Întoarcerea la Palatul Elisabeta, acum 18 ani

Palatul Elisabeta, un destin neaşteptat

Articol de Ioan Luca Vlad

Astăzi, 18 mai 2019, se împlinesc 18 ani de când Regele Mihai I, însoţit de Regina Ana, a reluat firul rupt în 1947, revenind la Palatul Elisabeta ca reşedinţă regală oficială. Destinul care l-a adus, şi apoi readus, în palatul din mijlocul Muzeului Satului nu a fost evident, şi nici aşteptat. Din contră, faptul că Palatul Elisabeta este astăzi reşedinţa regală bucureşteană este rezultatul unui mănunchi de împrejurări care însumează istoria zbuciumată a ultimelor șapte decenii.

Iniţial gândit ca reședință pentru Principesa Elisabeta a României (şi regină a Greciei), palatul a fost clădit ca o lucrare arhitecturală îndrăzneață de către atunci tânărul Corneliu M. Marcu, aducând laolaltă un ansamblu de stiluri (maur și brâncovenesc) şi de simboluri dragi principesei. La momentul finalizării sale, în anul 1937 (lucrările începuseră în 1935), Principesa Elisabeta s-a mutat în reședință. Ea revenise la București după divorţul de Regele George al Greciei. Palatul Elisabeta a fost construit în mijlocul Muzeului Satului, ctitorie a Regelui Carol al II-lea inaugurată la 10 mai 1936.

Nu multe s-au întâmplat cu palatul până în 1944 când, în urma actului de la 23 august, aviaţia germană a bombardat Casa Nouă, o clădire mică anexată Palatului Regal de pe Calea Victoriei, unde Regele Mihai îşi avea reşedinţa din capitală, alături de Regina-mamă Elena. În acel moment, date fiind şi stricăciunile provocate Palatului Regal, Principesa Elisabeta i-a pus la dispoziţie palatul său Regelui Mihai, pentru funcţiunile oficiale din Bucureşti.

Anii tulburi ce au urmat au însemnat că Palatul Elisabeta a fost martorul momentelor-cheie ale perioadei post-belice, culminând cu abdicarea forţată a Regelui la 30 decembrie 1947. Exilul a însemnat, pentru palat, un îngheţ. După gestul izolat de bravadă, când cei veniţi să “ia în primire” palatul au semnat în răspăr în ultima Carte de Onoare, palatul a rămas blocat în timp, fiind teoretic folosit drept casă de protocol pentru cei mai înalţi invitaţi străini, dar practic rămânând mai mult gol.

Anii învolburaţi ce au urmat evenimentelor din 1989 au pus însă şi palatul în pericol, acesta devenind hotel şi casă de chermeze, ceea ce risca distrugerea sa, şi astfel pierderea unui patrimoniu arhitectonic unic. Din fericire, în urma adoptării legii corespunzătoare, din 2001 Palatul a devenit reşedinţa oficială a Regelui Mihai I, rămânând totodată proprietate a statului. În deceniile intermediare, atât Palatul Regal, cât şi Cotroceniul, s-au schimbat profund, dobândind noi valenţe în viaţa socială a capitalei. Numai Palatul Elisabeta rămăsese propriu pentru o reşedinţă regală, unde să se poată îmbina viaţa de familie, privată, cu cea publică, a manifestărilor oficiale regale.

În ultimii 18 ani, palatul şi-a consolidat rolul de reşedinţă reprezentativă regală în Capitală, prin sute de evenimente şi acţiuni întreprinse anual aici. Aici s-au făcut primele decorări, după reinstituirea Decoraţiilor Regale; aici s-a reînceput tradiţia Serilor Corpului Diplomatic; şi tot aici a avut loc primul Garden Party de după 1947. Căci, dacă la momentul construcţiei sale, zona de nord a Bucureştilor era încă un mare plai verde, acum palatul este un ansamblu unic, prin faptul că îmbină un spaţiu rezidenţial mare, cu unul oficial, şi o grădină neobişnuit de generoasă.

Cum omul sfinţeşte locul, Familia Regală a contribuit şi material la transformarea Palatului într-un loc simbolic pentru Coroana Română. S-a constituit Galeria de Artă Contemporană, a fost adusă bucata salvată din Tapiseria de Stat, acum la loc de onoare în Sala Regilor, au fost făcute reparaţii, s-a instalat un sistem de iluminare modern pentru spaţiile exterioare, a fost remobilat Biroul Suveranului, au fost restaurate Sufrageria Mare și Sufrageria Mică şi s-a înfiinţat un Memorial al  Copacilor, care creşte cu fiecare pom plantat de invitaţii regali sau prezidențiali din străinătate.

Palatul continuă să fie, în timpul Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, gazda a sute de evenimente și acțiuni cu caracter public: seri economice, întâlniri dedicate organizațiilor cu patronaj regal, seri cu caracter diplomatic, științific sau cultural, întâlniri sportive, seri dedicate universităților, colegiilor și școlilor cu nume regal, conferințe susținute de membrii Familiei Regale, lansări de carte regală, întâlniri oficiale.

Palatul găzduiește, în mod excepțional ceremonii de decorare sau vizite ale unor înalți demnitari străini, cum a fost decorarea și dineul oferit președintelui polonez Lech Walesa, vizita președintelui lituanian Vytautas Landsbergis sau a președintelui ceh Milos Zeman. În noiembrie 2014, Regele Mihai a primit, pentru ultima oară, musafiri la Palatul Elisabeta, cărora le-a oferit un dineu oficial. Printre invitați se numărau nouă președinți democratici ai Europei de Est, printre care Victor Iuscenko, Valdis Zatler și Lech Walesa.

Au trecut pragul Palatului Elisabeta, în acești ultimi optsprezece ani, Regele Juan Carlos I și Regina Sofia ai Spaniei, Principele de Wales, Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei, Marele Duce Henri de Luxemburg, Principele Ereditar Alois și Principesa Ereditară Sophie de Liechtenstein, Regele Simeon al II-lea și Regina Margarita ai bulgarilor, Regele Constantin al II-lea și Regina Ana-Maria ai elenilor, Arhiducele Otto al Austriei, Principesa Astrid și Principele Lorenz ai Belgiei, Principesa Muna a Iordaniei, Principele Hassan al Iordaniei, Principele Moștenitor Alexandru al II-lea și Principesa Moștenitoare Ecaterina ai Serbiei, Principele Moștenitor Leka al II-lea și Principesa Moștenitoare Elia ai Albaniei și mulți alții.

Palatul este vizitat anual de mii de copii și de tineri, iar acest fapt îi conferă edificiului o generoasă proiecție în viitorul societății românești. Palatul Elisabeta a devenit un reper de ospitalitate, de promovare a valorilor românești şi va rămâne astfel şi în viitor.

Fotografii din colecția AGERPRES