Regalitatea si democratia-spectacol (II)
|
In pagina de jurnal precedenta am vorbit despre regalitate si viziune, în absenta democratiei. Astazi as vrea sa va vorbesc despre democratia, ca spectacol public. Cu câtiva ani buni in urma, intr-o seara, am urmarit la televizor fragmente dintr-o lunga emisiune cu un demnitar român al anilor ’70. Mi-a venit în minte la vederea emisiunii ca oamenii politici, ca si gazetarii, sunt în calitatea lor de actori ai democratiei-spectacol, “agenti ai prezentului”. Tot asa cum într-o societate exista “agenti economici” sau “agenti culturali”. De aici si marele grad de complementaritate cu Casa Regala de la noi care, de mai multi ani încoace, reuseste sa serveasca România fara sa se suprapuna peste politic, desi lucreaza într-un sistem republican, iar angajamentele noastre sunt destul de “politice”. Pentru ca Regii si Reginele, Principii si Principesele de azi (mai ales cei din Europa de sud-est) sunt, atât câti au mai ramas, “agenti ai viitorului”. Si ei sunt astfel nu datorita calitatilor lor personale, ci pur si simplu pentru ca institutia lor multiseculara nu ar rezista altfel, în democratia liberala. Este o constructie precum cea a copacului: pe cât este radacina de mare, pe atât este coroana de vasta. O radacina raspândita ca o retea de mii de brate (trecutul), obliga la o coroana vasta (viitorul), fara de care viata copacului nu ar fi posibila. “Agentii prezentului” nu privesc spre trecut (cum nici alergatorii, la competitiile sportive, nu privesc în urma), dar nu privesc nici spre viitor (fiindca viitorul lor se masoara, iute si fragmentat, in cicluri electorale, cu date-limita, cu perioade, cu recorduri). Oamenii politici expirati sunt “agenti ai trecutului”, vezi cazul fostului demnitar, urmarit de mine la televizor. Desi rezonabil si cu un discurs coerent, plin de precautii, cu ceva umor si cu iscusinta, fostul demnitar nu putea sa nu-ti dea fiori pe sira spinarii, atunci când îl vedeai. Fiorii erau însa însotiti si de un real interes în a-l asculta. Interesul venea din faptul ca “agentii trecutului” spun povesti pe care le gustam cu o atractie vinovata, iar fiorii vin din rememorarea unui sistem strâmb, în care am fost parte, fara sa fim întrebati. Dar fiorii mai vin de undeva: din faptul ca personajul reprezinta “ceva pus deja în cutie”, un fel de cont încheiat cu un timp încheiat. Iar persoana care supravietuieste propriului timp este întotdeauna o aparitie ce înfioara, oarecum. Asadar, fiecare timp are agentii lui. Pe cei ce reprezinta timpul prezent (politicienii si gazetarii) nu trebuie sa-i banuiesti de inconsistenta. Ei se subordoneaza unui sir faptic ce surprinde, se scrie acum si ale carui meandre te împiedica “sa vezi harta”, în ansamblu. Trebuie sa treaca zeci de ani ca prezentul sa devina o “harta”. Desi, uneori, “trecutul este ieri” (vezi respingerea de catre electorat a lui Churchill, atât de abrupta si de naucitoare, imediat dupa razboi, vezi pe aceea a lui de Gaulle, de catre francezi, vezi pierderea alegerilor de catre Walesa, vezi iesirea de pe scena a lui Gorbaciov si a epocii lui sau devenirea – subita (în 60 de zile) – a Regelui Simeon, prim-ministru al propriei tari, etc.). Ceea ce sperie în vremile noastre este lipsa de responsabilitate, ridicata la rangul de filosofie. Din motive care-mi scapa, libertatea si democratia sunt confundate cu dreptul de a fi iresponsabil si zgomotos. Faptul ca ai acces la orice domeniu nu înseamna ca esti specialist în orice domeniu, iar faptul ca fiecare aspect al vietii cetatii te priveste personal nu înseamna ca ai dreptul sa controlezi personal orice aspect al vietii cetatii. Un fost functionar din sistemul Natiunilor Unite îmi spunea, deunazi, ca îl sperie “democratia-spectacol”, în care mitingurile de pe strada nu mai au rost, fiinca protestele si revendicarile se pot face la televizor, iar voturile pot fi modelate si trimise unde trebuie, de pe ecran. O emisiune de mare audienta poate face mai mult decât o campanie, de orice fel