Expozitia Nationala Romana
|
Acum o suta doi ani, in Romania se petrecea un eveniment despre care s-a vorbit decenii la rand: organizarea, la Bucuresti, a Expozitie Nationale Romane. Gest temerar al regelui Carol I si al Parlamentului Romaniei, expozitia a fost o replica a primei expozitii mondiale, organizata la Paris in anul 1900. Viziunea noastra pe 30 de ani este o continuare a modalitatii vizionare in care regele Carol I a inteles sa-si foloseasca pozitia de lider. De asemenea, munca noastra de astazi, in Romania, se face sub semnul identitatii romanesti, al traditiilor si al servirii intereselor fundamentale ale tarii. Exista, însa, mai presus de toate acestea, un motiv pentru care vreau sa amintesc astazi toate detaliile care urmeaza: faptul ca, desi au trecut peste o suta de ani de atunci, Romania are înca nevoie de acelasi tip de modele, de de initiative, de aceeasi inspiratie si viziune.
Expozitia Nationala din Bucuresti (sau Expozitia Generala Romana) a fost organizata în Parcul Carol în anul 1906, cu scopul de a prezenta realizarile Romaniei în domeniile politicii interne, ale politicii externe, ca si ale culturii: literaturii, muzicii, picturii, teatrului, arhitecturii, etc. Regele Carol a inaugurat expozitia în ziua de 6 iunie. În anul Expozitiei Nationale, Romania a mai aniversat 1800 de ani de cand în tinuturile noastre se stabilisera primii colonisti romani (106 d.H.) si cucerirea Daciei de catre Traian, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I si 25 de ani de cand Principatele Romane devenisera regat.
Expozitia a fost organizata pe baza unei legi, votata de Parlamentul Romaniei (Adunarea Deputatilor si Senatul) în luna mai 1905. Lucrarile expozitiei au început cu o luna mai tarziu si au fost executate de arhitectul I.D. Berindey (1871-1928), cel care urma sa desavarseasca, în anul 1925, Palatul Administrativ din Iasi. Planurile expozitiei fusesera create în anul 1900 de arhitectul peisagist francez Edouard Redont (1862-1942). Locul ales pentru expozitie se afla la sudul orasului Bucuresti, care numara la acea data 300.000 de locuitori. Parcul astfel creat a devenit un loc atractiv, vizitat de turisti din toata Europa. Astazi, Parcul Carol I pastreaza o parte din arhitectura lui de acum un secol, dar are un potential turistic si cultural de departe mai generos decat orizontul utilizarii lui actuale.
Proiectul a fost inspirat de Expozitia Universala de la Paris, din anul 1900 si a mai cuprins pavilioane dedicate industriei, comertului, agriculturii, silviculturii si minelor. Sculptorii Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Frederic Stork (1878-1942) au creat cu aceasta ocazie doua statui de mari dimensiuni, plasate la intrarea în Expozitie. Disparitia lor lasa astazi parcul cu mult mai sarac. Distrugerea identitatii orasului, pe toate planurile, este bine simbolizata de povestea Parcului Carol, din ultima suta de ani. Iar lipsa de interes pentru acest loc al culturii, economiei si ecologiei arata limpede gradul de pierdere a instinctului consolidarii de sine a societatii romanesti, dupa patruzeci de ani de comunism si înca doua decenii de post-comunism. Expozitia Nationala Romana – 1906 din Parcul Carol, în cifre: Suprafata totala a expozitiei: 40.000 m2; drumuri si sosele – 30.000 m2; alei si poteci – 71.000 m2; suprafata lacului din interiorul parcului – 20.000 m2; 4200 de arbori mari si 8400 flori; plantatiile, pajistile si aranjamentele florale – 186.000 m2; conductele pentru iluminat – 34.000 m; electricitate produsa de doua motoare de cate 680 de cai/putere; iluminatul – 5.400 lampi incandescente.
Regele Carol I nu si-a concentrat atentia numai asupra agriculturii romanesti, ci si asupra activitatilor care deriva din ea. Au aparut, dupa cum povesteste Paul Lindenberg in cartea sa biografica despre regele Carol I, „institutii model, în primul rand pe taramul agriculturii, în scopul folosirii cat mai rationale a pamantului, apoi si pe taramul industriei, încurajand aparitia de fabrici si de intreprinderi menite sa valorifice avantajos pentru populatie produsele speciale ale anumitor mosii“. Domeniile Coroanei au produs, asadar, teracote excelente, articole din lana, produse din lemn, mobila, trasuri, ustensile de bucatarie, lazi, cutii de rezonanta pentru piane. In cartea sa, Lindenberg continua descrierea Domeniilor Coroanei cu: „(…) broderii si tesaturi, (…) împletituri de cosuri si franghii si asa mai departe, avandu-se tot timpul în vedere utilitatea acestora pentru straturile nevoiase ale populatiei“. Au aparut fabrici de cherestea, s-au îmbunatatit caile navigabile si drumurile. S-a acordat atentie fondului cinegetic si piscicol. Populatia era instruita sa îngrijeasca pamantul, erau distribuite seminte pentru gradini si legumicultura. Cladirile de pe domenii respectau traditia arhitecturala a locului si erau construite cel mai adesea din lemn. Ordinea si curatenia erau elementele de care se tinea seama permanent. Se acorda importanta atat activitatilor de asistenta sociala si medicala, cat si învatamantului public, construindu-se numeroase scoli-model, plus biblioteci cu fond de carte variat. Îndeplinirea acelorasi obiective a constituit baza elaborarii „Proiectului regal Savarsin“. Toate aceste activitati temerare si avansate, initiate de domnitorul si mai tarziu regele Carol, sunt astazi continuate de urmasii lui. |
BUNAZIUA .
