Seara regală pentru Corpul Diplomatic, 2024

Marți, 10 decembrie 2024, Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit la Sala Tronului de la Palatul Regal seara anuală dedicată Corpului Diplomatic acreditat la București. AGERPRES ROMÂNIA LIBERĂ

Prima recepție de acest fel a avut loc acum 158 de ani, în Sala Tronului din Palatul Regal de atunci, și a fost găzduită de Principele Suveran Carol I, în primul său an de domnie. După aceea, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I au păstrat tradiția onorării legăturilor diplomatice dintre România și țările lumii. După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiția Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la București. Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit aceste evenimente începând din anul 2009. Serile au avut loc la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleș și, din anul 2016 încoace, la Sala Tronului din Palatul Regal.

În prezența Custodelui Coroanei și a Alteței Sale Regale Principele Radu, recepția a început cu intonarea Imnului Regal, de către Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. A urmat discursul Custodelui Coroanei Române și discursul Excelenței Sale Arhiepiscopul Giampiero Gloder, Nunțiul Apostolic, Decan al Corpului Diplomatic. A fost prezentă Alteța Sa Regală Principesa Sofia. HISTOIRES ROYALES TVR

La seara regală au luat parte ministrul Afacerilor Externe, ES doamna Luminița Odobescu, membri ai Parlamentului României, reprezentanți ai Guvernului, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Apărării Naționale, Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șefi ai misiunilor diplomatice bilaterale și multilaterale acreditate în România și membri ai Casei Majestății Sale.

La finalul discursurilor, Custodele Coroanei, Principele Consort și Principesa Sofia au salutat pe ambasadorii și pe înalții demnitari prezenți la recepția oferită în Sufrageria de Stat. Și-au dat concursul Orchestra Reprezentantivă a Ministerului Apărării Naționale și militari ai Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Recent, ambele instituții, cu o vechime de un secol și jumătate, au fost distinse cu Crucea Casei Regale a României.

Discursul Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei Române la Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic, Sala Tronului, Palatul Regal, București, marți, 10 decembrie 2024

Excelențele Voastre, Doamnelor și Domnilor,

Ne face plăcere soțului meu și mie să vă urăm bun venit la Palatul Regal, un loc care, într-o formă sau alta, a fost inima identității naționale românești pentru mai bine de un secol din existența modernă a națiunii.

Tradiția recepției anuale dedicate Corpului Diplomatic datează încă din secolul al XIX-lea, din vremea Regelui Carol I, și a fost reluată de tatăl meu, Regele Mihai, după căderea regimului comunist. Vă mulțumim, în special, pentru prezența dumneavoastră din această seară; sunt conștientă – cum să mă exprim mai diplomatic? – de faptul că ați avut alte preocupări în ultimele zile!

Ne-am întâlnit în această seară pentru a reflecta asupra sfârșitului lui 2024, un an plin de tragedii. Pe continentul european, invazia Rusiei în Ucraina a continuat neabătută, cu atacuri de rachete, bombe și alte arme barbare, care s-au abătut asupra vecinilor noștri.

Sunt mândră de faptul că țara mea a rămas fermă în sprijinul pentru Ucraina și și-a sporit asistența militară și umanitară. România rămâne hotărâtă să contribuie încă mai mult la securitatea colectivă. De asemenea, sunt încurajată de ultimii pași făcuți de Uniunea Europeană pentru întărirea coordonării politicii noastre externe și militare.

Excelențele Voastre, Doamnelor și Domnilor,

Rolul Coroanei Române nu este acela de a se pronunța asupra chestiunilor politice. Însă, misiunea Coroanei a fost întotdeauna de a proteja și de a promova interesele noastre naționale. În acest sens, aș dori să subliniez câteva aspecte referitoare la actualele controverse care ne afectează țara.

Nu este nevoie să vă aduc aminte că fenomenul căruia i-am fost martori în timpul recentului proces electoral din România nu este singular. În ultimii ani, alegerile din multe țări au fost dominate de dispute aprinse privind respectarea procedurilor, îndoieli cu privire la veridicitatea rezultatelor și schimbări semnificative de opinie în rândul electoratului, care s-a îndepărtat de partidele politice consacrate, precum și de un val global de voturi împotriva administrațiilor în exercițiu. Din acest punct de vedere, România nu reprezintă o excepție, chiar dimpotrivă, reflectă o situație des întâlnită în rândul democrațiilor contemporane.

Cu toate acestea, există trei aspecte îngrijorătoare care nu pot fi sub nicio formă ignorate.

Primul aspect îngrijorător este tendința unora dintre personalitățile publice din țara noastră de a pune la îndoială beneficiile României care decurg din calitatea de membru al UE și NATO. Desigur, chestiuni cu privire la modul în care funcționează Uniunea Europeană și NATO și cum ar putea aceste organisme să își îmbunătățească activitatea sunt dezbateri politice legitime. Dar, ceea ce mi se pare bizar este ideea că România ar putea alege cât de mult sau cât de puțin se implică în NATO și UE sau argumentul invocat de unele voci conform cărora România ar putea să se descurce mai bine pe cont propriu, fără să facă parte din NATO și UE.

Vreau să fiu clară cu privire la acest aspect. Niciodată în istoria sa modernă, România nu s-a bucurat de un nivel mai ridicat de securitate și de condiții mai bune pentru prosperitate economică decât cel din prezent, în calitate de membru cu drepturi depline în UE și NATO. Oricine susține că ne-am putea descurca cumva mai bine devenind așa-numitul „copil dificil” al NATO sau UE pur și simplu nu înțelege cum funcționează aceste organizații. Iar orice politician care sugerează că România ar putea prospera cumva în afara acestor instituții nu face decât să ne condamne națiunea la sărăcie și servitute.