ar fi ea, iar fenomenul este îngrijorator chiar si atunci când este facut într-o directie buna. Fiindca puterea de a influenta cetatea trebuie sa fie direct proportionala cu cantitatea de responsabilitate institutionala pe care cel care exercita puterea ar trebui sa o aiba. Nu este deajuns sa te simti dator fata de cetate. Trebuie sa faci parte dintr-un sistem care sa te mentina responsabil. Iar aici nu democratia poate ajuta, ci libertatea, responsabilitatea societatii civile si soliditatea institutiilor. Si cum nu poate exista un “Institut Pentru Inocularea Moralei si Eticii” si nici o “Universitate de Fortare la Responsabilitate”, trebuie sa te bazezi pe autoritatea modelului si pe inspiratia si forta exemplului personal. Iar la acest capitol nu exista limite de participare: politicienii sunt si ei, ca si ziaristii, alaturi de oamenii de Stat, eligibili în aceste categorii. Atunci ei se transforma din “agenti ai prezentului” în “agenti ai viitorului”. Exemple de oameni vizionari, a caror actiune publica a dus la dezvoltarea tarii lor si care se pot numi “agenti ai viitorului”: Wodroow Wilson, Konrad Adenauer, J.F. Kennedy, Regele Juan Carlos, Jean Monnet, luxemburghezul Werner, Regele Mihai, Papa Ioan Paul al II-lea, Vaclav Havel, Nelson Mandela si alte câteva nume, prea recente pentru a fi citate). Fostul responsabil ONU se declara speriat de anomaliile pe care politica de astazi le produce la nivelul leadership-ului mondial. Liderul de astazi (politic sau de opinie) se pudreaza nonsalant în salile de machiaj ale televiziunilor, face concurenta lui Brad Pitt si schimba ideile, doctrinele si viziunile tot atât de des pe cât îsi schimba camasile. De asemenea, adesea, el spune astazi contrariul a ceea ce a spus ieri, iar acest exercitiu nu îl face sa se simta vinovat, ci îndemânatic. Iar spectatorii democratiei-spectacol râd de se prapadesc acasa, în fata televizoarelor, de cât de bine le spune politicianul-vedeta. Si democratia-spectacol este completata armonios de liderul de opinie, editorialist sau militant civic, devenit la fel de celebru ca Pavarotti sau Madonna si care se întrece în a picta realitatea, zi de zi, cu una sau doua mâini, aparând la câte o televiziune sau mai multe si emitând cu certitudine si cinism, cu aroganta (uneori), cu agresivitate si cu nonsalanta, adevaruri absolute din orice domeniu, care nu influenteaza numai vecinii lui de bloc, ci o natiune întreaga. Aceasta “democratie-spectacol” este o sursa serioasa de îngrijorare fiindca, desi inventiva si inteligenta, adesea purtatoare a unui punct de vedere seducator, ea nu vindeca democratia de slabiciuni, ci agraveaza neajunsurile deja existente ale democratiei. Ca si paradoxurile ei. Iar acest fenomen nu se petrece numai la Bucuresti, ci si la Londra, la Paris, la Bruxelles si, vai!, la New York. Fiindca a fi informat, inteligent si vioi nu înlocuieste calitatea de a fi responsabil si altruist. În acest iures de informatie, de comunicatie si de confuzie, se întâmpla ca eroii sa fie pusi în aceeasi desaga cu infractorii. Si acesta este un aspect pe care nici o instanta serioasa a umanitatii (istoria, morala, patriotismul, spiritul de raspundere) nu-l poate tolera sau uita. În contrast cu actorii democratiei-spectacol, eroii nu se uita la ceas si nu închid sandramaua, fix dupa opt ore de lucru sau fix dupa patru ani de mandat. Vizionarii nu fac cariera la televiziune, nu se bat în sondaje de opinie, ci provoaca nasterea unor noi ere. Ei creaza state, dau mândrie unor multimi de oameni pe care îi transforma în popoare, construiesc, aduc pe lume institutii sau asteapta decenii ca tara sau continentul lor sa-si vina în fire. |
Unii considera hotararea Altetei Voastre de a nu mai candida pentru cea mai importanta responsabilitate in stat drept retragere.Hotararea Altetei Voastre este un gest de sacrificiu si nu o retragere.Important este ca v-ati straduit enorm, noile proiecte vor infaptui si astfel la urmatoarele alegeri sansa nu se mai preschimba in avalansa.
