Pastratorul de drept al valorilor fundamentale
|
Acum saizeci de ani, la 30 decembrie 1947, Romania era deposedata de ultima institutie cu autoritate naturala si cu vocatie de garant al democratiei, Regele Mihai. Dictatura uzurpa Monarhia, in numele unei Republici pe care nu avea de gind si nu putea sa o puna in opera. Vocea poporului avea sa fie innabusita pentru 50 de ani.
Dar, lovitura grea data Romaniei, in acea zi, a fost zdruncinarea brutala a identitatii nationale. Intre 40 de ani de comunism si decapitarea statalitatii, este o deosebire echivalenta cu cea dintre confiscarea unei case si incendierea ei. Sovietizarea a reprimat nu doar oameni si grupuri sociale, ci si instinctul binelui national, fiorul identitatii si al statalitalitatii, bazate pe conlucrarea dintre autoritatea monarhica si democatia reprezentativa. Statul a fost acaparat de un grup de putere fara nici un sprijin natural, altul decit vointa tancurilor sovietice. Administratia s-a transformat intr-o masinarie menita sa satisfaca ambitii personale de putere. Faptul ca Familia noastra are un rol de jucat in Romania de astazi nu se datoreaza simpatiei oamenilor politici fata de monarhie, nici nelinistii tarilor lumii fata de continuitatea, traditia sau identitatea noastra. Acest rol a fost si este acela de pastrator si slujitor al valorilor fundamentale, fara de care nici o societate nu cunoaste devenirea intru Bine si nici dezvoltarea sub semnul Interesului general. In momentul in care romanii au inteles ca patriotismul are o masura precisa si obligatorie in dezvoltarea infrastructurilor sociale; ca etalonul moral al guvernarii este tot atat de necesar ca reprezentarea parlamentara si alegerile libere; ca puterea exemplului personal este tot atat de valoroasa ca si prosperitatea; cand au simtit pe pielea lor ca legitimitatea data de voturi nu inlocuieste mandria si moralitatea; cand au intuit ca inteligenta societatii civile nu tine loc de generozitate si ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea, atunci ei au inceput sa inteleaga ca Familia Regala reprezinta un element structural tot atat de necesar societatii romanesti, pe cat este cel politic, construit in armonie si complementaritate cu acesta. Regalitatea a redevenit o parte a Romaniei pentru a pune umarul la statornicie. Ea a putut influenta mersul tarii chiar si deposedata de putere politica sau de raspunderi administrative pentru ca are o vocatie naturala de leadership. Regele s-a intors in tara sa. Este vremea ca si Romania sa puna capat exilului la care a fost pe nedrept condamnata. Peste tot in Europa, unde sistemul democratiilor liberale functioneaza performant si coerent de sase decenii incoace, se cauta solutii pentru gestiunea schimbarilor dramatice care au loc in societate, pentru a opri degradarea substantei puterii publice, pentru a face fata deficitului de performanta, lipsei de generozitate si de responsabilitate ale celor care conduc temporar institutiile guvernarii. In Romania, desi de saptesprezece ani incoace consolidam institutiile democratice, sistemul a depins mereu, prea mult, de personalitatea si de actiunile omenilor care au gestionat puterea. Institutia trebuie sa fie mai importanta decat omul. Fiindca numai aceasta precautie a sistemului poate impiedica devierile pe care democratia, ca instrument, nu le poate evita. Daca ma uit, prin comparatie, la comportamentul public al regelui Mihai si la cel al liderilor politici, constat ca Regele, desi octogenar si purtator de Coroana, s-a purtat in permanenta in spiritul unei democratii liberale armonioase, cu masura, bun simt, cu grija fata de oameni si cu respectarea cuvantului dat. Ceilalti au facut prea adesea, exact contrariul: de cate ori au putut, au actionat la limita legii, au aplicat regula bunului plac, au folosit propria institutie, de la mici primarii pana la marile piese de pe tabla de sah a administratiei publice centrale, in sensul interesului personal, au manipulat societatea cu toate mijloacele, private sau publice, in directia care le convenea mai mult. Faptele lui Carol I raman in istorie nu fiindca au fost monarhice, ci fiindca au fost fondatoare de stat modern, vizionare si aducatoare de statornicie. Ele au validat principiul monarhic, ca element structural al societatii romanesti. Romania europeana, folosind fara complexe de inferioritate argumentele ce au format-o ca stat modern, va fi o tara mai puternica, mai pragmatica si mai capabila sa infrunte timpuri ce nu se anunta nici linistite si nici pasnice. Regele este pastratorul de drept al valorilor fundamentale. Pentru a vedea coroana pe care regele Mihai o asaza pe crestetul Romaniei de astazi, nu ai nevoie de ochi, ci de cetatenie. |
ROMPRES
60 de ani de la semnarea forţată a actului de abdicare de către Regele Mihai I
La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a fost obligat să semneze actul de abdicare pentru el şi urmaşii săi de la prerogativele regale. În aceeaşi zi, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor a proclamat Republica Populară Română.
