Dicționarul și exemplul regal

Joia trecută, 10 iunie 2010, Majestatea Sa Regele și Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare au vizitat Academia Română pentru a sărbători apariția ultimului volum, cel de-al treizeci și șaptelea,  al Dicționarului Limbii Române.

Dicționarul a fost început în timpul domniei Regelui Carol I, în anul 1884, de către Bogdan Petriceicu Hasdeu. Regele a avut inițiativa dicționarului și a sprijinit apariția lui. Lucrarea a fost preluata ulterior de Sextil Pușcariu, în 1905. După anii 1950, lucrarea a fost coordonată de academicienii Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu. După anul 1996, ea a fost continuată sub coordonarea academicienilor Marius Sala și Gheorghe Mihăilă.

La întâlnirea de joia trecută, gazde au fost academicianul Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române și academicianul Marius Sala, Vicepreședintele Academiei și directorul Institutului de Lingvistică. Au participat cercetători ai institutelor lingvistice ale Academiei Române din București, Cluj și Iași, care au contribuit la apariția dicționarului.

Ar fi nimerit, desigur, să remarcăm legătura indisolubilă dintre instrumentele fundamentale ale națiunii române, Academia și Casa Regală. Pe urmă, preocuparea Regelui față de cultura și limba română, două fundamentale condiții ale continuității demne a Statului român. Lucrarea în 37 de volume dedicată limbii materne este dificil de măsurat. Ea este, așa cum se spune simplu, pe românește, fără preț. Probabil de aceea evenimentul a fost aproape ignorat de oamenii cu puterea stiloului și de către cei de la putere.

Este rostul de bază al Familiei Regale acela de a da bunul exemplu, de a încuraja aspectele majore din viața națiunii și de a arăta discret, dar ferm, care sunt adevăratele trăsături ale unei societăți adânc încercată de diletantism și de impostură.

contract_ORANGE 120

contract_ORANGE 124

contract_ORANGE 126

contract_ORANGE 129

contract_ORANGE 136

contract_ORANGE 146

4 comentarii

  1. stelian r. says:

    In loc de comentariu:

    “Poporul este trupul natiunii iar limba este sufletul ei. De aceea, precum trupul fara suflet este mort, asa e moarta si natiunea fara limba” Aron Pumnul.

    LIMBA ROMÂNEASCĂ
    de G. Sion
    Mult e dulce şi frumoasă
    Limba ce vorbim
    Altă limb-armonioasă
    Ca ea nu găsim
    Saltă inima-n plăcere
    Când o ascultăm
    Şi pe buze-aduce miere
    Când o cuvântăm
    Românaşul o iubeşte
    Ca sufletul său
    O, vorbiţi, scriţi româneşte
    Pentru Dumnezeu!

    Româncuţe tinerele,
    Visuri de amor
    Ale voastre drăgănele
    Le iubesc de mor
    Dar vorbind în limbi străine
    Nu pot să v-ascult;
    A fugi în lume-mi vine
    Căci mi-i ciudă mult;
    Inima mi se răceşte
    Moare visul meu
    O, vorbiţi, scriţi româneşte,
    Pentru Dumnezeu!

    Glumele sunt mai bogate,
    Au ton mai firesc
    Româneşte cuvântate,
    Aşa să trăiesc!
    Pe o glumă românească
    Sufletul mi-aş da
    Iar pe una franţozească,
    Zău nici o para.
    Ce-i străin nu se lipeşte
    De sufletul meu
    Glumiţi dar şi româneşte
    Pentru Dumnezeu

    Fraţi ce-n dulcea Românie
    Naşteţi şi muriţi
    Şi-n lumina ei cea vie
    Dulce vieţuiţi!
    Voi pe câţi patria cheamă-
    Dragi copii ai săi
    Fără ca să ceară seamă
    La bravi sau mişei
    Arătaţi cum că trăieşte
    Elementul său;
    Şi vorbiţi, scriţi româneşte
    Pentu Dumnezeu!

    De ce limba strămoşească
    Să n-o cultivăm?
    Au voim ca să roşească
    Ţărna ce-o călcăm?
    Limbă, ţară, vorbe sfinte
    La strămoşi era
    Ei ar plânge în morminte
    Când ne-ar asculta
    Al lor geniu ne şopteşte
    Din mormânt mereu:
    “O, vorbiţi, scriţi româneşte
    Pentru Dumnezeu!”

    Iar tu mândra mea iubită,
    Tu dacă voieşti,
    Să-mi spui că eşti fericită
    De când mă iubeşti
    Dacă vrei de fericire
    A mă îmbăta
    Şi în cer cu-a ta iubire
    A mă străpurta;
    Dacă inima-ţi simţeşte
    Ceea ce simt eu,
    Spune-mi-o în româneşte
    Pentru Dumnezeu!

