Posibile prioritati de dezvoltare a Romaniei
|
Este pentru a treia oara cand primesc un text semnificativ, valoros si bine gandit, semnat de dl Marius Zgureanu. Domnia-sa este inginer specialist in electronica si telecomunicatii si lucreaza la reputata firma Alcatel de la Timisoara, o firma pe care am vizitat-o, cu ani in urma. Documentul dlui Zgureanu vorbeste de la sine despre o importanta nevoie a societatii romanesti, aceea de a-si dobandi instinctul si institutiile bunei guvernari. Intr-un sir de 50 de prioritati interne si 10 prioritati externe, tanarul intelectual timisorean propune o viziune cat se poate de pragmatica si de simpla asupra administratiei corecte a Romaniei, in urmatorii ani. Desigur, textul mi-a fost adresat personal. Dar, cu acordul autorului, eu am ales sa-l fac public, fiindca initiativa dlui Zgureanu priveste intreaga societate romaneasca. Mai mult, faptul ca un cetatean al Romaniei europene se simte responsabil de soarta intregului prezent romanesc este un gest cu putere de exemplu. Nu mi s-a intamplat de multe ori sa intalnesc demnitari romani nelinistiti de lipsa bunei guvernari. Ofer spre lectura textul, cu speranta ca el va trezi interes si va aduce comentarii de natura sa-l completeze, sa-l imbunatateasca. As prefera, desigur, lucruri cat mai concrete, mai precise si mai eficiente. Nu mi-ar parea deloc bine ca acest document sa devina tinta ironiilor si a criticilor, doar din simplul motiv ca exista. Va multumesc, domnule Zgureanu si va astept cu placere la Castelul Savarsin, luna viitoare, pentru a discuta mai detaliat pe marginea documentului dumneavoastra. Dupa o analiza minutioasa a lui, cred ca ar merita publicat intr-un periodic de mare tiraj. El ar trebui, de asemenea, trimis si noilor guvernanti, cei care vor veni la putere dupa 1 decembrie. S-ar putea ca documentul pe care l-ati creat sa fie incomplet, imperfect si nu foarte stiintific. Cu toate acestea primiti, va rog, admiratia mea pentru gestul dumneavoastra civic, plin de generozitate si de responsabilitate. Principele Radu
5 noiembrie 2008
Stimata Alteta Regala, Imi permit sa va scriu a treia oara, de aceasta data dorind sa va cer opinia in legatura cu cateva sugestii legate de masurile economice si culturale ce, in opinia mea, ar trebui luate pentru ca Romania sa se apropie de normalitate in interiorul comunitatii europene si la nivel regional. Prioritati interne: 1. Definirea unui “brand de tara” pentru Romania prin fixarea unor obiective clare la nivelul statului roman (pentru a combate brandul actual : cu intarziere, scump si de proasta calitate – o idee ar fi : ecologic, ieftin si de calitate). 2. Eficientizarea absorbtiei fondurilor europene prin scaderea birocratiei, cresterea nivelului de informare a populatiei si prin alocarea mai multor resurse din partea statului cu scopul oferirii de consultanta si a sporirii accesului cetatenilor la aceste fonduri. 3. Adoptarea unui parlament unicameral, pentru a reduce cheltuielile cu o institutie ineficienta, a reduce birocratia si pentru a spori viteza in luarea deciziilor si adoptarea legilor. Reducerea numarului si dimensiunilor ministerelor (fara a afecta eficienta), preponderenta in efectivul unui minister avand-o specialistii in diverse domenii si nu politicienii. 4. Crearea unui comisii de control a candidatilor parlamentari, comisie ce isi va da acordul cu privire la participarea acestor candidati la alegerile parlamentare in functie de trecutul lor. Cei care au probleme nerezolvate cu fiscul, care au fost implicati in cazuri de coruptie sau transfer de influenta, precum si cei care au facut parte din securitate sau vechile structuri ale partidului comunist vor fi refuzati, partidul sustinator trebuind sa-i inlocuiasca pe liste pana la demararea alegerilor. 5. Eliminarea beneficiilor si privilegiilor parlamentarilor precum si a posibilitatii de a-si vota singuri indemnizatiile. Abolirea imunitatii parlamentare. 6. Schimbarea strategiei pentru constructia de drumuri si autostrazi – mai multa putere pentru organizatiile locale, negocierea unor penalitati ridicate pentru nerespectarea termenelor si a calitatii lucrarii, prin introducerea garantiei minime pe 10 ani. 7. Dezvoltarea urgenta a unei infrastructuri de transporturi, corelata cu axele de tranzit rutier si cu dezvoltarea turismului, industriei si agriculturii. 8. Necesitatea unei strategii de dezvoltare a transporturilor URBANE/EXTRAURBANE prin tehnologii nepoluante (ex. electric). 9. Cumpararea de catre stat a domeniilor energetice si a industriilor strategice sau macar obtinerea pachetului majoritar (de control) pentru a putea controla usor cresterea preturilor. Constructia cel putin a unei noi centrale atomo-electrice si a mai multor centrale hidroelectrice pt. a ieftini costul curentului electric. Focalizarea catre tehnologii ce folosesc noile surse de energie “curata” – generatoare eoliene, solare sau pe baza fortei valurilor, pentru a putea ajunge in cativa ani la o pondere minima de 40% din productia autohtona de energie electrica. 