La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, profitând de prezenţa Armatei Roşii, Uniunea Sovietică şi-a impus dominaţia în Estul Europei, inclusiv în România.
La 6 martie 1945, a fost impus Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) guvernul condus de dr. Petru Groza, provocând astfel o situaţie conflictuală între suveran şi guvern. În 1946 şi 1947, PCR a devenit principala forţă politică din România. Programul său politic prevedea abolirea monarhiei şi instaurarea unui regim republican în România.
Lipsit de sprijin intern şi extern, Regele Mihai a fost izolat pe scena politică spre sfârşitul anului 1947. În luna decembrie, familia regală a fost invitată să participe în Marea Britanie la căsătoria prinţesei Elisabeta, moştenitoarea coroanei britanice. Cu acest prilej, în urma unor consultări cu oameni politici britanici, Regele Mihai a constatat faptul că sprijinul occidental faţă de menţinerea regimului monarhic în România era sub aşteptările sale. Întors în ţară la 21 decembrie 1947, a remarcat, cu ocazia ceremoniei de primire la aeroport, o schimbare semnificativă şi în atitudinea noilor lideri politici.
Aflat la Sinaia, Regele Mihai I a fost informat în ziua de 29 decembrie 1947 că primul-ministru doreşte să fie primit în audienţă, la Bucureşti, a doua zi. Întrevederea a avut loc la 30 decembrie 1947, regele şi regina-mamă Elena primindu-i în salonul Reginei din Palatul Elisabeta pe dr. Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, conducătorul Partidului Comunist. Preşedintele Consiliului de Miniştri i-a prezentat regelui actul de abdicare, care fusese deja redactat. Izolarea era completă, în condiţiile în care oricum Bucureştiul şi restul ţării erau sub ocupaţia trupelor sovietice: telefoanele fuseseră deconectate, Palatul Elisabeta era înconjurat de trupele diviziei ‘Tudor Vladimirescu’. În aceste circumstanţe, Regele Mihai a semnat documentul abdicării în numele său şi al urmaşilor săi.
A fost convocată imediat o şedinţă fulger a Consiliului de Miniştri la care a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Mihail Sadoveanu. Petru Groza a prezentat actul de abdicare şi s-a emis o proclamaţie în care se consemna ‘hotărârea de instaurare în România a unei forme republicane de guvernământ’.
Regele Mihai a părăsit teritoriul României la 3 ianuarie 1948, începând un lung exil. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia. Mihai I de Hohenzollern s-a căsătorit, în anul 1948, cu Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).
La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român. În cursul lunii mai a anului 2001, Regele Mihai a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta, în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României. Actualmente trăieşte atât în Elveţia, la Aubonne, cât şi în România, fie la castelul său de la Săvârşin, din judeţul Arad, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti. ROMPRES (AS)
s-a facut o mare nedreptate poporului roman prin actul din 30 decembrie 1947. urmarile le resimtim noi tinerii de astazi. traim intr-o jungla plina de animale. avem nevoie de demnitate si respect pentru oameni si intre oameni. cei multi ( saracimea ) trebuie sa se instruiasca sa nu mai poata fi prostiti de altii. avem nevoie de modele de demnitate umana cum este si a fost intotdeauna familia regala. personal il apreciez foarte mult pe Principele Radu.