  2. Briciu Melania says:

    Sá ingenunchezi cu sfiosenie si piosenie in fata altarului sfintei limbi in care te-ai náscut si ai crescut chiar si atunci cánd toatá vársta maturitátii ti-ai petrecut-o pe meleaguri stráine…O,Románia sufletului meu!Románia mea cea frumoasá si adeváratá!Imi va fi dat vreodatá in aceastá viatá sá te regásesc?Iubitul nostru Rege!V-am vázut de-atátea ori lácrimánd cánd ati vorbit despre cultura poporului román.Si-am stiut cá vi se pulverizeazá sufletul de durerea neputiintei.Acea neputintá de a reface fiorul apuselor vremi cánd Románia era o societate a bunului simt,a adeváratelor valori.Alteta voastrá!Nici nu vá puteti inchipui cáte sperante mi-am pus in programul Románia Altfel pe care incercati sá-l faceti viabil cu atáta demnitate si devotament.Atáta timp insá,cát sufletu-mi sá inversuneazá in a recunoaste aceastá Románie pe care am párásit-o acum 20 de ani,chiar dacá dorul má sfásie cu colti rái si veninosi prefer acest auto exil in care absurdul,grotescul,farfuridi-bránzovenismul nu má pot atinge.Numai asa pot sá-mi iubesc si sá-mi respect tara si natiunea dacá departe fiind pot sá le impodobesc cu strálucirea viselor si sperantelor mele.Máine se implinesc 20 de ani de la Mineriada datoritá cáreia am luat calea pribegiei.Iar aceste gánduri vi le-am impártásit, retráind durerea acelor momente,cu mándria unei foste juriste din Valea-Jiului,fatá si nepoatá de mineri si nu in ultimul ránd GOLAN INCURABIL:Si má rog bunului Dumnezeu sá dáruie fiecárui suflet de román acel har al huligan-golánismului datoritá cáruia Románia poate fi astázi liberá-(LIBERÁ SI NU LIBERTINÁ!!!)O Románie cu demnitate si credinta pentru a se putea renaste din propria-i cenusá.NIHIL SINE DEO!Cel mai adánc respect si dragoste pentru CASA REGALÁ A ROMÁNIEI,pentru devotiunea,altruismul si demnitatea cu care servesc interesele Romániei clipá de clipá.Cu dor nespus de Románia sufletului meu,Melania Briciu Atanasiu,directoarea Galeriei Poppins,Sopron-Ungaria

  3. Vera says:

    ASR Principelui Radu,
    Am dori sa stiti, si cu aceasta ocazie,
    de necesitatea reeditarii volumelor de carte, prezentate pe situl oficial la:
    http://www.princeradu.ro/ro/principele-radu/carti/
    .
    Dupa intense cautari, in mai multe orase, am reusit sa gasim ~jumatate
    din numarul lor.
    Cartile nou tiparite ar putea fi insotite de semne de carte, frumos concepute grafic.
    Poate cu aceasta ocazie se vor stabili elementele de grafica si cromie,
    constante si reprezentative Generatiei a cincea a Casei Regale a Romaniei.
    Un gand frumos, inscris acolo, ca pe o prima sau ultima doza de informare,
    sa poarte aceste semne de carte, intr-o viata cu carte,
    spre motivatia de a avea si Parte,- intr-o Romanie de calitate!

    G.B.Y.

  4. Adrian says:

    În primul rând vreau sa-i multumesc lui Stelian pentru poezia de G.Sion pe care a avut inspiratia sa o împartaseasca cu noi toti. Limba noastra românesca este dovada ca neamul nostru românesc este, a fost si va fii nemuritor. Ma mira ca la un eveniment asa de important cum este aparitia unui nou dicitionar al unei limbi vorbitei de aproximativ 27.000.000 de oameni sa nu se afle nici un reprezentant de seama al puterii fie ele legilative, executive sau judecatoresti. Asta ne arata ca suntem condusi de niste NIMICURI care nu dau nici doi bani pe cultura si identitatea natiunii din care din pacate fac parte.
    în Spania se organizeaza fel de fel de activitati culturale la astfel de evenimente. Când a iesit cea de 22 editie a Dictionariului Academiei Regale Spaniole a fost un eveniment de prima pagina si a iesit în toate telejurnalele. Oameni politici de prim nivel din toate statele care vorbesc acesta limba si toate floarea culturii casteiane (scriitori, actori, cineasti etc) au opinat si au luat parte la fel de fel de activitati culturale.
    Nu pretind sa se organizeze ceva de genul acesta dar ar trebuii sa fie mai mediatizat si facuta o invitatie la toate comunitatile românesti din afara granitelor tarii si afcut un colocviu national cu fel de fel de activitati culturale.
    Din pacate, la noi mediile de comunicatie gasesc ca este mai interesant sa îl vedem pe Guta sau mai stiu eu pe cine decât sa dedicam cel putin câteva ore celui mai important instrument al culturii noastre latine, limba româna.
    Sper ca cei care înca mai aparam cultura si identitatea noastra sa avem puterea sa pastram aceste valori. Casa Regala este si va fii un garant dar noi toti trebuie sa contribuim si sa o ajutam prin respingerea a tot ceea ce este anti cultura româneasca si promovarea adevaratelor valori românesti pe care înainatasii nostrii cu atâta dedicatie, sacrificii le-au oferit natiunii române. Daca vom tolera în continuare aceste abuzuri vom fii partasi directi sau indirecti la aceasta degradare si batjocura a limbii si culturii noastre.
    “Prin statornicie la isbânda”. Asa trebuie sa fim toti. Statornici valorilor pe care Casa Regala le promoveaza de la Carol I si pâna în zilele noastre. Sunt valorile care reprezinta identitatea si neamul nostru românesc si singurele care ne pot calauzii spre un viitor care sa ne asigure continuitatea si dezvoltarea sanatoasa a natiunii noastre.

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 53970426
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate