Domeniul Coroanei, la Segarcea
|
Proiectul “Orasele României” m-a purtat, in ultimii opt ani, in toate asezarile urbane din România, de la cele de 4-5,000 de locuitori, pâna la cele mai mari. Pe unele dintre orase le-am vizitat de mai multe ori. Cunosc, asadar, fiecare colt de tara, fiecare asezare, fiecare comunitate urbana. Dar, in toti acesti ani, am vizitat o multime de comune rurale si de sate. In toate judetele tarii. Realitatea locala este diversa, surprinzatoare si complet necunoscuta centrului. De altfel, una dintre slabiciunile momentului românesc este ruptura, dislocarea centrului de imensa alcatuire de comunitati locale. Ruptura datorata dezinteresului, ignorantei, incompetentei si egoismului. Judetul Dolj este un spatiu aparte din peisajul românesc. Locul a cunoscut in secolul al XIX-lea si prima parte a secolului al XX-lea o viata culturala si o activitate economica iesite din comun. Perioada postdecembrista i-a adus un important regres. Locul a dobândit, pe plan national si international, renumele nefast de corupt si incompetent, de imprevizibil si neserios. Am mers acolo de multe ori, in ultimii ani, convins ca potentialul doljenilor si valoarea lor umana sunt mereu aceleasi. Cred si astazi ca memoria societatii nu se poate sterge si ca instinctul binelui trebuie sa fie acolo, undeva, depozitat si in asteptare. Am vizitat Doljul in anii 2003, 2005, 2006, 2008 si de doua ori in anul 2009. Nu am fost doar la Craiova, ci si in alte parti ale judetului. Ieri, marti 26 octombrie, am raspuns invitatie Domeniului Coroanei de la Segarcea. Segarcea este astazi un oras cu 8,000 de locuitori. Partea importanta a istoriei sale din ultimele doua secole este insa legata de stabilirea aici, de catre Regele Carol I, a unuia dintre Domeniile Coroanei, in anul 1884. Povestea Domeniilor Coroanei, pe scurt În anul 1884, la propunerea lui Ion Bratianu, a fost creat un patrimoniu regal constând din douasprezece mosii, în diverse zone ale tarii, însumând 132.000 de hectare. Dorinta lui Bratianu a fost ca aceste mosii sa devina modele demne de urmat pentru întreg statul român. Ele au luat denumirea de „Domeniile Coroanei“, au ramas proprietate de stat si au finantat o mare parte a cheltuielilor pentru exercitarea functiunii de sef al statului. Prin extraordinara modernitate a conceptului, aceasta institutia domeniilor coroanei a facut pionierat în domeniu. Iar ineditul ei se mentine si astazi caci, dupa stiinta noastra, nu exista alta institutie a sefului statului, în lume, care sa se finanteze altfel decât de la bugetul de stat. Daca ne gândim la vremea in care a fost creat acest extraordinar instrument economic pentru finantat mersul Institutiei Sefului Statului, ne dam lesne seama de modernitatea, generozitatea, spiritul de raspundere si curajul unui asemenea gest public. România era o tara saraca, iar Regele Carol a considerat ca bugetul de stat era prea fragil pentru a putea sustine institutia regala. Din spusele Regelui Mihai, Domeniile Coroanei nu erau doar o sursa de venit pentru Institutia Sefului Statului, ci si o intreprindere care dadea de lucru, unui numar de sute de angajati, oferea familiilor lor asistenta medicala, scoala copiilor, cadouri de Craciun si Paste, precum si asistenta religioasa. Regele Carol I nu si-a concentrat atentia numai asupra agriculturii românesti, ci si asupra activitatilor care deriva din ea. Au aparut “institutii model, în primul rând pe tarâmul agriculturii, în scopul folosirii cât mai rationale a pamântului, apoi si pe tarâmul industriei, încurajând aparitia de fabrici si de intreprinderi menite sa valorifice avantajos pentru populatie produsele speciale ale anumitor mosii”(1). Domeniile Coroanei au produs, asadar, teracote excelente, articole din lâna, produse din lemn, mobila, trasuri, ustensile de bucatarie, lazi, cutii de rezonanta pentru piane, „(…) broderii si tesaturi, (…) împletituri de cosuri si frânghii si asa mai departe, avându-se tot timpul în vedere utilitatea acestora pentru straturile nevoiase ale populatiei“(2). Au aparut fabrici de cherestea, s-au îmbunatatit caile navigabile si drumurile. S-a acordat atentie fondului cinegetic si piscicol. Populatia era instruita sa îngrijeasca pamântul, erau distribuite seminte pentru gradini si legumicultura. Cladirile de pe domenii respectau traditia arhitecturala a locului si erau construite cel mai adesea din lemn. Ordinea si curatenia erau elementele de care se tinea seama permanent. Se acorda importanta atât activitatilor de asistenta sociala si medicala, cât si învatamântului public, construindu-se numeroase scoli-model, plus biblioteci cu fond de carte variat. Despre Domeniul Coroanei Segarcea, astazi Astazi, compania privata care continua sa poarte numele de “Domeniul Coroanei Segarcea” nu mai are dimensiunea domeniului de atunci. Dl si dna Mihai Anghel, proprietarii de astazi ai domeniului, au in posesie doar 1,800 de hectare, dintre care aproape 300 sunt cultivate cu vita de vie. Ceea ce este insa meritoriu si laudabil este efortul lor dDomesavârsit de a innoda traditia, de a oferi continuitate locului si companiei. Astfel, ei au facut investitii importante pentru ca intreg ansamblul, terenuri cultivate si cladire, sa fie la fel ca in anii de inceput ai domeniului. Au reusit acest lucru cu brio. Au mers in Franta, in zonele viticole de unde lucratorii lui Carol I au adus soiurile de vita de vie initiale. Le-au replantat, au asteptat cu rabdare sa dea rod si au realizat intocmai vinurile regale de altadata. Au facut aceleasi sticle, cu aceleasi etichete, cu aceleasi insemne. Atunci când piata româneasca nu le oferea alegerea potrivita de furnizori de servicii, au apelat la italieni sau francezi pentru a-si desavârsi visul, ambitia, idealul de calitate a muncii lor. Sunt bucuros ca i-am intâlnit la ei acasa. Erau mândri si aveau lacrimi de mândrie in ochi atunci când vorbeau despre munca lor. Nu am vazut niciodata la vreuna dintre institutiile statului aceasta sete de a reconstrui, de a pune la loc, de a regasi amprenta, identitatea, tâlcul, intelesul unei creatii institutionale din Statul român. Probabil ca instinctul binelui se cristalizeaza mai usor si mai natural in mediul privat. Mediul public este intesat de chiriasi ai istoriei, setosi de abuz si de ilegalitate. Principesa Margareta si cu mine urmarim „Proiectului regal Savârsin“ pe aceleasi considerente de calitate, traditie si continuitate. Toate aceste activitati temerare si avansate, initiate de Domnitorul si mai târziu Regele Carol, sunt astazi continuate de urmasii lui. Exista, însa, mai presus de continuitate, un motiv pentru care am vrut sa readuc in atentia dumneavoastra toate aceste lucruri aici, astazi: faptul ca, desi au trecut o suta douazeci si cinci de ani de atunci, România are nevoie de acelasi tip de modele, de aceleasi initiative si valori, de aceeasi inspiratie si viziune. —– (1) si (2) Paginile 249 si 250 din “Regele Carol I al României” de Paul Linderberg, editura Humanitas 2004.
|
Principele Radu ne aduce prin acest blog la o reflecţie către spiritul valorilor tradiţionale legate de proprietatea de stat. Nu ştiam mai nimic despre Domeniile Coroanei deoarece am învăţat o Istorie falsificată de comunişti. Sunt uimit să constat că memoria colectivă, tradiţiile ante şi interbelice în privinţa administrării fondului funciar şi spiritul de iniţiativă al acestor doljeni de treabă au scos la lumină ideea de Domeniu Regal, ca şi o măsură a performanţei instituţionale.