Lupeni, 29 decembrie 2007
Alteţă,
În 60 ani, România a reuşit să schimbe, prin „suceli” de tot felul, trei forme de guvernământ. În decembrie 1947 s-a înlocuit, printr-un hocus pocus al Moscovei, monarhia cu republica. Dar ce mai republică! Socialistă încă. Asta teoretic, pentru că în fapt era dictatură de tip sovietic. Iar unii neruşinaţi pun actul din 1947 pe seama Regelui, care nu a avut absolut nicio implicaţie. Persoane care nu au argumente valide, dar şi-au însuşit istoria falsificată de comunişti, încearcă să acuze un om care nu avut nici un amestec în lovitura aceasta de stat, un om care a plecat sărac în exil.
După abdicarea forţată a Regelui Mihai, frumoasa noastră ţară a început un „nou” proces, dar din păcate în detrimentul naţiunii. Reforma agrară a Regelui Ferdinand era ca şi distrusă: ţăranilor li se luau drepturile asupra pământurilor pe care le dobândiseră cu câteva decenii înainte. Pentru mine rămâne o enigmă cum în 1907 unii ţărani erau revoltaţi că monarhia nu le-a dat pământ (când se ştie bine că ţărănimea deţinea suficiente terenuri arabile), iar în 1949 când a început procesul de colectivizare şi pământurile s-au luat forţat, puţini ţărani s-au „deranjat” să se opună regimului. Pot spune, fără teama de a greşi, că odată cu plecarea Regelui din ţară, în istorie lua fiinţă un capitol care însuma 40 ani de negură absolută, de ignoranţă, imbecilitate, minciună, şi promovare pe scară largă a non-valorilor. Nu se poate vorbi de comunism ca de un regim care a adus beneficii României, aşa cum nici laude nu se pot aduce la adresa republicii postdecembriste. Doar pentru că în timpul unor guverne, NATO şi UE ne-au integrat în structurile lor, asta nu înseamnă că acestea au vreun merit. Adevăraţii eroi ai istoriei au fost regii şi oamenii politici care ne-au adus independenţa şi au făurit unirea din 1918, punând fundamentul României moderne. Să nu mă abat de la subiect.
Tot în decembrie, dar acum în 1989, trecem de la republica socialistă la cea semi-prezidenţială. Cele două forme sunt diferite, dar se pare că politicienii oportunişti de atunci le-au găsit sinonime. Evident că trebuia să rămânem fideli specificului naţional. Trebuia să fie „aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie”. Oamenii care renunţaseră la carnetele PCR şi la butonii cu stema României comuniste, au apucat frâiele puterii. Într-o fracţiune de secundă ei au aderat la principii democratice, au îmbrăcat haine noi şi se trezesc să condamne activ sistemul pe care l-au slujit cu loialitate.
Cred că ar fi fost de mii de ori mai bine dacă în 1989 România revenea la vechea şi unica ei formă care i-a transformat numele în renume. Nicicând Alteţă nu e târziu să ne numim Regatul României şi să adoptăm Constituţia din 1923, adaptată la realităţile contemporane. Nădăjduiesc ca în anul care vine, cu ajutorul Domnului, monarhia să se restaureze. Aceasta este absolut necesară, întrucât e cea mai nimerită spre a defini un întreg popor. Monarhia este a tuturor românilor indiferent de categorie socială, culoare politică, vârstă sau religie.
Apariţia Alteţelor Voastre pe micile ecrane mă umplu de bucurie şi speranţă. Îmi doresc ca tinerii noştri să vă perceapă, asemenea mie, ca pe adevărate modele, la care cinstea, onoarea şi demnitatea ocupă locuri de frunte.
De două ori în luna decembrie românii, prin impostori, au fost conduşi spre dezastrul naţional, pe care l-au acceptat şi-l acceptă fără demnitate şi fără măcar a încerca revenirea pe făgaşul normal. Târâţi am fost în URSS, târâţi în NATO şi UE, clasa politică din acele vremuri a servit pe post de preş.