Începând din anii 1990 și după aceea, am petrecut mulți ani însoțindu-l pe tatăl meu dintr-o capitală vestică în alta, în încercarea de a convinge opinia publică și guvernele că România aparține familiei de națiuni occidentale și merită să fie tratată ca un partener egal. Am izbutit, chiar dacă, pentru o lungă perioadă de timp, nu părea să existe vreo șansă de succes. Nu ar trebui să permitem ca uriașa realizare a integrării României să fie subminată sau pusă în pericol. Sper ca întreaga națiune să rămână unită și să își mențină poziția din acest punct de vedere.

A doua situație îngrijorătoare este reprezentată de dovezile tot mai clare care atestă interferența străină în procesul nostru electoral. Repet, acesta este un fenomen mai larg, care nu este întâlnit doar în România. Salut inițiativele Uniunii Europene de a înăspri reglementările privind activitățile desfășurate pe platformele de socializare pe perioada alegerilor. Toate guvernele țărilor democratice au nevoie să își îmbunătățească mijloacele de contracarare a unor astfel de  de destabilizări, înainte ca ele să aibă loc. Ceea ce am suferit în România în ultimele luni este ceea ce frații și surorile noastre din Moldova au îndurat timp de ani de zile, pentru ca noi să fi învățat din experiența lor și să fi reacționat mai eficient la astfel de amenințări.

Trebuie să subliniez faptul că una dintre cele mai puternice operațiuni de destabilizare conduse de agenți străini în Europa vizează discreditarea procesului electoral însuși, semănând îndoieli cu privire la procedurile noastre democratice. Prin urmare, este esențial ca procesele noastre electorale să fie cât mai transparente posibil și să respingem neadevărurile în momentul în care acestea sunt concepute. Nu ar trebui să îi ignorăm pe cei care oferă soluții simpliste însoțite de teorii conspiraționiste absurde; ar trebui să le respingem direct.

În cele din urmă, sper că autoritățile noastre publice văd alegerile din prezent așa cum sunt de fapt: un cri de coeur, un strigăt plin de pasiune, izvorât din inima alegătorilor care se simt ignorați și neglijați de sistemul nostru politic actual. Într-adevăr, dezvoltarea noastră economică este una rapidă, însă dezechilibrată. Pe de o parte, avem un showroom Rolls Royce în București, dar în satele noastre există sărăcie. Avem profesioniști bine plătiți care călătoresc prin lumea întreagă, în timp ce în satele pustiite pensionarii abia își pot permite hrana de zi cu zi. Investim în tehnologii wireless, însă avem cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din Uniunea Europeană.

Să tratăm alegerile de anul acesta ca pe un semnal de alarmă. Toate țările ale căror economii cresc rapid generează inegalități. Responsabilitatea noastră este să reducem aceste inegalități prin investiții mai mari în servicii sociale și prin dezvoltarea de politici specifice de incluziune socială și economică. Aceasta presupune ca noi toți să petrecem mai puțin timp în birourile din București, izolați de viața de zi cu zi a populației țării. Și, totodată, să abordăm relația cu diaspora românească într-un mod diferit, mai eficient și mai constant. Nu mai este de ajuns doar să le oferim servicii consulare gratuite și să uităm de cetățenii români din străinătate până cu o săptămână înainte de alegeri, când le solicităm să iasă la vot.

Excelențele Voastre, Doamnelor și Domnilor,

Nu doresc să vă las cu impresia că sunt pesimistă cu privire la națiunea noastră – chiar dimpotrivă. Țara noastră rămâne puternică. Deși instituțiile sale sunt puse sub semnul întrebării ele funcționează în continuare. Economia noastră rămâne atractivă pentru investitori. Țara noastră va rămâne fidelă alianțelor sale. Iar românii vor beneficia pe deplin, în sfârșit, de acordurile Schengen.

De asemenea, privesc cu încredere colaborarea României cu noua Administrație a Statelor Unite. România tocmai ce a semnat un contract de achiziție pentru noi avioane de luptă, unul dintre cele mai mari ordine de achiziție din toate timpurile. Și anticipăm finalizarea cu succes a acordului de călătorie fără vize în Statele Unite.

Pentru mine, unul dintre cele mai încurajatoare momente ale acestui an a fost să văd cât de sensibilizați au fost românii de situația dificilă prin care trecea Republica Moldova și cât de dispuși au fost să ofere ajutor atunci când aceasta s-a confruntat cu tensiuni politice severe la începutul anului. De asemenea, am văzut ulterior și voința Moldovei de a oferi sprijin moral odată cu tensiunile electorale cu care ne-am confruntat și noi recent. Provocări similare au afectat în egală măsură ambele țări. Legăturile autentice sunt întotdeauna puse la încercare în vremuri de criză, iar legăturile noastre de peste Prut rămân cele mai adevărate.

Doresc să închei prin a vă mulțumi pentru activitatea dumneavoastră în România. Se spune des că aportul ambasadelor și diplomaților nu mai este necesar în această eră digitală și că totul se poate face de la distanță și în mediul online. Dumneavoastră sunteți dovada vie a faptului că nu există substitut pentru contactul uman, prezența fizică și pentru experiența de a cunoaște o țară la fața locului.

România rămâne puternică, și hotărâtă să fie și mai puternică în calitate de partener și prieten al națiunii pe care o reprezentați.

Vă mulțumesc!

©Daniel Angelescu, Casa Majestății Sale