Cupa Regelui și Cupa Reginei la Oină 2024
|
Duminică, 23 iunie 2024, pe Stadionul Național „Arcul de Triumf” din București, s-au desfășurat, ca în fiecare an, finala Cupei Reginei și finala Cupei Regelui la Oină. Federația Română de Oină se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei. Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la disputarea primului campionat național de oină. Sport național care se joacă în România din secolul al XIX-lea, oina este sărbătorită oficial pe ziua de 9 mai. Pentru Cupa Reginei s-au confruntat în finală echipele feminine C.S. Dacia Mioveni 2012 din județul Argeș – campioana națională de anul trecut, și C.S.M. Râmnicu Sărat din județul Buzău – vicecampioana națională de anul trecut. Pentru Cupa Regelui s-au confruntat A.C.S. Frontiera Tomis din județul Constanța – campioana națională de anul trecut, și C.S. Izvorul Chiuiești din județul Cluj – vice-campioana națională de anul trecut. Cupa Regelui a ajuns la cea de-a XI-a ediție și a fost câștigată de A.C.S. Frontiera Tomis, care a învins cu 17-6 pe C.S. Izvorul Chiuiești. Cupa Reginei, ajunsă la cea de a V-a ediție, a fost câștigată de C.S.M. Râmnicu Sărat, care a învins cu 3-1 pe C.S. Dacia Mioveni 2012. Cupele, medaliile și diplomele echipelor campioane au fost înmânate de Alteța Sa Regală Principele Radu, care aa semnat, de asemenea, tricourile, mingile şi bastoanele oferite echipelor câştigătoare.                      ©Daniel Angelescu, Casa Majestății Sale |
Felicitari tuturor echipelor, indiferent de rezultat ! Imi amintesc ca, incepand cu clasa a doua si pana la sfarsitul ciclului gimnazial, abia asteptam pauza mare cand incingeaam si noi, copiii, adevarate ‘campionate’ de oina intre clase. Cel mai adesea insa jucam varianta mai primitiva a oinei, tsurca. Regulile erau aceleasi, doar ca in locul bastonului frumos slefuit (adesea incuiat, alaturi de minge, in magazia cu echipament sportiv – si acela putin si rudimentar – al scolii) improvizam cu un bats mai zdravan, iar in loc de minge – un alt bats, de vreo 10 – 15 cm. Chiar si asa, luam jocul in serios, singura rasplata fiind placerea de a juca si uralele colegilor de pe margine.
De aceea, a fost pentru mine trist sa vad tri bunele goale, in loc sa fi fost pline de elevi de toate varstele. Astfel nu s-ar fi irosit ocazia de a li se reaminti copiilor sa reinceapa practicarea acestui sport frumos. Poate pe viitor organizatorii se vor gandi sa remedieze situatia.