Am saluta orice demers al Principelui în a ne pune în contact cu cei din afara urbei ce geme sufocată de blocuri tip, maşini fără locuri de parcare, gunoaie de tot soiul şi indiferenţă cvasigenerală.
Cred că atitudinea autorului acestui blog de poveste ne va face mai circumspecţi în evaluarea diferenţelor dintre urban şi rural şi în aprecierea valorilor promovate de o monarhie ce a făcut din România ţara despre care ştim că pogoară dinspre socialism către capitalism uitându-şi onorabilul trecut.
Dorinta familiei regale de a sprijini calitatea in randul serviciilor si produselor romanesti o consider deosebit de binevenita si imperioasa.
Calitatea este o caracteristica pe cale de disparitie, parca, pe intreg mapamondul si nu doar pe teritoriul tarii noastre! Produsele, avand o piata de desfacere din ce in ce mai mare, devin astfel tot mai mediocre.
Un salut plin de respect,
Alexandru
Ma bucur sa citesc lucruri frumoase despre Dolj si Oltenia. Cu atat mai mult despre dl. Mihai Anghel si Domeniul Coroanei de la Segarcea. Am o stima deosebita pentru acest om de afaceri care, pe langa realizarile remarcabile in plan economic, manifesta o generozitate deosebita fata de oamenii de cultura. Sper ca viitoarea vizita la Segarcea si in Craiova sa beneficieze de mediatizarea cuvenita.
Un gand bun si toate urarile de bine!
Mihai Firica
Oltenia are nevoie acuta de oameni asemeni acelora ce sunt raspunzatori pentru Domeniul Coroanei de la Segarcea. Aceasta zona a tarii noastre se afla intr-o stare grava si doar oameni extrem de angajati o mai pot salva.
~~~
“Ceea ce nu vedem ne vede.
Ceea ce nu simţim ne simte.
Ceea ce nu ne lipseşte ne aparţine”.
(Scrisori imaginare)
~ .
sunteti implicat in proiecte frumoase si sper ca Domeniul Coroanei de la Segarcea sa redevina centrul refacerii spirituale si economice a Romaniei Mari.va doresc bafta.veti fi in viitor unul din cei mai reputati
oameni dee stat de pe mapamond.
Cea ce face Dl. Mihai Anghel imi da speranta ca in tara noastra nu sunt doar oameni fara constiinta si care actioneaza doar in propriul interes si ca datorita acestor personalitati cei drept cam rare intr-o zi vom reusi sa aratam lumi intregi adevarata noastra valoare.
Sunt profund impresionat de aceste cuvinte frumoase spuse despre segarcea si domenile coroanei dar…si este un dar cu d mare mare mare..domenile coroanei reprezinta doar o parte mica din acest oras si aici ma refer la domenile coroanei de acum..toata stima pentru dl anghel mi-as dori sa mai existe 20 de famili la fel in segarcea si poate lumea din acest oras nu ar mai trebui sa plece la munca in alte parti ale doljului…din acest oras se trag strabunii mei si din ce am citit despre istoricul orasului am toata stima si respectul pentru ei..pamantul visat =segarcea…acum nu cred ca este asa si -mi pare tare rau..pentru toti oamenii care vor sa faca ceva pentru acest oras toata stima si respectul…pentru familia anghel mult succes cu domenile coroanei si sper sa le mentina unde le era locul atunci cand bratianu si carol 1 au infintat aceste domenii…sa iubiti segarcea sa o respectati pentru ca are o istorie frumoasa …va multumesc..