10. Crearea unei strategii de control a preturilor si salariilor, pentru ca Romania sa ramana cea mai ieftina tara (din punct de vedere a mainii de lucru) din comunitatea europeana. Aceasta ar face din Romania o zona favorita pentru cercetarea si producerea majoritatii produselor vandute pe piata europeana. Solutia nu este cresterea salariilor pentru a ajunge la nivelul celor europene ci de a ieftini pe cat se poate nivelul vietii (alimente, imobiliar, tarife servicii, produse de uz curent, combustibili), permitand astfel pastrarea nivelului actual al salariilor. Desfiintarea monopolurilor de hyper-market si incurajarea producatorilor si distribuitorilor independenti, cresterea randamentului in agricultura, ieftinirea energiei si combustibililor (la un nivel inca profitabil pentru producatori si distribuitori), eliminarea unor supra-adaosuri comerciale si a unor accize ar putea duce la scaderi de 40-50% ale preturilor actuale. 11. Controlul strict al preturilor la materii prime si energie prin eficientizarea agentiilor guvernamentale care se ocupa de urmarirea acestora. 12. Definirea a 5 zone “libere” – favorizate in vederea investitiilor (cate una in Banat, Transilvania, Oltenia, Dobrogea, Moldova). 13. Definirea a maximum zece domenii prioritare de dezvoltare economica ce vor fi scutite de anumite taxe sau vor beneficia de fiscalitate redusa – de exemplu: IT-telecomunicatii, industria producatoare de automobile si utilaje agricole, industria aero-spatiala, agricultura, prelucrarea deseurilor, cercetarea si producerea de instalatii energetice din surse nepoluante (hidro, eolian, solar, ) si a motoarelor si vehiculelor nepoluante (electrice, cu hidrogen, pila de combustibil s.a.), turismul, industria grea, industria siderurgica, industria militara . In aceste domenii Romania va trebui sa exceleze si sa reprezinte o referinta in interiorul comunitatii europene. 14. Introducerea unui sistem administrativ bazat pe cel al tarilor nordice ( Finlanda, Suedia) si colaborarea cu aceste tari in gasirea unor solutii adaptate tarii noastre – reducerea drastica a cheltuielilor si a salariilor ministeriale. Salariile institutiilor statului, ale parlamentarilor si ministrilor trebuie reduse si in special trebuie corelate (sa reprezinte un multiplu) cu salariul minim, astfel incat sa fie co-interesati de bunastarea populatiei. 15. Introducerea de criterii de eficienta si calitate la nivelul administratiei si al tuturor functionarilor, precum si ocuparea posturilor pe criterii de competenta si nu de relatii, prin organizarea de concursuri pentru posturile respective. 16. Marirea fondurilor de stat, alaturi de cele europene, pentru programele de formari privind cresterea randamentului profesional pentru ca firmele romanesti sa se apropie de performantele celor din restul comunitatii europene. 17. Facilitarea concurentei in domeniul regiilor si a serviciilor pentru populatie pentru a inlatura monopolul si preturile marite artificial. 18. Reforma justitiei pentru a facilita investigarea afacerilor frauduloase ale “oamenilor de afaceri” romani din ultimii 20 de ani si confiscarea dublului prejudiciului (pentru a compensa anii de utilizare a fondurilor obtinute ilegal) adus statului roman si cetatenilor acestei tari. Astfel s-ar putea recupera un minim de 50-80 de miliarde de euro. Reformarea directiei anticoruptie prin schimburi de experienta cu institutiile similare din Europa de Vest in instrumentarea dosarelor, formari, stagii si “injectarea” de echipe straine, prin rotatie, in interiorul acestei directii. Includerea muncii in folosul comunitatii in majoritatea pedepselor date in tribunal. 19. Legislatie aspra impotriva taierii copacilor: amenzi si pedepse de munca in folosul comunitatii la replantari, amenajari si drumuri. Volumul replantarilor prin pedeapsa trebuie sa se ridice la de 5-6 ori volumul prejudiciului adus pentru a compensa anii necesari padurii sa ajunga la maturitate. 20. Strategie de dublare a fondului forestier in 5 ani cu munca voluntara, fonduri europene, subventii de la buget si fonduri private. Campania “Romania prinde radacini” este un bun inceput. Ar fi insa nevoie de dublarea fondului forestier si nu de atingerea mediei europene, pornind de la proportia actuala de 27% din suprafata tarii si urcand la 45-50%. Urmarirea procentajului de fonduri forestiere la nivelul fiecarui judet (in functie de relieful si specificul terenurilor agricole din judetul respectiv) si sanctionarea factorilor de raspundere judeteni, minimul ar trebui fixat la 30%. 