In timp ce noi ne continuam circul intern, Marian Dragulescu a aratat la Londra ca poate fi campionul unei altfel de Romanii:
http://codrinscutaru.blogspot.com/2009/10/marian-dragulescu-campionul-unei-altfel.html
Principe, sunt de acord ca “democratia spectacol” este ingrijoratoare. Dar oare cati dintre cetatenii tarii noastre sunt cu adevarat ingrijorati? Analizand sondajele de opinie din ultima perioada, sunt preferati aceiasi lideri care sunt pe deplin responsabili de acest spectacol democratic. Cine va schimba ceva in politica romaneasca? Cine educa tineretul in sensul unei democratii autentice, in a-i determina sa participe, sa se implice , sa stie sa aleaga si sa-si proiecteze sperantele, dorintele, intr-un viitor previzibil? La cum se prezinta lucrurile acum ne mai asteapta ani buni de spectacol ieftin si gretos. Avem nevoie de o minune, de un lider providential, care sa aiba puterea de a convinge oamenii ca asa nu se mai poate. Ne comportam ca in povestea cu drobul de sare. Ne lamentam, ne deplingem soarta , dar nu facem nimic si riscam sa fim striviti de nepasarea clasei politice, de neimplicarea intelectualitatii, a oamenilor de cultura. Pana cand nu se va schimba ceva la varful clasei politice, pana nu vom avea un sef de stat model de comportament si absolut credibil ,nu avem sanse de redresare.
Alteța Voastră
Am citit cu mult interes acest ultim articol și țin sa vă dau dreptate în legătură cu distorsionarea abuzivă a ideii de democrație. Din nefericire, ultimii 20 de ani au dus la o aplicare greșită a acestui concept în Romania dar și modificarea lui în Occident.
În legătură cu “agenții prezentului” , aceștia sunt creeați de fiecare societate în parte într-o anumită perioadă. Consider că în Romania aceste persoane lipsesc aproape cu desăvarșire din peisajul contemporan. Există multiple cauze pentru acest fenomen
În primul rand, ar putea fi lipsa dezvoltării suficiente conceptului de leadership.Am avut șansa de a urma cursuri de leadership in Romania în urmă cu 8 ani și am realizat beneficiile acestora. La acea perioadă nu se auzise mai deloc de leadership in Romania.Situatia a rămas aproximativ la fel.
În al doilea rand, avem o promovare a non-valorii care dăunează grav modernizării, dezvoltării Romaniei.Din propria experiență pot să afirm că sistemul educațional care ar trebui să ajute la creearea acestor agenți nu prea ajută la creearea de valori.Societatea civilă ar trebui să se impilice mai mult în valorificarea resurselor umane care se găsesc în acest spațiu geografic. Romania poate da in continuare multe personalități care să facă parte din Panteonul cultural-istoric al umanității.
În al treilea rand, ar trebui avută în vedere mandria de a fi roman. Un exemplu edificator în acest sens îl constituie membrii Casei Regale care deși au avut un trecut foarte dureros au promovat această “mandrie”.Deși timpurile nu sunt cel mai favorabile, nu trebuie abandonat nicodată acest concept,
Deși pot fi considerat un visător la cei 23 de ani, cred cu tărie că Romania se poate moderniza și sper să devin o mică particică a acestei schimbări.
Postez mai jos o epigrama inocenta, despre un batran marinar in retragere, care, in peregrinarile sale, a gasit un biet catel si s-a atasat de el. Orice asemanare cu persoane reale, cu actori ai democratiei-spectacol si, in special, cu presedintele Traian Basescu si cu premierul Emil Boc este pur intamplatoare.
SENTIMENTAL, SENSIBIL, SUB APARENTA DURA,
BATRANUL LUP DE MARE E FOARTE DEPRIMAT,
CACI OAMENI RAI, MALEFICI SI DEBORDAND DE URA
L-AU DESPARTIT CU FORTA DE MOPSU-I ADORAT.
Ma simt onorata de acceptarea domniei voastre de a exista in grupul prietenilor virtuali ,va multumesc ,surpriza este extrem de placuta si neasteptata, doresc altetei voastre regale si intregii familii regale, zile luminoase si binecuvantate , multa sanatate , cu impliniri in tot ce veti intreprinde!
Alteta! Singurul cuvint care mi se pare nepotrivit in acest comentariu e cel de agent.Mi se pare ca lipirea de etichete pe o persoana umana o murdareste.Mai ales ca de acest termen s-a abuzat mult inainte Ca de pilda de derivatul sau agenturili.In privinta democratiei ca spectacol ati pus punctul pe I. Democratia trebuie sa ramina democratie si spectacolul spectacol.Pentru ca in infantilismul lor politicienii nostri asta fac, transforma democratia in spectacol(de proasta calitate).Nu trebuie sa o luati ca o pira la adresa lor. Le-am spus-o si direct pe forumuri. Daca nu le e lene sa citeasca si ce cred oamenii obisnuiti despre ei.Va dorersc si iími doresc, ca aceste rinduri ale dvs. sa fie intelese de cit mai multi. Ar fi un semn ca ni se insanatoseste gindirea.Aveti toata stima mea.
“Bogatia nu o aduceti numai in buzunarele oamenilor,
ci si in Sufletul si in Mintea lor”.