cand vorbesc despre segarcea unui prieten unei cunostinte vorbesc cu mandrie domnule duda si asta se datoreaza istoriei acestui loc numit pamantul cel vist(segarcea) prezentul nu este luminos din nici un punct de vedere pentru tinerii din segarcea si aici intra toate persoanele pana in 35 de ani. eu am in segarcea bunica ,matusa si mai multe rude de grade mai indepartate.in ultimul timp nu am trecut asa des cum o faceam cand eram copil..adolescent..chiar si mai tarziu dar mereu am vazut o segarce din ce in ce mai trista fata de ce era odata ..pacat..acest loc merita mai mult oamenii din acest loc merita mai mult..am inteles ca somajul din segarcea este de 35%…este o cifra ingrozitoare…timpul le rezolva pe toate ..sper..va multumesc
Felicitari pentru renovarea facuta in mai putin de un an.
Asteptam produsele “De Sagarcea” sa iasa in toate Colturile Lumii!
Tin sa laud vizita dvs.la Segarcea.A fost o raplata , a muncii acestor oameni.
Intamplator sau poate NU am avut ocazia intalnirii cu dvs.la Iasi intr-o scurta intrevedere cu Cluburile Rotary.Am apreciat mult amabilitatea si totodata dorinta de dialog.
Si am sa continui cu intamplator sau NU sunt nascut si crescut la Segarcea,tatal meu a fost primul sef contabil al IAS constituit pa structura Domeniile Coroanei,bunicul meu magazioner la Crama iar eu copil fiind am crescut printre butoaiele de vin.Am avut ocazia cunoasterii domnului Jugareanu creatorul vestitului Coniac de Sagarcea.
Totodata am mai avut ocazia in anii 1960-1970 sa cunosc cate cava din “minunea” ce mai ramasese dupa jaful comunistilor la Segarcea.(castelul,manejul,fermele agricole,via,atelierul mecanic,atelierul rotarie,centrala electrica,laboratorul pentru branza-smantana etc).
Dar sunt multe de povestit ,poate cu ocazia unei noi vizite la Iasi.
Avand in vedere ca in acest an Rotaryan 2010-2011 sunt presedintele Clubului Rotary Iasi 2000 va invit sa faceti o vizita clubului.Cred ca la aceasta actiune se va atasa si Clubul Rotary Iasi unde presedinte in acest an este doctorul Bejan Victor pe care stiu ca il cunoasteti.
In speranta revederii va multumesc in numele meu pentru vizita in orasul meu natal Segarcea.
Despre Domeniile Coroanei Segarcea am auzit aprox acum 2 ani si am avut un mare sentiment de admiratie pana in momentul in care am constat ca marele domn Anghel Mihai NU ACORDA CONCEDIILE DE ODIHNA CUVENITE ANGAJATILOR SAU CONTRAVALOAREA ACESTORA!!!!!!!
Pacat de valoare de businessman daca se preteaza la astfel de gesturi!!!!
Cu respect,
Andra
Doamna/Domnisoara Andra, in primul rand aici se discuta despre altceva! Dar sincer nu ma pot abtine sa nu va raspund la ceea ce comentati dumneavoastra. De ce noi romanii din ziua de azi cand ne ducem la un interviu, marea majoritate intrebam: concedii avem,dar ce salariu avem,bonuri de masa,dar prime de sarbatori etc…Rar oameni care sa isi mai doreasca sa munceasca! Toti se viseaza directori,patroni sau mai nou fotbalisti sau fotomodele! Pentru a pune tara pe picioare o perioada de cativa ani nu cred ca trebuie sa ne gandim la concedii foarte lungi! Bunica mea spunea: Cu cat sta mai mult acasa, cu atat ii este mai greu sa munceasca! Banii nu sunt,dar vrem concedii ,dar sa muncim mai mult ca sa castigam mai mult nu aud foarte des! Imi cer scuze daca va deranjat ceea ce am zis,dar aceasta este parerea mea. Va doresc o viata frumoasa!
Recent, am descoperit într-o arhiva digitala olandeza cateva fotografii interesante referitoare la Domeniul Coroanei de la Segarcea.
http://throughlifelightandlens.blogspot.com/2011/07/domeniul-coroanei-segarcea-1917.html