al romaniei ii cer scuze pentru mizeriile suferite din partea propriului popor… Felicit Familia Regala ca a supravietzuit catastrofei comuniste shi ma bucur ca reusheshte sa se implice activ pentru binele unor oameni care nu au intzeles shi nu intzeleg nimic…. Din pacate, sau din fericire (depinde din ce punct de vedere priveshti lucrurile) au ramas foarte putzine spirite nobile in salbaticia romaneasca, refugiate in Palatul Elisabeta, sau de sarbatori, la Savirshin….
Cred ca patria fara rege, se cam duce de ripa. Simt asta din plin.
Cei ce nu invata din greselile facute in istorie sunt meniti sa le repete…aceasta este povestea ultimilor 7 ani si cred ca fara problema putem extinde intervalul la ultimele doua decenii. A cauta un vinovat sau un grup de vinovati mi se pare un lucru…gresit. Cred ca a fost esecul intregii societatii, a intregului colectiv de la toti presedintii care au condus statul, toti miliardarii din top pana la ultima persoana constienta. Este timpul ca oamenii sa se elibereze de complexe si sa decida ce vor cu adevarat in viata.
In ziua de azi se vorbeste prea mult de stereotipuri, nu neg ca romanii nu au ca popor anumite caracteristici care ii fac unici intre celelalte popoare ale lumii, dar uneori se uita ca mai intai de toate suntem un grup de indivizi cu o gandire si sentimente de complexe. Nu pot vorbi despre comunism, perioada postbelica, dar in ultimii 21 de ani rar au fost cei care au putut sa nu vorbeasca simplist despre poporul roman. Nu cred in stereotipuri, dar cred ca oamenii pot face greseli comune. Regele spunea ca nimeni nu are drept sa-i ceara socoteala si sunt perfect de acord. Oamenii astazi isi cauta mereu nod in papura…ideea scarii sociale, complexele de inferioritate raspund cel mai bine intrebarii “DE CE?”.
Asa cum am spus…trebuie sa incercam sa nu ne mai judecam asa aspru unii pe altii, sa incercam sa intelegem, sa analizam ce e bine si ce e rau, dar cel mai important…sa luam decizii pe care sa le ducem la capat oricat de greu ar fi. Nu am spus ce ar trebui sa facem, nu am spus ca bogatii sa doneze averile saracilor (desi ar fi bine daca ar dona macar jumatate)…am spus ca e timpul sa tratam lucrurile cu maturitate. A avea lucruri concrete nu poate fi decat in castigul Romaniei.
[…] http://www.romaniaregala.ro/jurnal/regele-mihai-%C8%99i-societatea-civila/ […]
[…] SURSA: http://www.romaniaregala.ro […]