El Mundo: Suntem în fața unei regine fără Tron, dar cu un Sceptru

©Schneider-Press / Frank Rollitz

Cotodianul spaniol El Mundo (800,000 exemplare tipărite pe zi; 16 milioane de accesări online) a publicat în ziua de 23 august 2020 un articol sub semnătura jurnalistului Eduardo Álvarez.

Întregul articol în limba spaniolă poate fi citit aici: Margarita de Rumanía: las faldas también reinan en la república ex comunista

Fragmente în limba română:

Custodelui Coroanei Române îi este recunoscut în țara sa titlul de Majestate și joacă un rol instituțional important pentru care este foarte apreciată.

Cazul ei este unul insolit. Vorbim despre Margareta, Custodele Coroanei Române, căreia îi este mai mult decât recunoscut titlul și tratamentul de Majestate în țara ei, România, republică fostă comunistă care a demonstrat că, în secolul al XXI-lea, acest sistem poate coexista perfect cu monarhia. Prin urmare, se poate vorbi fără exagerare despre România ca despre o republică încoronată.

Margareta (71 de ani) este, de drept, regină de la moartea tatălui ei, Regele Mihai, în decembrie 2017. Dar nu a folosit niciodată acest titlu. Cu toate acestea, în calitate de șef al Casei Regale – prima femeie aflată la cârma Casei, în mai bine de 150 de ani de dinastie – folosește titlul de Majestate, ceea ce îi aduce egalitatea între verii săi regali, inclusiv Filip al VI-a al Spaniei sau Elisabeta a II-a a Angliei.

Familia regală română joacă un rol instituțional atât de important încât, insistăm, chiar dacă este vorba despre o republică, când se fac sondaje legate de liderii politici, principesa este inclusă în mod firesc, aşa cum înainte era Regele Mihai, vărul favorit al reginei noastre, Sofía. Un sondaj din luna mai arată că astăzi cel mai popular lider este președintele Klaus Iohannis, cu 43%, urmat, da, de Custodele Coroanei Margareta, cu 31%.

Suntem, așadar, în fața unei regine fără tron, dar cu un sceptru. Din 1997, când principesa s-a stabilit la București, după o viață trăită în Elveția, nu a încetat să participe la activități diplomatice în apărarea intereselor românești. Ea a fost împreună cu tatăl său, regele, o activistă devotată până s-a obținut aderarea țării sale la NATO sau la Uniunea Europeană. În acest domeniu, în luna octombrie a anului trecut, în timpul unei călătorii oficiale în Olanda, a susținut o conferință în care, pe un ton diferit de cel al diplomației nobiliare, a acuzat instituțiile comunitare de duble standarde în tratamentul aplicat țării sale. Presa română și clasa politică și-au aplaudat regina, pe care mulți o consideră drept cel mai bun ambasador al lor.

De ani de zile se discută în Parlament o reglementare a Casei Regale ca „persoană juridică de utilitate publică, independentă și apolitică, angajată în păstrarea tradițiilor și valorilor statului și a promovării și dezvoltării României”. Deocamdată, guvernul tocmai a prelungit pentru următorii 49 de ani cesiunea către familia regală a Palatului Elisabeta din București, ca reședință și sediu instituțional.