Eleodor Focșeneanu, In Memoriam

Majestatea Sa Regele, alături de întreaga Familie Regală, a aflat cu profundă tristețe de trecerea la cele veșnice a avocatului şi cărturarului într-ale Dreptului Eleodor Focşeneanu. Născut la 17 februarie 1925 în Câmpina, judeţul Prahova, Eleodor Focşeneanu a urmat Şcoala Primară din Breaza de Sus şi Liceul Teoretic Dimitrie Barbu Ştirbei din Câmpina, finalizând bacalaureatul în mai 1943, la Liceul Andrei Şaguna din Braşov.

A urmat apoi cursurile Facultărţii de Drept şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie (limba spaniolă) din Bucureşti, finalizând licenţa de drept în iulie 1947. Refuzându-i-se înscrierea în Baroul Prahova a urmat Institutul Maxim Gorki de Limbă şi Literatură Rusă pentru doi ani, după care, într-o împrejurare favorabilă, s-a înscris în 1951 în Colegiul de Avocaţi din Prahova, unde a profesat până în 1974. În acest an, a intrat în Colegiul Avocaţilor (actualmente Baroul) Bucureşti, unde şi-a urmat chemarea până în anul 1997, când a ieşit la pensie. A fost admis la doctorat în domeniul drept civil, promovându-şi examenele şi redactând teza cu tema Dreptul de traducere dar, susţinerea tezei fiindu-i condiţionată de avizul Partidului Comunist, a renunţat la acest demers.

Încă din perioada comunistă, Eleodor Focşeneanu a cules materialele care au contribuit la prima sa mare operă reparatorie, dovedind un profund respect faţă de drept şi de adevărul istoric, anume volumul Două săptămâni dramatice din istoria României (17-30 decembrie 1947) (actualmente la ediţia a 3-a, Curtea Veche, 2014). Acest volum, publicat original în foiletoane în revistele diasporei, dovedeşte fără putinţă de tăgadă falsul şi raptul istoric reprezentat de instalarea comunismului în România, aducând laolaltă documente, analize pertinente şi mărturiile celor care au fost în mijlocul evenimentelor. Totodată, într-o serie de foiletoane din România Liberă, publicate în jurul adoptării Constituţiei din 1992, el a argumentat convingător nelegitimitatea impunerii soluţiei republicane fără consultarea populaţiei cu privire la forma de guvernământ a statului.

Printre alte scrieri ale sale se numără Istoria constituţională a României (1859-1991) (actualmente la ediţia a 2a, Humanitas, 1998), care este singura dintre cărţile de profil care dă greutatea cuvenită perioadei monarhice şi analizează modul instaurării regimului comunist dintr-o perspectivă critică şi argumentată juridic. De asemenea, Eleodor Focşeneanu a publicat o serie de traduceri, însoţite de prefeţe avizate, ale constituţiilor unor state ale lumii anume Spania, Japonia şi Germania. Printre alte lucrări de certă valoare ştiinţifică s-au numărat mai multe dicţionare spaniole-române, precum şi traduceri şi biografii.

Ca avocat, Eleodor Focşeneanu va rămâne mereu cunoscut ca primul avocat al Majestăţii Sale Regelui de după 1989. În opinii juridice clare, tranşante şi argumentate, prin loialitatea, valoarea sa profesională şi morală, el şi-a acordat sprijinul însemnat la restabilirea locului Coroanei în România în cei mai grei ani ai tranziţiei. În semn de recunoaştere, ani mai târziu, el a fost decorat cu Crucea Casei Regale a României “pentru modul exemplar în care Ne-a reprezentat în faţa instanţelor şi autorităţilor române. Pentru dedicaţia şi măiestria cu care a depăşit obstacole înalte, în apărarea intereselor şi poziţiei de drept a Casei Regale. Pentru devotamentul şi loialitatea puse în slujba restaurării Monarhiei în România.”

Autorul acestor rânduri a avut onoarea de a remite această decoraţie maestrului Eleodor Focşeneanu, ocazie cu care a cunoscut un om modest, fascinat de tainele dreptului, şi care lucra, mult după ieşirea la pensie, în continuare la actualizarea celor două volume de suflet dedicate Coroanei şi constituţionalismului românesc.

Nădăjduim că exemplul, patosul şi busola sa morală vor răzbate peste ani prin scrierile sale şi amintirile frumoase ale celor care l-au cunoscut.

În numele Familiei Regale a României, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a transmis doamnei Focșeneanu o scrisoare de condoleanţe. Din partea Casei Majestății Sale, au participat la înmormântare doamna Simina Mezincescu, Șeful onorific al Protocolului și domnul Ion Tucă, directorul Casei. Ei au depus o coroană de flori din partea Familiei Regale a României.

Odihnească-se în pace!

Articol de Ioan-Luca Vlad