Sper si cred ca va mai amintiti de luna noiembrie ,luna in care ati venit in vizita la liceul Pedagogic din Buzau.Eu sunt eleva care a fost aunci intrebata de alteta voastra ce vrea sa urmeze mai departe ,ce cariera isi alege ,dar care atunci nu a stiut ce sa va raspunda (probabil din cauza sutelor de emotii ce ma dominau).
Timpul a trecut, iar eu ma simt oarecum datoare cu un raspuns si de aceea vreau acum sa va spun ca as vrea cu ajutorul bunului DUMNEZEU sa urmez facultatea de drept.Va multumesc pt. ocazia pe care mi-ati oferit-o atunci sa va pot adresa si eu o intrebare .
As vrea sa inchei acest mesaj trimitand catre ALTETA VOASTRA felicitari pt.noutatile pe care le-am auzit cu totii la televizor.De la intalnirea cu dumneavoastra in amfiteatrul liceului meu,casa regala si familia regala mi-a starnit curiozitatea si de atunci urmaresc orice stire la televizor sau prin ziare despre ALTETA VOASTRA.
CU TOATA STIMA SI UN DEOSEBIT RESPECT.SPER SA PRIMESC UN RASPUNS LA ACEST MESAJ DACA NU SUNTETI PREA OCUPAT.
ELEVA HORJAN NICOLETA GABRIELA CLASA 11 A,
LICEUL PEDAGOGIC BUZAU
Nicoleta,
Va multumesc pentru mesaj. Sunt bucuros sa aflu noutati despre dumneavoastra. Alegerea cu facultatea de drept este excelenta. Sper sa aveti chemare si noroc. In curand, in 26 februarie, la Palatul Elisabeta va avea loc “Seara buzoiana”, la care vor fi invitati si elevi de la liceul pedagogic. Iar la 10 martie, tot la Palatul Elisabeta, voi primi un numar mai mare de elevi de la Liceul pedagogic, in vizita.
Sper sa va numarati printre vizitatori, cel putin la una dintre intalniri.
Cu cele mai bune ganduri,
Principele Radu
Alteta.
Asa cum constata din ce in ce mai multa lume, prezenta Altetei Voastre in viata noastra de toate zilele prin aparitiile tot mai dese in public, dar si in mass media, este sutrprinzatoare prin abordare cu profesionalism si bine documentate a diverselor teme pe care le ridicati. Prezenta Altetei Voastre in mijlocul tinerilor este si mai dorita, numai in acest fel pot sa afle adevarurile despre Casa Regala, adevaruri ascunse de actualii dar si de fostii politiciani ai ultimilor 60 de ani. Asa cum Nicoleta este mandra ca a fost in amfiteatrul Liceului unde invata, multi alti tineri vor fi mandri sa va aibe oaspete.
Asociatia literara RA-LIBRIS, asa cum V-am informat are multi membri de la alte liceie buzoiene dar si din alte judete. Dupa data de 8 ianuarie am avut intalnire cu multi dintre ei si erau foarte curiosi sa afle cat mai multe despre Casa Regala si Altetele Voastre. Le-am spus tot ce am stiut, dar curiozitatea lor, faptul ca doreau sa afle cat mai multe, m-au pus in situatie jenanta sa recunosc faptul ca nu am raspunsuri la toate intrebarile lor.
Afland despre Searata Buzoiana foarte multi si-au manifestat dorinta de a merge la Palatul Elisabeta. Sunt constient ca nu se poate asa ceva si cu greu le-am infranat dorinta. Vorbindu-le despre posibila participare a Altetei Voastre la una din adunarile Asociatie a starnit un sincer entuziasm, intecandu-se cu propuneri literar artistice ce pe mine m-au surprins si la randu-mi sper sa va surprindem placut la momentul intalnirii.
Alteta, pe zi ce trece descoper cu mandrie ca avem niste tineri exceptinali, inteligenti, silitori la carte si talentati, contrar la ceea ce se da prin massmedia… Merita sa le acordam atentia si increderea noastra…
Cu stima si loialitate.
