Pasii viitoarelor luni
|
In urmatoarele luni, pana la sfarsitul anului 2009, problemele care vor framanta cel mai mult societatea romaneasca vor fi pierderea locurilor de munca, salariile prea mici pentru a asigura traiul familiei, scumpirea vietii, micsorarea ofertei de locuri de munca si proasta functionare a administratiei, a guvernarii. Privind la aceasta lista de vulnerabilitati, se poate lesne observa ca punctul de confluenta a tuturor acestor aspecte serioase ale prezentului romanesc este comunitatea locala. Incepand cu anul 2002, am mers continuu in Romania locala, mai intai in municipiile resedinta de judet, apoi in orasele mijlocii, mici si in localitatile rurale mai mari. Impreuna cu primariile, liceele, elita intelectuala locala si micul grup al initiativei private am incercat sa gasim idei sau proiecte care sa ii ajute. Nu am incercat, desigur, a substitui responsabilitatile sau rolul guvernarii. Am dorit un sprijin in completare, in armonie cu elementul administrativ si politic. Ceea ce mi-a lipsit in toti acesti ani a fost un instrument, de preferat din mediul economic sau cel al societatii civile, care sa aiba capacitatea de a urmari proiectele, ideile, conexiunile si de a le pune in practica.
Unele dintre ideile nascute in aceste vizite au prins contur: Asociatia “Prietenii Curtii Domnesti” din Targoviste, compusa din oameni de afaceri, elevi, studenti, edili ai orasului si personalitati culturale, a reusit obtinerea a 10 milioane de euro pentru proiecte care sa salveze si sa rentabilizeze economic extraordinarul potential cultural, istoric si patrimonial al orasului. La Chisinau, Bacau si in alte parti din tara am pus pe roate misiuni economice sau sesiuni de dezvoltare durabila care au reunit sute de oameni de afaceri din Romania, Basarabia sau din Europa. La Lupeni a luat nastere Asociatia Prietenilor Teatrului Regina Maria, o organizatie care urmareste refacerea si rentabilizarea economica a unor vestigii arhitectonice locale. Principesa Margareta a initiat Asociatia de Dezvoltare Durabila de la Savarsin, menita sa creeze proiecte sociale, dar si sa dezvolte proiecte educationale si economice care sa aduca bunastare sau sa intareasca traditia mestesugareasca a locului. Cu primariile din Chisinau Cris sau Jimbolia, Calarasi sau Sulina urmarim proiecte economice care sa aduca finantare, locuri de munca si sursa de venituri ulterioare pentru comunitate. La fel, pe malul Dunarii, de la Giurgiu si Calarasi pana la Calafat si Drobeta Turnu Severin, urmarim in timp proiecte ingemanate cu orasele vecine bulgare, Russe, Silistra, Vidin, pentru a anima viata economica si culturala a oraselor dunarene, devenite un fel de periferie, in loc sa fie, asa cum este cazul in Ungaria sau Austria, un centru. La Adjud, liceul teoretic si edilii orasului sustin alaturi de Casa Regala un proiect educational care are parteneriat in toata tara, de la Bucuresti si Timisoara la Targu Mures. La Resita si Baia Mare am pus impreuna autoritatea locala cu reprezentantii uneia dintre cele mai reputate organizatii de conversie a zonelor miniere din Marea Britanie. Cei din urma au reusit, in fostele spatii de exploatare miniera din Nottingham sa dezvolte proiecte ecologice si turistice de cea mai buna calitate. Coordonatorul lor este un fost miner, devenit militant ecologic si de dezvoltare durabila.