Calitatea oamenilor politici din monarhie a fost pe măsura regilor, iar astăzi ,,calitatea” politicienilor este pe măsura actualilor şefi de stat.
Oare mai e nevoie de încă 40 ani ca acest popor să se „deştepte” cu adevărat şi să-şi dea seama cine îi doreşte binele?!
NIHIL SINE DEO!
Cu loialitate,
Adrian Halga
Primiti, Va rog, cu ocazia sarbatorilor de iarna acesta urare pe care am impletit-o cu bucurie si speranta.
Fie ca nasterea Lui Hristos sa fie vie in sufletul Altetelor voastre, Lumina si Credinta oamenilor care au gasit si strans in palme speranta intru Dumnezeu si Monarhie, sa va calauzeasca pe drumul ales. Idealurile, pe care insusirile Voastre vi le fagaduiesc, se se indeplineasca, iar, in momentele de cumpana, curajul de a nazuii, de a crede, de a lupta, sa nu va lipseasca.
Cu pretuire si bucurie, Va uram :
LA MULTI ANI !
Andreea si Adrian Buga
Alteta,
Fiecare articol postat in jurnalul online al Altetei Voastre este un prilej pentru reflectie. Mai nou, vad ca fiecare mesaj este insotit de imagini sugestive. De data aceasta ati folosit moneda de 250 Lei din 1941, pe care se afla chipul Majestatii Sale, Regele Mihai I al Romanilor. Cred ca trebuie sa ne aplecam asupra titulaturii. Regele Romanilor. Majestatea Sa intruchipeaza legatura dintre stat si poporul acesta. El este cel care lucreaza exclusiv pentru binele acestui popor. Si o face neconditionat de atata vreme. Legatura Sa cu acest popor este atat de stransa, incat Majestatea Sa nu poate decat sa lucreze pentru noi. Frumos si demn ar fi sa-I recunoastem aceasta munca depusa in fiecare zi. In aceasta lume zbuciumata, trebuie sa recunoastem adevaratele modele. Sa le cultivam si sa ne inspiram. Menirea unui adevarat lider, este de a lumina si de a servi drept model poporului sau. Si avem atatea de invatat de la Majestatea Sa. Modestia. Fiecare aparitie a Majestatii Sale ne arata modestia acestui lider. O modestie eleganta si regala. Majestatea Sa are o aura care impune respect. Trebuie sa ne respectam adevaratele modele. Regele este consecvent. O calitate rar intalnita la liderii Romaniei. Consecventa este o trasatura de caracter, ce este atributul adevaratilor conducatori. Aceasta consecventa poate fi identificata in principiile in care crede Majestatea Sa si pe care le-a expus public prin mesajele trimise.
Cuvantul dat si respectat, o institutie ce provine probabil din “ein Mann, ein Wort” este tot mai uitata in Romania zilelor noastre. Regele Mihai, atunci cand a devenit Rege al Romaniei si al Romanilor a promis sa slujeasca acest popor. Si isi respecta promisiunea si astazi.
Sunt doar cateva din calitatile Majestatii Sale, ce cred ca trebuie apreciate de societatea romaneasca.
Majestatea Sa, Regele Mihai I este pastratorul a tot ceea ce este mai bun in Romania. Sper sa avem capacitatea de a intelege acest adevar atat de simplu si la indemana oricui.
O seara frumoasa,
Cu fidelitate,
Alex. Jadaneant
nedreptatea ce s-a facut in 1947 ar fi trebuit reparata imediat dupa 1989; ar fi fost un gest firesc de revenire la normalitate dupa 45 de ani de comunism, o perioada nefasta ce a traumatizat o tara intreaga. Dar cu acei conducatori proveniti tot din randurile vechii nomenclaturi de partid acest lucru a fost imposibil. Cu Majestatea sa pe tron si cu un guvern fara comunisti altfel ar fi aratat Romania de astazi!
Este un moment de bucurie pentru toti romanii aceasta zi de 30 Decembrie, la 60 de ani de la tristele evenimente din 1947.