Marian Radulescu
presedinte
Asociatia Literara RA-LIBRIS
ra.libris@yahoo.com
Buna dimineata!
Se pare ca vizitele dvs. printre elevii liceelor din tara au avut un impact deosebit: pt ca si pe mine m-ati impresionat profund, atunci cand ati vizitat Colegiul National din Braila!
Si intrucat nu pot invoca doar emotiile imense care m-au inundat la acel moment de o incarcatura deosebita, dar si pt ca protocolul regal nu cred ca permite – nu am reusit sa articulez vreun cuvant – asta si pt ca sentimentele regaliste sunt “ereditare” (se poate spune) la noi in familie – am crescut in cultul lor; as dori, Alteta, cu condescendenta necesara – sa intreb daca exista in programul dvs. si ore de audienta si care sunt acestea.
Precizez ca nu mi-as permite sa va cer nimic, decat eventual un autograf, alaturi de onoarea de a va asculta.
Cu deosebita considerantie si ales respect,
v. puscaciu
Va multumesc pentru mesaj si pentru aprecieri. Accept cu placere sa iau parte la una dintre adunarile Asociatiei literare RA-LIBRIS.
Va rog sa luati legatura cu colaboratorii mei de la Palatul Elisabeta si sa stabiliti impreuna cu ei data si ora cele mai convenabile.
Cu toata consideratia,
Principele Radu
Va multumesc pentru gestul de a-mi scrie. Aceasta inseamna mult pentru mine. Va astept cu palcere la Palatul Elisabeta. Puteti sa luati legatura cu colaboratorii mei prin e-mail: (cristinaparii@princeradu.ro, alexandruoprean@princeradu.ro) si sa obtineti intalnirea pe care o doriti.
Alte ocazii de a ne intalni vor fi la Palatul Elisabeta in 26 februarie (Seara buzoiana) si 10 martie (Intalnirea cu elevii Liceului Pedagogic) sau vizita mea la Asociatia literara RA-LIBRIS.
Cu toata consideratia,
Principele Radu
Alteta Voastra, sunteti Membru de Onoare a Jockey Clubului, asa ca prezenta Altetei Voastre printre noi este oricand asteptata cu nerabdare si bucurie.In functie de timpul si programul Altetei Voastre,noi va asteptam.Zilele mai frcventate de membrii nostri sunt Martea si Vinerea,dupa amiaza.Ramane doar ca Altetea Voastra sa ne comunice cand poate veni
Domnule doctor,
Va multumesc pentru invitatie. Poate ca in luna februarie sau martie voi gasi o dupa-amiaza pentru a va vizita. Dupa toata incetinirea activitatilor de la sfarsit de decembrie si inceput de ianuarie, in urmatoarele saptamani voi avea un program foarte incarcat.
Va doresc un an nou plin de impliniri la Jockey Club!
Principele Radu
Alteta Voastra,
Am fost bucuroasa sa citesc observatiile dvs despre Expozitia Universala si despre Parcul Carol. Referitor la ceea ce spuneati despre potentialul turistic din zona, suntem perfect de acord. De altfel, si noi ne-am bucura daca s-ar dezvolta zona si am face tot ce ne sta in putinta in acest sens. Am reusit prin restaurarea fostului Palat Suter, care a devenit acum Carol Parc Hotel, sa adaugam o cladire valoroasa si o piata cu o statueta la Aleea Suter. In prezent incercam sa renovam si scara din aleea Xenofon, singura scara urbana ramasa in Bucuresti. Suntem interesati de orice informatie care tine de istoricul cladirii, de zona sau de arhitectul Gustav Adolf Sutter – cel carui i-a apartinut, se pare, aceasta cladire pentru a crea o poveste cat mai aproape de adevar (pt care si colaboram cu istoricul Adrian Majuru).
Cu respect Sylvia Schlie-Petre
Vă scriu cu rugămintea de a-mi da un sfat si eventual un mic ajutor. Realizez o lucrare cu tema” Desăvârşirea unităţii naţionale în preocupările lui Carol I”. Aş avea nevoie de cât mai multe materiale şi mai ales de mărturii despre preocuparile regelui faţă de românii din Transilvania. As mai vrea sa cumpăr cât mai multe cărţi despre perioada domniei lui Carol I. Dacă mă puteţi ajuta în demersul meu aştept un răspuns.
Cu multumiri ,
Mariana Ifrim
In parcul Carol, exista si biserica ridicata de catre regele Carol I la 40 de ani de domnie. Este o biserica foarte frumoasa, copie dupa Biserica Domneasca din Iasi facuta de Stefan cel Mare la 40 de ani de Domnie!
Biserica ridicata de Regele Carol I se numește “Cutitul de Argint”!