Recent, la Orastie, am initiat impreuna cu primarul si consiliul local un parteneriat cu orasul Jerash din Iordania, inspirat de similitudinea culturala si economica a celor doua orase. Orastie si Jerash au aceeasi dimensiune, aceleasi probleme de natura economica si sociala, populatie cu aceleasi varste, preocupari si orizont dar, mai ales, poseda acelasi tip de patrimoniu: Jerash are extraordinare vestigii romane, in timp ce Orastie are vestigii dacice. La Targu Frumos urmaresc indeaproape efortul primarului de a salva spitalul municipal, prin transformarea lui intr-un centru medical de cercetare, tratament si preventie. Ar fi de dorit, desigur, o colaborare cu o universitate sau o companie europeana ori americana, pentru crearea unui proiect neobisnuit, vizionar, care sa dea idei altor orase aflate in aceeasi situatie. In mai toate liceele si colegiile nationale vizitate din 2002 incoace (in anul 2008 m-am intalnit cu 10,000 de elevi din 58 de licee), am discutat o formula de implicare directa a tinerilor in proiectele de dezvoltare ale oraselor lor. Le-am propus tuturor celor aflati in clasele a XI-a si a XII-a sa organizeze competitii de inteligenta si imaginatie, facand rezumate de proiecte de dezvoltare locala (infrastructura, turism, cultura, servicii, educatie), in care sa puna la bataie toata creativitatea lor si sa aduca in planul comunitatii lor locale dimensiunile propriilor lor vise, deziderate, criterii, exigente. Daca unele dintre idei vor avea valoare, ele pot fi lesne puse intre paginile unor dosare, alcatuite de companii de specialitate, pentru a fi inaintate la Bruxelles. Astfel s-ar putea obtine sume importante pentru proiecte structurale, aducand un plus de vitalitate procesului de accesare de fonduri, ramas impietrit, undeva, intre vanitate si incompententa, intre imobilism si lipsa instinctului. Din pacate, multe dintre ideile sau propunerile aparute in vizitele anilor trecuti au ramas, din lipsa unei structuri de specialitate care sa le dezvolte, in asteptare ori s-au pierdut. De asemenea, in guvernarile trecute, multe dintre propunerile mele in scris legate de parteneriate cu China, Italia, Thailanda sau Egipt au ramas fara ecou.
Pentru anul 2009 am gasit un partener care ar putea ajuta mult ca proiectele si ideile noastre sa devina realitate, sa nu mai astepte sau sa se piarda. Este vorba despre Centrul National de Dezvoltare Durabila, autorul Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, recent facuta publica. Incepand de luna aceasta, vom asocia vizitele in tara cu initierea, urmarirea sau dezvoltarea de proiecte locale. Ele vor privi fie infrastructura necesara comunitatii, fie proiecte educationale (scoli, spitale, institutii culturale locale), fie proiecte economice care sa aduca locuri de munca, bani si instrumente de exploatare economica ulterioara. Paralel cu periplul prin locurile care necesita urgent proiecte durabile, vom initia o serie de vizite in tari europene din care ar putea veni parteneriat economic local: Austria, Germania, tarile nordice sau chiar SUA.
Pe masura ce vom urmari traseele noastre in tara, voi reveni in paginile de jurnal, pas cu pas, ilustrand eforturile noastre. Unul dintre cele mai importante castiguri va fi cel calitativ, nu cantitativ. Oamenii au nevoie disperata de a fi incurajati sufleteste, afectiv, psihologic. Exista multa descurajare, solitudine si un sentiment de abandon cuprinde comunitatea locala romaneasca. Daca proiectele vor izbuti, ele vor putea fi un bun exemplu de urmat. |
Strategia nationala de dezvoltare durabila
Rezumat
Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a României la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg impartasita pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile.
Se porneste de la constatarea ca, la sfârsitul primului deceniu al secolului XXI, dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia de piata, România mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca România are inca o economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.
Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.