21. Achizitionarea de catre stat a unor terenuri pentru crearea de noi rezervatii si extinderea celor existente. Incurajarea donatiilor pentru crearea si intretinerea unor parcuri dendrologice si rezervatii de stat sau particulare, precum si fiscalitate redusa pentru proprietarii unor astfel de rezervatii. Includerea acestor parcuri si unor mici portiuni din rezervatii in circuite turistice, pentru a crea o sursa suplimentara de venit necesar intretinerii lor. Marirea rezervatiilor va permite inmultirea unor specii periclitate, cum ar fi zimbrul. 22. Transformarea paznicilor forestieri intr-o forta militarizata si colaborarea stransa cu unitatile de jandarmi. Dotarea lor cu tehnologie de ultima ora pentru a putea supraveghea zone intinse si a interveni eficient. Rotirea personalului la cativa ani si inspectii frecvente, pentru a impiedica absorbirea lor in retele de braconaj si de taieri ilegale de padure. 23. Garantarea prin legislatie a unui procentaj minim de impadurire a terenurilor agricole, proprietarii fiind pe deplin responsabili si pasibili de pedeapsa in fata autoritatilor, in cazul nerespectarii acestor prevederi. 24. Stabilirea prin lege a procentului minim de spatii verzi in localitati la 35% si obligarea primariilor (prin amenzi si sanctiuni) sa il respecte in planul de urbanism, in functie de specificul zonelor locuite din fiecare localitate. Crearea de perdele forestiere si parcuri in jurul localitatilor mari, pentru a minimiza poluarea si impactul climatic al metropolelor. 25. Reformarea agriculturii pentru cresterea eficientei si productivitatii de cel putin 3 ori fata de nivelul actual. Crearea si urmarirea unei strategii de dezvoltare si investitii pe termen lung (minim10 ani) in agricultura la nivel national precum si conceperea unei strategii fiscale de incurajare a asocierii in agricultura si promovarea sectoarelor “bio”. 26. Facilitarea investitiilor in noile tehnologii agricole. 27. Refacerea sistemului de irigatii din fonduri europene si construirea de noi canale de irigatii. 28. Cresterea volumului productiei si numarului producatorilor in agricultura pentru a a putea acoperi nevoia interna (actualmente acoperita doar in proportie de 20% din productia interna si 80% din import) si pentru ca Romania sa devina principalul producator agricol al Europei. 29. Sprijinirea cresterii populatiei prin ajutor financiar crescator pentru fiecare copil in plus din familie, prin propaganda la nivelul statului si legislatie adecvata. Alocatia mamelor in perioada concediului de maternitate trebuie stabilita la 80% din venitul salarial anterior perioadei de maternitate (deja adoptat) si minim 150% din salariul minim. De asemenea trebuie gasite variante flexibile de program de lucru pentru mamele active ( 4 ore pe zi/ 6 ore pe zi/ lucrul de acasa). Sprijinirea si amplificarea programului national de combatere a sterilitatii precum si investitii in cercetarea medicala in acest domeniu. 30. Protectia patrimoniului national prin legi dure si confiscari in cazurile de intrare in posesie abuziva sau distrugere. Punerea in valoare a acestui patrimoniu prin includerea in circuite turistice si subventii de la stat pentru reabilitarea si intretinerea lui. Investitii in arheologie, istorie si introducerea unei legislatii care sa favorizeze cedarea obiectelor de patrimoniu catre stat. 31. Reformarea pornind de la zero a intregului sistem de taxe si impozite, precedata de o analiza asupra eficientei folosirii si urmarirea fondurilor provenite din fiecare taxa. 32. Reducerea TVA-ului la 15% (acum 19%) si scaderea cotei unice de impozitare la 14% (de la 16%) in scopul atragerii investitiilor straine, impulsionarii activitatii economice autohtone. Recuperarea celor procentelor din aceste taxe se va face prin cresterea volumului activitatii economice. 33. Impozit redus sau chiar scutirea de taxe pe primii 3 ani pentru firme de cercetare-dezvoltare in tehnologii si produse ecologice, producatoare de instalatii generatoare de energie din surse nepoluante si fabricantii de motoare si vehicule ecologice. Atragerea de investitii straine in acest domeniu, Romania putand reprezenta un centru low-cost de dezvoltare a noilor tehnologii nepoluante. 34. Sprijinirea firmelor de ecologizare si tratare a deseurilor prin fiscalitate redusa si procentaj ridicat de fonduri europene alocabile. 35. Punerea la punct a unei campanii de constientizare si educare in domeniul istoriei, culturii si folclorului romanesc in scoli, ziare, televiziune si pe plan european. Constientizarea unui model etic specific, derivat din istoria romanilor si imbunatatit cu elemente din alte sisteme etice (de exemplu – din cel japonez). Valorile de baza ar trebui sa fie: harnicia, constiinciozitatea, datoria, voluntariatul si initiativa, inovatia, atitudinea primitoare, intoarcerea la valorile traditionale, onoarea si nu in ultimul rand – credinta. Biserica ar trebui sa sustina de asemenea aceasta campanie. 