ASR Principele Radu
Buna seara,
Vreau sa imi exprim regretul ca ati renuntat la candidatura la presedintie,erati singura varianta viabila pentru tara asta nevrotica si haotica.
As dori sincer sa reflectati pentru viitoarele alegeri.
Cu sincera apreciere,
Daniela Neagoe (consultant IT) Craiova
aveti drepatate,traim intr-o societate obstructionata de comunism in care nici in 50 de ani nu cred ca romanii vor mai invata democratie.Daca in alte democratii europene regalitatea are o importanta deosebita in dezvoltarea economica a tarii,la noi in tara,inca stam in fata portilor inchise si asteptam pe altii sa ne fea cu lingurita portii de democratie,eventual sa urmam cursuri de democratie,pentru ca la vremurile de astazi omul de langa noi nu mai are minte sanatoasa.In loc sa ni-i apropiem pe acesti minunati oameni din familia regala a Romaniei,nu incetam sa-i punem la zid si sa le intoarcem spatele.Este in detrimentul nostru al tuturor.Fara omenie,monarhia nu se va reinstaura in Romania.
Buna seara,
Din cotidianul obisnuit,dar atat de bulversat,te desprinzi cu o ingrijorare crescuta si cu o neliniste explicabila.Totul pare fara iesire si aceasta de 65 de ani!Democratia a venit cu paroxismele ei,iar in lipsa unui om de stat la conducerea tarii,le face explicabile.Citind articolul ASR Principele Radu, pe baza caruia facem comentarii,ai ocazia sa constati ca,o liniste intrinseca se insinuiaza in tine.Este o realitate.Aceasta vine de la faptul ca, virtual te afli in fata unei mari personaliati-ASR Principele Radu al Romaniei, dispus sa comunice cu. ori care dintre noi.
In articolul dv.ati folosit termenii de “agent al prezentului”,sau “agent al trecutului”referindu-va la oamenii politici.Un agent,are de executat o misiune,si se afla la comanda cuiva.Ea poate fi contrara intereselor tarii.
Un “agent al trecutului”,dealtfel,zambaret,in campania pentru
prezidentiale,in favoarea unui coleg de partid,s-a exprimat:
“Vedeti,A RASARIT SI SOARELE!”…Se bucura…. si “Soarele”..
Tinerii nu stiu dar, “SOARELE” a fost semnul electoral al PCR.Sa nu spun cu cata nostalgie a pronuntat!Sigur ca s-a vrut a fi un mesaj pentru nostalgigi.Fiti siguri ca, e urmat de succes!
Alteta! Participarea dv.la prezidentiale,s-a dovedit a fi un test de maxima inteligenta pentru Romania.
In situatia in care ne aflam,un presedinte ca dv.era solutia ideala,dar nu a fost sa fie, spre disperarea noastra.Toti de pe blog,din tara sau strainatate va doreau.
Pe blog insa, era un numar f mare de monarhisti sadea.Acestora li s-au adaugat in mod fericit, tinerii.Cu totii sustinem Casa Regala a Romaniei.In urmatorii 5 ani,romanii trebuie sa constientizeze,care forma de stat este favorabila Romaniei? Republica? sau “Monarhie Constitutionala?”
Precizez ca,Partidele actuale cu politicienii lor,nu au interes sa se ia in discutie acest aspect,doar cu exceptia PNL.
Partidul Monarhist ,organizatiile promonarhice,nu au avut realizari pe care sa le cunoastem si noi poporul.
Considerand ca este necesar ca in acesti 5 ani,sa se cearna ideile,si sa aiba timp sa se sedimenteze,un nucleu format din cei care am postat pe blog:Tasente Tanase,Romeo Tarhon.V. Cremene,Dr. Viorica din Israel si subsemnata am constituit, “MISCAREA ROMANIA ALTFEL”.
Romani!
Considerandu-ne de buna credinta pentru Romania si Romani,
fac apel,pentru a sprijinii aceasta miscare inscriindu-va la adresa: tashyro@tashy.ro sau monatarhon2000@yahoo.com
Chat http://www.tashy.ro/chat deobicei ora 21
Desbaterea pe subiecte ,are la dispozitie un Forum.Spuneti-va cu curaj parerile!
In privinta “circului” la care asistam,aceasta constituie o tragedie,dar si o amenintare reala la adresa democratiei.!
Nu putem ramane indiferenti!Daca se intampla ceva,care nu s-a luat in calcul,desi teoretic nu este posibil,Casa Regala ,peste 5 ani,poate fi adusa la tacere,de noi sa nu mai vorbim!
Astfel,parerea mea este: sa ne prezentam toti la vot si sa votam CRIN ANTONESCU PNL,singurul care schiteaza speranta,cat a mai ramas
Dr RODICA STOICA