Alteta Voastra,
Ati putea gasi o modalitate prin care sa promovati si bunul gust in arhitectura romaneasca?! Eu cred ca si acest lucru se inscrie in conceptul de dezvoltare durabila si cred ca este nevoie disperata de acest lucru la noi; in desele mele peregrinari prin tara, observ multe case vechi, ponosite, sau mai rau, cele noi, violet, roz si cyclam, cu forme nenaturale si contorsionate, acoperisurile verzi si albastre ale noilor blocuri “de lux” din Sinaia lui Carol I (cel despre care am citit ca a construit cateva case in diverse zone din Sinaia, sugerandu-le locuitorilor sa mentina acelasi stil si bun gust – apropo, sa fie oare intamplator ca dintre toate statiunile de pe Valea Prahovei, doar Sinaia are centura ocolitoare?!) Ma mira faptul ca nu exista o presiune publica puternica pentru prezervarea constructiilor vechi, valoroase si un demers sustinut pentru constructia unor edificii noi, simplu spus, frumoase. Chiar si luand in considerare nostalgia trecutului, nu cred ca se poate compara sediul Camerei de Comert a Municipiului Bucuresti (a carui fotografie chiar ati avut-o intr-un post anterior), adica o cladire albastra, noua, imbracata in sticla – urata dupa gustul meu – cu aproape orice cladire veche, construita inainte de 1947, de exemplu sediul central al P.S.D. de pe Kiselleff. Cred ca in acest domeniu Casa Regala poate avea un cuvant greu de spus, are toate atuurile, avand in vedere ca, cu rare exceptii, eu cred ca nu exista cladire rezidentiala sau publica construita dupa 1947 care sa aiba valoare arhitectonica sau chiar functionala. Macar Regii Romaniei au construit frumos!
Cu deosebita consideratie,
Ionut Sauca
Majestate.
In aceste vremuri grele, aste imperativ sa promovati coeziunea sociala intre cetateni. Spun cetateni, nu indivizi, pentru ca sutem toti datori sa ne aparam si sa punem umarul la dezvoltarea “cetatii” noastre.
Vin vremuri grele, asta nimeni nu poate contesta.din pacate, nici guvernul nou nu gestioneaza cum trebuie situatia.In vremuri de “criza” cresterea dobanzilor si a impozitelor impreuna cu inasprirea fiscalitatii sunt masuri care in loc sa rezolve, adancesc depresiunea. Ok, se vor bani mai multi la buget, dar nu Statul are nevoie de lichiditati acuma, ci populatia, pentru a depasi cresterile costurilor vietii. Masurile actuale sunt contrare celor luate in occident, de fapt, in aproape toata lumea, unde se incearca stimularea consumului, spre a mentine economia in stare de functionare. Actualele blocaje se vor adanci, si-si vor perpetua efectele. Si apropo, ce va face Statul cu lichiditatile astfel obtinute? cresterile de taxe si impozite se vor reflecta automat in cresteri de preturi, deci vor intra intr-un cerc vicios.Mai rau, se distruge echilibrul fragil care a dat nastere cresterilor economice cu care s-au laudat pana acuma toti economistii si guvernantii.Nici nu ma gandesc cum se vor descurca clasele mai joase ale societatii civile, unde ambii soti castiga doar salarul minim pe economie.
Alteta, solutia e coeziunea sociala, care a ajutat tari precum Franta si Germania sa se refaca dupa urmarile celor doua razboaie distrugatoare, dar care nu prea are adepti in randul populatie, Este evident ca actualul Guvern este depasit de situatie. S-a trezit intr-o situatie pe care nu o poate gestiona, si acuma ia masuri din disperare de cauza. Societatea civila trebuie sa ia initiativa, sprijiniti de institutii care le pot acorda sprijinul necesar. Nu de la stat va veni salvarea steptata, ci de la privatii cu simtul raspunderii si cu spiritul civic inca viu. Sunt multi care vor sa faca, si destuicare vor sa contribuie. Aceste forte trebuie sa se intalneasca, si aici Casa Regala poate avea un rol major.Sarcina e grea, dar din actiunile de pana acuma se vede ca nimic nu e imposibil daca exista vointa.