36. Infiintarea de scoli si universitati performante si eventual ridicarea nivelului de pregatire in cateva din cele existente, specializate in formarea elitelor (gen Harvard) vizand crearea unei adevarate clase politice si a unor specialisti de exceptie mai ales in cele 10 domenii strategice de dezvoltare a Romaniei. Aceste scoli vor fi finantate din fonduri europene, private sau cu sprijinul statului roman. Incurajarea prin politici fiscale a oamenilor de afaceri si a firmelor mari sa sponsorizeze scoli, centre de cercetare si spitale. 37. Cresterea nivelului de pregatire in scoala, liceu si facultati, promovarea intre cele 3 etape bazandu-se exclusiv pe examen si nu pe media notelor anuale. 38. Promovarea burselor de studiu in Comunitatea Europeana si America de Nord (mai ales pentru studii politice, economice si sociologice). 39. Implicarea casei regale in promovarea proiectelor de dezvoltare si in reprezentarea Romaniei pe plan extern. 40. Sustinerea constructiilor ecologice, cu pierderi foarte mici de caldura, consum energetic redus si, pe cat posibil, productie proprie de energie din surse regenerabile si 100% ecologice. Acordarea de subventii pentru instalarea surselor individuale de energie electrica ecologica si introducerea unei legislatii adecvate vizand colaborarea dintre particulari si distribuitorii de energie electrica. Generalizarea acoperisurilor verzi, pentru inlocuirea suprafetelor generatoare de supraincalzire in timpul verii si de supraracire in perioada iernii. Costurile suplimentare pentru acest gen de acoperis vor fi acoperite prin subventii din partea administratiilor locale si a statului. 41. Refacerea industriei aeronautice (celor 2 uzine producatoare de avioane si o uzina producatoare de elicoptere, la care se pot adauga fabrici de avioane usoare), a industriei automobilelor (producatoare de autoturisme de teren si de autocamioane), a fabricilor de locomotive (eventual specializarea a unei fabrici in productia de trenuri de mare viteza, pe perna magnetica, etc.), a industriei producatoare de echipamente agricole, a fabricilor de echipament greu, reabilitarea si extinderea santierelor navale si a uzinelor de productie de vehicule si alte echipamente militare. 42. Dezvoltarea unui program spatial “low-cost” de genul celor demarate de firme private, Romania putand deveni centrul programelor spatiale din comunitatea europeana. 43. Favorizarea infiintarii centrelor de cercetare in stiinte, noi tehnologii, medicina, surse de energie curata, noi generatii de motoare, noi materiale, telecomunicatii si poate in domeniul spatial – Romania putand deveni usor un punct de concentrare a cercetarilor in UE datorita existentei inca a unui numar mare de specialisti ieftini. 44. Responsabilizarea populatiei in legatura cu munca voluntara – obligativitatea prin lege a unui minim de 8 ore anuale de munca in folosul comunitatilor locale. 45. Refacerea flotei si a facilitatilor portuare maritime si fluviale precum si constructia de noi canale navigabile si reabilitarea celor vechi. 46. Modificarea accizelor si taxelor la combustibili si energie (reducerea cu minim 20% sau chiar eliminarea unora dintre ele). 47. Eliminarea taxei de drum in afara autostrazilor si implicarea factorilor locali in intretinerea si gestiunea portiunilor de autostrada din raza lor. 48. Mutarea, din punct de vedere administrativ si politic, a capitalei in zona Transilvaniei – (la Alba Iulia sau in apropiere), pentru a desavarsi unirea de la 1918 si a favoriza dezvoltarea rapida a tarii. 49. Negocierea unor acorduri “definitive” cu minoritatile, in special cea a secuilor/maghiarilor si clarificarea constitutionalitatii actiunilor si reprezentantilor lor. 50. Anularea tuturor retrocedarilor ilegale si studierea dosarelor cu ajutorul unei comisii avand participare internationala . Prioritati externe: 1. Infiintarea din banii statului roman a unor consulate romane, centre culturale si mai multor scoli pt. romanii si aromanii de pe valea Timocului (atat in partea bulgara cat si in cea sarba)si Voivodina, Epir, Albania, Istria, Ucraina (Bugeac, Maramures si Nordul Bucovinei ) si Transnistria. Sprijinul prin toate mijloacele posibile al diasporei romanesti si al celor ce traiesc in teritoriile instrainate precum si al populatiilor aromane. 2. Incurajarea relatiilor de colaborare cu R. Moldova si a schimburilor culturale si economice. 3. Crearea unui pol economic de colaborare si investitii la Marea Neagra : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria. 4. Reluarea colaborarii economice si diplomatice cu Israel dar si cu statele arabe din Orientul apropiat si mijlociu dar si nordul Africii. 