Ora Regelui (VI)
|
Sâmbătă, 1 septembrie 2012, la ora 13, a fost transmisă a șasea ediție a emisiunii Ora Regelui de la TVR 1. Realizatoarea Camelia Csiki a adus poveşti necunoscute despre clasa specială în care a făcut liceul Majestatea Sa, relatate chiar de doi dintre foştii colegi de clasă ai Regelui Mihai. Tot în cea de-a şasea ediţie “Ora Regelui”, actorul Ion Caramitru, unul dintre susţinătorii Regelui, a vorbit despre monarhie şi a dezvăluit telespectatorilor ce a însemnat revenirea Majestății Sale în ţară, pentru el şi pentru milioane de români. Emisiunea a mai cuprins un fragment din filmul “Regii Romaniei”, în cadrul căruia Regele Mihai, Principesa Moștenitoare şi Principele Radu au zugrăvit personalitatea Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand. A mai fost transmis un interviu cu academicienii Dan Berindei şi Constantin Bălăceanu-Stolnici despre diplomația regală a Reginei Maria. În încheiere, a fost prezentată o dezbatere cu Neagu Djuvara și Adrian Cioroianu despre rolul Regelui Mihai în actul de la 23 August. Emisiunea va fi reluată vineri, 7 septembrie 2012, tot pe canalul TVR1, la ora 16. Ora Regelui (VI) se poate vedea pe Internet http://www.tvrplus.ro/editie-ora-regelui-47876 |
Astept cu nerabdare, impreuna cu familia, ora 13 de maine. Traiasca Regele! Nimic fara Dumnezeu!
Din aceasta stire lipseste ora de difuzare. Ma refer la ziua de 1 septembrie, cea din 7 septembire are ora trecuta. Cu stima.
Am urmarit. Mi-a placut. Unele episoade le mai vazusem. Dar cred ca este pentru prima oara (cel putin pentru mine) cand am auzit vocea Reginei Maria. Vineri voi fi mai atent, vreau sa o mai aud odata. Am revazut cu emotie multimea de romani care-L aclamau pe Regele Mihai, cand a aparut in balcon. Acolo era si un copil. Sigur ASR Printul Nicolae. Mi-ar placea ca ASR Nicolae, sa ne spuna ce simtea atunci, fiind copil. Parea ca se uita cu uimire/curiozitate la acea multime entuziasta. Traiasca Regele! Nimic fara Dumnezeu!
Majestate,
vä rog frumos, sä-mi trimiteti linkul, de la emisiunea aceasta frumoasa.
Pot urmäri numai reluarele difuzate pe TVRi, dar pe aceasta nu am väzut-o.
Vä multumesc foarte mult si din toatä inima.
Multe felicitäri de bine si sänätate intregii familii regale romäne
Dietmar Melzer
-Germania/Deutschland-
De ce nu, un – referendum pentru monarhie – pentru liniştea noastră? Sunt la modă plebiscitele. Şi eu, la fel ca şi mulţi alţii am crezut, imediat după revoluţie că monarhia a pierit în România…. La şcoală am învăţat despre “orânduirea” socialistă, evoluţie similară celei darwiniste – niciodată nu ne-am întoarce la acelaşi punct al istoriei, fiindcă ar însemna un regres al scării valorilor. Nu este aşa. Părerea mea este că domnii preşedinţi au eşuat în reprezentativitate, niciunul nu a reuşit, decât să-şi amăgească proprii suporteri. Domnul Iliescu, un intelectual educat în spiritul plenarelor Comitetelor Centrale ale Partidului Comunist Român, nu s-a putut debarasa de opţiunile sale socialiste şi să întruchipeze entuziasmul popular specific revoluţiei din Decembrie 1989, să emane alteceva decât subiectivismul neocomunist, aşadar cu siguranţă nu a reprezentat toţi cetăţenii ţării noastre. Exclud din logică mineriadele sau Piaţa Universităţii, care ar vorbi ele însele, de la sine. Domnul Constantinescu a fost şi el o reflecţie a Convenţiei Democratice şi a spectrului politic care l-a ridicat în cea mai înaltă funcţie a statului, i-a uitat pe socialişti în multe acţiuni ale domniei sale. Pozitiv e că dânsul i-a inclus pe maghiari care în perioada respectivă se simţeau marginalizaţi. Exclud şi aici “luptele” de la “Costeşti” sau manifestaţiile de stradă ale celor de la P.D.S.R. Domnul Traian Băsescu, mai