Cu stima si consideratie
Istvan ( Trex ) Toth
Alteta Voastra,
“Rasfoind” internetul, am aflat ca Altelele Voatre vor implini 12 ani de casatorie. Va urez multi ani impreuna si totodata multi ani la puterea tarii!
Tot navigand pe internet am aflat si de faptul ca M.S. Regele va fi numit cetatean de onoare al orasului meu, Timisoara. Sa va fac o marturisire….Timisoara, VA IUBESTE!!! Va asteptam cu bratele mai mult decat deschise!
Timisoara iubeste Familia Regala! Asta este de scrijelit pe toti peretii tarii..Va iubim!
Ave!
Desigur, pastrarea patrimoniului construit este una dintre preocuparile importante ale Altetei Sale Regale Principesa si ale mele. In afara de faptul ca pentru refacerea Castelului de la Savarsin am apelat la o echipa internationala, cu specialisti din Irlanda, Anglia, Ungaria, Belgia, Principesa a incurajat in ultimii ani multe dintre fundatiile de specialitate precum Pro Patrimonio, Trustul Mihai Eminescu sau initiativele Principelui de Wales.
La randul meu, incerc in toate orasele care au patrimoniu arhitectural sa incurajez sau sa indrum societatea civila ori administratia locala sa faca legaturi institutionale cu asociatii sau companii, primarii sau consilii din regiunile Europei cu expertiza in domeniu: regiunea Castilla La Mancha din Spania, regiunea Toscana din Italia, orase precum Stuttgart in Germania, etc. Am avut astfel de discutii in orase precum Carei, Targoviste si chiar in localitati mai mici precum Sulina, Dorohoi sau Corabia.
Uratul de care vorbiti este prezent si in jurul nostru si in noi insine. Distrugerea patrimoniului construit este puternica si periculoasa in Capitala. Bucuresti este un oras in care distrugerea nu a incetat, in ultimii 30 de ani. Iar presiunea pietei si a cercurilor economice se face simtita asa cum s-a facut la Londra, la Bruxelles sau la Madrid.
Este datoria societatii civile sa ia atitudine si datoria administratiei locale si centrale sa aplice legea cat mai corect posibil, facand fata presiunilor. Nu in toate capitalele lumii acest lucru a fost posibil. Totul depinde de oameni, de cat le pasa de locul lor.
Va rog sa scrieti despre acest subiect ori de cate ori simtiti nevoia. Orice detaliu, de orice fel, din orice localitate pe care o vizitati, este de folos. Puteti interveni cu fotografii, cu exemple, cu propuneri.
Va multumesc.
Principele Radu
Domnule Toth,
Ambele dumneavoastra mesaje au fost transmise Majestatii Sale Regelui. Va multumesc pentru osteneala si pentru cele ce ati scris. Sunt bucuros ca ati intervenit in acest dialog si va rog sa o faceti si in viitor.
Pe masura ce zilele vor trece, in urma vizitelor sau intalnirilor mele in diverse locuri din Bucuresti si din tara, voi atinge multe din subiectele pe care le-ati ridicat in cele doua mesaje. Astfel, in mod indirect, voi raspunde la toate cele pe care le-ati spus.
Cu toata consideratia,
Principele Radu
Multumesc pentru urari si pentru atentia pe care ati acordat-o acestor pagini. Sunt fericit ca aveti atata afectiune si incredere fata de noi. Acest lucru ne incalzeste inimile si ne da speranta.
Vom reveni la Timisoara cu placere, de fiecare data. In cursul anului acesta va vom vizita orasul de mai multe ori.
Cu cele mai bune urari,
Principele Radu
Alteta Voastra Regala,
Cu ocazia implinirii a 12 ani de la Casatoria Altetelor Voastre Regale va doresc din tot sufletul multa sanatate, fericire si multi ani impreuna!
TRAIASCA REGELE!
NIHIL SINE DEO!