5. Redobandirea rolului de negociator al Romaniei intre statele arabe, Israel si Statele Unite pentru a contribui la dezamorsarea crizelor si potentialelor conflicte in orientul apropiat si mijlociu. Romania poate fi un reprezentant al comunitatii europene in aceste probleme. 6. Intensificarea relatiilor economice cu Franta, Germania, tarile nordice si tarile baltice. 7. Crearea unor acorduri de colaborare economica cu Japonia, China si India. 8. Gasirea de noi piete de desfacere a produselor romanesti in America centrala si de sud, in Africa, Orient precum si in tarile CSI. 9. Colaborarea in domeniul militar cu Franta, Germania, Israel, Suedia, Statele Unite ale Americii si Africa de Sud. 10. Crearea unei ligi a statelor latine, care sa actioneze pentru apararea intereselor proprii in cadrul ONU precum si a intereselor populatiilor minoritare de origine latina din alte tari. Stiu ca unele din punctele de mai jos sunt in curs de implementare, dar cred ca sunt insuficient sustinute politic si financiar in acest moment. De asemenea cred ca opinia si sugestiile domniei voastre m-ar ajuta sa-mi imbunatatesc perspectiva asupra unora din punctele de mai sus si sper ca macar cateva din aceste puncte sa poata fi puse in aplicare datorita influentei domniei voastre! Cu multa stima, 5 noiembrie 2008 |
Va felicit din tot sufletul Domnule Marius Zgureanu pentru aceasta posibila strategie.Eu nu ma prea pricep la toate domeniile pe care Dumneavoastra le-ati enumerat cu atata minutiozitate…dar am gasit cateva puncte comune la care subscriu cu mare placere.De pilda mi-a placut ca folositi foarte des cuvantul colaborare.Acest lucru poate conduce Romania spre o posibila convietuire pasnica,in care fiecare roman sa-si asume responsabilitatea faptelor lui.Ce frumos este in secolul XXI …nu-i asa? Va multumesc si va doresc succes in continuare. Cu amabilitate Elena Hariuc.
D-le Zgureanu,
Ma bucur ca prin intermediul acestui bolg, am ocazia sa cunosc una din persoanele care doresc sa schimbe fundamental in bine societatea romaneasca. Este din ce in ce mai evident faptul ca numai o schimbare fundamentala in politica si societatea romaneasca poate determina un trend pozitiv. Este nevoie de un suflu nou, de o mentalitate noua, de persoane care nu au fost ,,alterate” de aspectele negative ale societatii romanesti si cred ca ASR Principele Radu poate reprezenta liantul acestei alternative. Va fi extrem de greu, rezistenta ,,Grupului de interese” este si va fi extrem de puternica, insa cu speranta si incredere, acest demers poate fi incununat de succes. Sunt convins ca in fiecare partid politic din Romania exista oameni cu moralitate ireprosabila, oameni care au fost nevoiti sa stea in umbra oportunistilor. Daca se va reusi identificarea si unirea acestora pentru un tel comun, atunci va lua nastere forta politica capabila sa schimbe lucrurile in Romania. Important este ca in cursul intalnirilor purtate de noi si ASR Principele Radu sa identificam aceste persoane si sa le propunem sa se alature acestei cauze.
Mai jos am o parte din dialogul purtat acum cateva luni cu ASR Principele Radu si sper sa il putem dezbate si pe e-mail (tudor_andrei@yahoo.com).
Imbratisez majoritatea ideilor exprimate in materialul ,,Posibile prioritati de dezvoltare a Romaniei” insa am un mic comentariu referitor la valoarea salariilor. Unul din indicatorii nivelului de trai al unei tari il reprezinta si salariul mediu, astfel ca este important sa depasim statutul de tara atractiva pentru industriile in sistem ,,lohn” si sa incercam sa producem si sa prestam activitati cu valoare adaugata cat mai mare, asa cum fac si tarile nordice, sistem pe care il admir si care poate duce la prosperitate.
Cu stima,
Andrei Tudor
“Alteta Voastra,
V-am urmarit in doua emisiuni televizate si mi-au placut viziunea Voastra si modalitate de exprimare a acestora, elemente care lipsesc cu desavarsire in peisajul politic si al societatii romanesti in general
Fac parte din generatia care a terminat liceul in 1990, imediat dupa Revolutie si facultatea in 1995, la inceputurile tranzitiei, si din randul celor care nu au emigrat, ci au trait cu speranta unor schimbari fundamentale in bine a societatii romanesti.
Din pacate, consider ca nu putem vorbi de normalitate, stabilitate si incredere in viitor, pana cand resursele FURATE in ultimii 18 ani de o parte din populatie nu se reintorc la stat si redistribuite cetatenilor prin autostrazi, sistem medical performant, invatamant performant, etc. iar principiile morale cum ar fi cinstea, seriozitatea, respectarea cuvantului dat, spiritul civic, etc. nu vor intra in conduita fiecarui roman. Cum se pot realiza aceste lucruri?
Consider ca cel mai mare rau adus de tranzitie a fost DEGRADAREA MORALA a societatii romanesti, in care HOTIA, NESERIOZITATEA, CORUPTIA, LIPSA SPIRITULUI CIVIC au fost ridicate la rang de virtuti.