A sosit momentul atat de asteptat al adoptarii noului Statut al Familiei Regale, Statut ce abrogheaza Legea salica si clarifica in sfarsit Succesiunea la Tron.In sfarsit putem sa o aclamam oficial pe ASR Principesa Mostenitoare Margareta ca pe viitoare Regina a Romaniei.
Desigur ma bucur ca eforturile Principelui Radu au fost rasplatite de MS Regele prin acordarea titlului ad personam de “Principe al Romaniei ” cu apelativul de “Altetea Sa Regala”.Viitorul Principe Consort este in slujba tarii si meritele sale sunt acum simbolic subliniate de noul Statut.
Nu in ultimul rand ma bucur pentru tanarul Nicolae de Romania, viitorul Principe al Romaniei , care va primi inclusiv apelativul de “Altetea Sa Regala”.Ar fi de dorit ca viitorul Principe Nicolae sa isi perfectioneze cunostintele de limba romana si sa traiasca si studieze in tara pentru a se pregati cum se cuvine de misiunea sa viitoare de Rege al tarii.
Este un moment istoric, oamenii plang de bucurie la aflarea stirii despre noul Statut al Familiei Regale iar sperantele milioanelor de monarhisti renasc.Este inceputul unei noi etape in drumul spre restaurarea de facto a Monarhiei constitutionale in tara.
Nu pot decat sa felicit pe MS Regele pentru acest Document istoric si sa ii urez din suflet o reintoarcere cat mai grabnica pe Tron.
Felicitarile mele se indreapta spre ASR Principesa Mostenitoare Margareta, spre ASR Principele Radu al Romaniei, spre ASR Principesa Elena, spre viitorul Principe Nicolae si spre toti membrii Familiei Regale.Dumnezeu sa Va ocroteasca si sa va ajute sa Va continuati misiunea istorica in slujba poporului roman!
Nihil sine Deo!!!!
Ciprian Muresan
14:37 AP şi mai multe asociaţii rememorează abolirea neconstituţională a monarhiei
Bucureşti, 30 dec /Rompres/ – Reprezentanţi ai partidului Acţiunea Populară şi ai societăţii civile au făcut duminică un apel la rememorarea evenimentului petrecut în urmă cu 60 de ani, când, în urma loviturii de stat, a fost abolită monarhia constituţională, omagiind, cu această ocazie, personalitatea Regelui Mihai.
Secretarul general al Acţiunii Populare, Marius Vladu, a îndemnat duminică, într-un comunicat de presă, toate forţele politice şi civice din România, pe toţi cetăţenii români ”să reflecteze cu deplină responsabilitate la lecţia acestei dramatice istorii şi să nu mai îngăduie niciodată, nimănui, să atenteze la statul de drept şi la identitatea însăşi a României ca patrie a tuturor românilor, ca ţară liberă şi democratică, angajată deplin în construcţia Europei Unite la valorile căreia a aderat fără rezerve”.
Reprezentanţi ai Fundaţiei Române pentru Democraţie, ai Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor, ai Asociaţiei pentru Educaţie Cetăţenească, cărora li se adaugă şi Fundaţia Ecomondia, Forul Antitotalitar Creştin al Luptei Anticomuniste, Asociaţia Amicii Regelui Mihai, precum şi Mişcarea pentru Regatul României au marcat ”trista” aniversare a şase decenii de la actul anti-constituţional care a abolit monarhia, ”desăvârşind astfel înfeudarea României faţă de un regim criminal şi lipsit de legitimitate”, după cum se precizează într-un comunicat remis duminică ROMPRES.
Aceştia au arătat că ”avem datoria imprescriptibilă de a rememora acele împrejurări”, precum şi pe cea ”de a omagia, din adâncul sufletului, personalitatea Maiestăţii Sale, Regele Mihai, care, alături de întreaga familie regală, a străbătut aceste şase decenii fără a înceta o clipă să gândească, să simtă şi să acţioneze spre binele României”.
În opinia acestora, Maiestatea Sa Regele a rămas ”o voce inegalabilă a demnităţii României”. ROMPRES/ (Georgiana Tănăsescu)