autonom în privinţa deciziilor sale, nu şi-a responsabilizat nici dânsul exerciţiul funcţiei în sensul înţelegerii şi apărării intereselor tuturor românilor. De ce? Simplu. A cultivat proverbul “Dezbină şi stăpâneşte”, cu siguranţă de atâtea ori numai cu interese de grup. Exclud şi aici manifestaţiile din Universitate sau ultimul Referendum. Oameni buni, în fruntea ţării este nevoie de un “preşedinte” sau un “rege” sau “altceva”, care să unească nu dezbine, care să nu cultive zicala specific românească “să moară capra vecinului” – şi asta pentru că, e logic, acea capră este cea de la care apelăm şi noi atunci când viaţa se întoarce împotrivă-ne, de la ea mâncăm într-un fel sau altul şi noi lapte. Un rege, Poate!, De ce? Cu siguranţă ideea de regalitate nu este perimată şi ea se actualizează cu atât mai mult, odată cu gafele politice ale partidelor şi reprezentanţilor ei. Părerea mea – fără a nu respecta concepţiile logice contrare, este aceea că, nu vom avea niciodată un preşedinte al tuturor românilor, un dascăl, un cetăţean la fel ca orişicare dintre noi şi totuşi ceva mai mult în sensul în care el să fie “noi” şi noi să fim “el”. Ceea ce încercăm noi să facem, adică să prosperăm în Republică, nu au reuşit nici măcar americanii, care cu experienţa lor multinaţională, au datorii externe uşiaşe cât cu greu mai pot să încapă şi să ducă în acelaşi timp. Datoriilor externe, pe care fiecare partid care ajunge la putere are grijă să le reînprospăteze cu multe zerouri ne fac viaţa din ce în ce mai grea. Dar copiii noştri? Pentru ei cine votează? CINEVA trebuie să ne spună “Fraţilor prea mult, o să ne vindem şi sufletul, nu numai ţara în contul datoriilor” sau să ne deschidă ochii către muncă, educaţie, respectul faţă de noi şi aproapele nostru. Că preşedinţii noştri au încercat să facă, e corect pentru toţi, că preşedinţii noştri au vrut – este corect pentru toţi, că preşedinţii noştri ar ajunge vreodată la consens naţional perpetuu, înţelegând prin aceasta măcar în linii majoritar procentuale demografice PERMANENTE, care să ne asigure bunăstarea şi educaţia, întruchipând idealurilor întregului spectru ideologic şi-i includ aici şi pe ţărani şi pe intelctuali, şi pe oneşti şi pe puşcăriaşi, şi pe orfani şi pe copii “de gata” etc. – este cu siguranţă fals şi asta pentru că odată ajunşi preşedinţi reprezentanţii noştri vor promova camarila, interesele celor care i-au promovat pentru că pentru toţi le vine după alegeri “nota de plată a intereselor”. Este logic că trebuie să revenim la monarhie. Oricine este întrebat … Cum ar fi fost dacă Regele ar fi revenit la tron după Revoluţie o să spună că România ar duce-.o cu siguranţă mai bine în zilele noastre. Scuzaţi-mă dar de ce să punem întrebarea aceasta şi peste alţi ani şi ani de zile? Consens naţional în privinţa referendumului o să se găsească – firesc e asta pentru că finalmente la nivel de familie, fiecare o să-şi vadă interesul individual şi extinzând, în mod logic, eventualele sondaje de opinie, realizate în acest sens până acum au fost abstracte, nefiind confruntat în mod real cetăţeanul cu situaţia de a decide. Şi dacă nu acum – atunci când? Şi dacă se brevetează referendumuri pentru demisia preşedintelui într-o înşiruire de interese contrare, de ce nu am rezolva noi definitiv problema în mod definitiv. Doar suntem POPORUL, noi avem în mâinile noastre suzeranitatea şi ne-o exercităm prin vot. A fost rege de două ori, până acum – şi cum nu se poate “doi” fără “trei”, cel care a demonstrat că poate să obţină consens în momente critice la vârsta adolescenţei poate şi acum. La noi “cine nu are bătrâni trebuie să-i cumpere”. Pe REGE doar l-am “reîncărca”…
_Internauţi… un referendum pentru monarhie?