– HOTIA; Resursele statului au fost acaparate de o mica parte a populatiei prin afaceri cu petrol, gaze, lemn, drumuri petroliere sau forestiere, asfaltari, asa-zise informatizari ale institutiilor de stat, asa-zisele actiuni de deratizare ale unor obiective gigant (Metrou, Petrobrazi, etc.), etc.
Culmea ironiei, ,,MARII HOTI” sunt prezentati in Suplimentul ,,Top 300” al Revistei Capital ca fiind modele de succes; din pacate insa, cu exceptia sportivilor si a catorva oameni de afaceri, marea masa este formata din tot ceea ce a emanat tranzitia mai nociv. Ii stim pe toti, fiecare oras si judet are ,,capusarii” lui, numai Justitia nu ii poate vedea. Ar trebui condamnati pe perechi ,,cel care a oferit mita (,,afaceristul de succes”) si cel care a primit mita (reprezentantul statului) in cele mai grotesti afaceri ale ..tranzitiei mioritice” si anume cele bazate pe principiul ,,cat imi dai ca sa-ti dau”.
Tot din acest ciclu merita amintita atitudinea unor parlamentari secui care au uitat de lupta pentru autonomie atunci cand au observat ca se poate fura usor si mult din fotoliul de parlamentar de la Bucuresti (ex. afacerile cu lemn din Harghita si Covasna).
De asemenea, majoritatea afacerilor de la mici la mari au avut la baza elementul care este considerat ,,crima” in lumea civilizata si anume evaziunea fiscala.
Si aici merita amintite afacerile facute de cetatenii de etnie rroma, care nu au platit nici macar un leu impozit, la adapostul asa-zisei discriminari. Cum poate fi respectata o etnie care nu vrea sa inteleaga si sa respecte legile tarii in care traiesc?
– NESERIOZITATEA; nu mai exista cultul respectarii cuvantului dat, notiunea de ,,gentleman agreement”. Nu sunt respectate nici macar clauzele contractuale, mizandu-se pe carentele sistemului juridic.
CORUPTIA; de la marile afaceri (a se citi FURTURI) la ,,atentiile” cerute de diverse institutii pentru rezolvarea problemelor si mai ales cele cerute de personalul din sistemul medical pentru a ni se acorda un minim de ingrijire.
LIPSA SPIRITULUI CIVIC; nu luam atitudine cand cineva este agresat verbal sau fizic in vecinatatea noastra, nu luam atitudine cand nu ne sunt respectate drepturile, mai mult, am avut un ,,gust amar” cand am constatat ca sunt destui oameni care, atunci cand purtam o conversatie pe marginea hotiei si a coruptiei din societatea romaneasca, spuneau ,,Bravo lor, tu de ce n-ai facut la fel?”. Nu asa trebuie pusa problema, intr-o societate normala cei care savarsesc astfel de infractiuni, platesc, iar cei cinstiti traiesc mai bine datorita existentei unui stat puternic de drept in care toate institutiile acestuia functioneaza normal.
Nu accept nici afirmatiile celor care sustin ca asa este normal intr-o perioada de tranzitie. Aceasta ,,normalitate” vad ca este apanajul doar al Romaniei, Rusiei si al statelor din spatiul ex-sovietic.
Slovenia, Ungaria , Cehia, Slovacia sau Polonia sunt mult mai aproape de ceea ce numim ,,lumea civilizata” si au trecut si ele prin perioade de tranzitie.
Indraznesc sa cred ca punctul meu de vedere este imbratisat de majoritatea celor care au ales sa traiasca cinstit in aceasta tara si revin la ideea exprimata la inceput si anume faptul ,,ca nu putem vorbi de normalitate, stabilitate si incredere in viitor, pana cand resursele FURATE in ultimii 18 ani de o parte din populatie nu se reintorc la stat si redistribuite cetatenilor prin autostrazi, sistem medical performant, invatamant performant, etc. iar principiile morale cum ar fi cinstea, seriozitatea, respectarea cuvantului dat, spiritul civic, etc. nu vor intra in conduita fiecarui roman.” Cum se pot realiza aceste lucruri?
Daca Alteta Voastra va putea sa raspunda la aceasta intrebare intr-un mod pertinent, atunci cu siguranta se va reaprinde speranta in inimile noastre si vom sti ca am gasit acea alternativa viabila, capabila sa ne conduca spre o societate sanatoasa si civilizata din toate punctele de vedere.
Cu deosebita consideratie,
Andrei Tudor
Domnule Tudor,
Am primit cu placere scrisoarea dumneavoastra. Este un text important si consistent. Nu voi putea sa va raspund asa cum se cuvine in urmatoarele doua zile, din cauza programului incarcat.
Asadar, va confirm ca am primit mesajul si va voi raspunde imediat ce voi avea un ragaz sa ma aplec asupra textului dumneavoastra.
Va multumesc pentru generozitatea de a-mi trimite aceste ganduri si va cer persmisiunea ca ele sa fie adaugate online, la jurnalul meu personal. Consider ca aceste idei trebuie impartasite cu cat mai multa lume.
Cu toata consideratia,
Principele Radu
Domnule Tudor,
Am primit cu placere scrisoarea dumneavoastra. Am avut timp sa o citim cu atentie si ne pare bine ca apreciati viziunea si modalitatea noastra de exprimare, pe care le gasiti unice in peisajul politic si al societatii romanesti, in general.
Asa cum am spus-o in Viziunea pe 30 de ani pe care am elaborat-o impreuna, Alteta Sa Regala si cu mine credem ca societatea romaneasca a castigat mult, dupa 1989, prin instalarea democratiei din nou, pe pamant romanesc. Numai ca democratia nu inseamna automat libertate. Exista un autor american de origine indiana pe care vi-l recomand, Fareed Zakaria. El a scris un volum admirabil pe aceasta tema.
Libertatea a fost castigata pas cu pas, in acesti 18 ani, prin inceputurile prosperitatii, prin deschiderea catre lume, prin drepturile minoritatilor, dreptul la proprietatea privata, etc. etc.
Dar, asa cum spuneti in scrisoare, “normalitatea” nu s-a instalat. Lumea civilizata nu ne-a napadit. Am ramas ex-sovietici in gandire si reflexe.
Dupa parerea noastra, aceasta se datoreaza lipsei de leadership autentic. Politica nu ar trebui sa confiste spatiul leadership-ului, ci sa se preocupe de administratie. Cel putin asa prevede legislatia democratiilor occidentale. Leadershipul are multe fatete, iar printre ele se numara unele virtuti (parte amintite de dumneavoastra in scrisoare): generozitate, etica, seriozitate (adica responsabilitate), cinste, spirit civic, respect, loialitate, puterea exemplului personal, rolul de model.
In acest sens, atat Principesa Margareta si cu mine cat si Casa Regala poate sa faca multe. Viziunea noastra pe 30 de ani, pe care o gasiti pe situl meu oficial (www.princeradu.ro) in format .pdf, vorbeste despre asta.
De raspuns pertinent la intrebari putem raspunde. Dar noi incercam mai mult decat atat. Incercam sa impunem, prin prezenta si angajamentele noastre publice, un mod institutional de a performa ca lideri de un anume tip. Lideri de un tip identitar, profund, modelator, care sa se aseze in armonie cu tipul administrativ, politic de leader sau cu cel cultural, educational, moral, etc.
Daca institutiile vor fi puternice, oamenii care le populeaza nu vor mai actiona la nivelul bunului plac. Inlocuirea domniei oamenilor cu domnia legii se face cu reguli, cu etica, dar si cu un sistem care sa nu permita bunul plac.
Neseriozitatea si lipsa spiritului civic se pot combate cu puterea exemplului personal si cu rolul binefacator al modelului.
Societatii romanesti nu i se pot reprosa prea multe fiindca nici nu i s-au oferit prea multe. Cum putea fi combatuta coruptia la o populatie cu venituri medii de 100 de dolari pe luna? Cum se putea dezvolta acum 10 ani spirit civic intr-o societate in care liderul spunea ca proprietatea privata este un moft, iar musafirii nepoftiti erau intampinati cu TAB-uri la Pitesti, pe sosea? Cum se putea cultiva seriozitate intr-o societate in care se dezvolta inventarea trecutului, dispretul fata de institutii si manipularea ordinara a prezentului?
De aici incolo, insa, aceasta scuza nu mai exista. Daca si dupa 2008 vom continua sa uimim lumea cu originalitatea noastra institutionala, atunci inseamna ca ne meritam soarta.
Nu cred insa ca se va ajunge acolo. Dovada, emisiunea noastra pe care ati urmarit-o la TVR (si care nu era posibila acum cativa ani), ca si schimbul nostru de scrisori.
Va rog sa continuati sa-mi trimiteti randurile dumneavoastra si va rog inca o data sa acceptati sa mutam dialogul nostru pe blog. Este foarte, foarte important ca randurile pe care mi le scrieti sa fie vazute de cat mai multi oameni.
Cu toata consideratia,
Principele Radu “
Stimate domnule Andrei Tudor,
Sunt incantat de propunerile dumneavoastra, desi timpul meu dedicat acestui gen de activitati e foarte limitat.
Dupa 20 de ani in care HOTIA, LENEA si NECINSTEA au fost la nivel de exemplu, cred ca se apropie momentul in care o noua viziune si o nou clasa politica ar putea lua nastere in Romania.
Daca ar fi dupa mine, as cere sa se analizeze activitatea si proprietatile primilor 1000 celor mai bogati oameni din tara si cred ca in 90% din cazuri statul ar putea recupera sume mari de bani, ajungandu-se la zeci de miliarde de euro, poate chiar depasind suta de miliarde. Acestia ar fi o parte din banii care in ultimele 2 decenii ar fi trebuit sa intre in infrastructura, scoli, sanatate, cercetare si in incurajarea initiativelor private.
Cred ca daca nu vom da macar 50 de exemple de sanctiuni aspre, prea putine se vor schimba pana la sfarsitul vietilor noastre amarate. Istoria o dovedeste cu varf si indesat: in aceasta tara a fost ordine doar aunci cand au existat pedepse aspre, sustinute prin exemple.
De asemenea trebuie date si exemple pozitive, pentru a nu crea imaginea unui stat represiv, ca in vremurile de trista amintire.
Insa, pentru a fi posibile toate acestea, e nevoie de o PREMISA FUNDAMENTALA: institutiile statului, personalitatile culturale, financiare, bisericesti si o mare parte din clasa politica sa fie capabile sa sustina un asemenea efort. In acest moment nici SRI, nici agentiile anticoruptie, nici ministerul de interne si nici justitia nu sunt capabile de o activitate coordonata. Chiar daca reforma acestor institutii a inceput, se poate vorbi doar de o cosmetizare, pentru a “da bine” in fata institutiilor comunitatii europene, fiind nevoie de continuarea acestei reforme in profunzime, pe criterii clare de selectia si performanta, prin scoaterea lor de sub influenta grupurilor politice si economice si prin antrenarea lor in cadrul unor structuri mixte internationalizate. Cazurile foarte clare de coruptie, unde dovezile sunt covarsitoare, ar trebui sa intre sub incidenta unor proceduri mult accelerate de analiza si verdict, de genul justitiei militare, pentru a putea da verdictul in cateva luni si nu undeva pana la sfarsitul vietii inculpatului, cum se intampla acum (altfel vom fi la nivelul actualei echipe nationale de fotbal a Romaniei: joaca bine in teren dar n-au finalizare).
Spre exemplu, in acest moment desi magistratii au salarii “europene”, eficienta lor este aproape aceeasi cu cea de acum 10 ani.
PEDEPSELE ar trebui sa fie EXEMPLARE, recuperandu-se nu numai prejudiciul initial si penalitatile ci si prejudiciul moral, tradus atat in despagubiri financiare (pana la dublul sumei prejudiciului financiar) cat si prin munca obligatorie in folosul comunitatii (fara ca munca sa fie o modalitate de a compensa despagubirile financiare).
O alta prioritate pe termen lung ar fi “REEDUCAREA” acestui popor, prin invatamant, exemple, cultura si campanii in mass-media, reeducare ce ar trebui sa se focalizeze pe zece valori etice fundamentale. Am constatat ca in ultimii 20 de ani aproape am incetat sa existam ca si popor si ca si entitate spirituala si istorica, stergand sute de ani de efort ale stramosilor nostri.
Ca sa putem face ceva bun in tara asta, pe langa munca si constientizarea valorilor neamului, e nevoie de consens (caci la noi unirea de acum 90 de ani nu s-a finalizat inca), dupa cum spunea si Iorga: :
„Ţara noastră are, înainte de toate, o datorie: aceea de a munci. Munca, adevărată şi spornică, nu se poate face decât prin solidaritate naţională”.
De aceea cred ca PRIORITATEA noastra acum ar fi COALIZAREA forurilor, a oamenilor politici independenti, a personalitatilor culturale si bisericesti, a adevaratelor personalitati economice si a ONG-urilor, pentru a genera o MISCARE DE RENASTERE ROMANEASCA dupa modelul celei de la 1848 (careia i-au trebuit 70 de ani de eforturi si de context international favorabil pentru a culege toate roadele) si de asemenea actiuni sincronizate in cadrul unei strategii bine definite, atat pe plan intern cat si extern.
Datorita originilor familiei mele in Basarabia si Bucovina sper ca de indata ce vom termina “CURATENIA PRIMAVERII ROMANESTI” si Romania se va indrepta cu mai multa forta si convingere catre adevaratul sau loc in lume, devenind un model pentru multe tari, putem spera si la Adevarata Unire a Tuturor Romanilor, intre actuala Romanie si Timoc, Crisana, Banat, Vidin, Bucovina, Maramures, Moldova si Bugeac, cel putin spiritual si economic daca nu si frontalier, in semn de recunostiinta fata de stramosii nostri si fata de eforturile si sacrificiile lor de acum 90 de ani. Si aceasta fara a-i uita pe fratii nostri aromani, megleno-romani, istro-romani, macedo-romani si romani din diaspora, pentru a lucra si lupta impreuna, intr-un efort comun.
Imi permit sa inchei cu doua citate dragi mie din I.C. Bratianu:
„Oricare ar fi vicisitudinile zilelor si anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rasplatei.”
“Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.”
Al dumneavoastra,
Marius Zgureanu
Tot ce este simplu,este si practic,este si aplicabil si incurajeaza enorm munca in echipa si concurenta pozitiva,doresc Domnului Zgureanu si pe viitor cel putin la fel de bune proiecte,initiative si angajamente pentru o tara a noastra europeana.Doamne ajuta-ne sa ne ajutam pentru eternitate!Competenta iubeste munca in echipa si o apara de orice “uragan”.