Constanta
|
Miercuri 8 iulie. Prima zi a Caravanei s-a petrecut in intregime in municipiul Constanta. Am plecat dis-de-dimineata de la Palatul Elisabeta impreuna cu cei 15 tineri, majoritatea voluntari, si cei 2 soferi, spre prima dintre cele 7 destinatii ale Caravanelor din iulie si august 2009: Dobrogea. De astazi pâna duminica, timp de 5 zile, Caravana noastra va trece prin zeci de localitati din judetele Constanta si Tulcea, majoritatea lor asezari urbane mici sau asezari rurale. Voi vizita, desigur, si capitalele de judet si alte municipii. Constanta a fost, inca de la inceputul anilor ’90, un oras cu o mass-media locala influenta in comunitate. Am fost de multe ori oaspetele televiziunii TV Neptun, al radiourilor si ziarelor constantene sau dobrogene. Astazi am inceput vizita printr-o trecere prin 3 dintre studiourile de radio locale si regionale: Radio Neptun, Radio Sky si Doina si Radio Constanta. Am avut placerea unui sir de 3 dialoguri de cea mai buna calitate, pline de substanta, lipsite de senzational, aducatoare de lamuriri si raspunsuri la intrebari care preocupa, pe buna dreptate, comunitatea. Dupa o buna parte a zilei petrecuta in mijlocul jurnalistilor de la studiourile de radio, am mers intr-unul dintre cartierele modeste ale Constantei, numit Kilometrul 4-5. Aici m-am intâlnit cu oamenii de pe strada, in mod spontan, legând frânturi de dialog, ascultându-le parerea, intrând, pentru o ora, in universul lor. A fost o experienta importanta, pentru tinerii care ma insotesc si pentru mine. Gasesc timpul petrecut cu oamenii, in spatiul lor comunitar, oras sau cartier, comuna sau strada, nepretuit. Este singura solutie pentru a intelege România, paradoxurile ei, dar mai ales cauza pentru care unele aspecte din societatea noastra par de nelamurit. Oamenii pe care eu i-am intâlnit, chiar cei mai modesti sau simpli dintre ei, au inteles exact ce le-am spus. Nu am avut nicio clipa impresia ca vorbesc degeaba, nu am intâmpinat niciun fel de obstacol in a-i asculta sau a le adresa un gând. Nu este, desigur, usor sa fii in mijlocul lor. Unii sunt neincrezatori, altii colturosi, unii dezinteresati, altii dezorientati. Dar nici unul dintre ei nu ridica bariere in comunicare. Spre seara am poposit pentru o ora la Cafeneaua OnPlonge. Acolo am stat de vorba cu constantenii sau turistii veniti sa petreaca seara in micul golf din spatele hotelului Palace. Au fost prezenti o serie de ziaristi de la cotidianele locale, cu care am avut o lunga conversatie informala. Am incheiat prima zi destul de târziu, aproape de ora 22, printr-o plimbare pe faleza, in fata Cazinoului. Erau uimitor de multi constanteni si turisti iesiti la plimbare. In ciuda orei târzii, era inca lumina si multa racoare. Am auzit multe cuvinte de incurajare si am fost fericit sa vad fete increzatoare, senine, pline de speranta. Oameni de toate vârstele, din toate colturile tarii, de toate profesiile, par a intelege nevoia de o “Românie Altfel”.
Fotografii de Ana Barbulescu |
Campania electorala va incepe in curand. Poate va veti gandi si la romanii din Belgia. Asteptam sa va vedem si pe aceste meleaguri, sa aratati ca Romania poate fi si altfel, ca veti lupta si pentru noi.
Aveti in mine un sustinator.
Va asteptam cu drag!
Raluca
Alteta,
Va doresc o caravana binecuvantata in care oamenii sa redescopere adevaratele valori ale vietii si comunicarii armonioase,pasnice.Va doresc soarele din fiecare dintre noi pentru a straluci impreuna altfel si pentru eternitate.
Frumoase imagini! Va doresc multa forta pentru a infrunta mizeriile care vor urma in campania electorala! Cu o atitudine decenta, inteligenta si totusi ofensiva – pentru ca aveti niste contracandidati care ne irosesc sansele pentru a avea un popor civilizat – vom castiga primul presedinte caruia ii pasa de tara. Multa succes, domnule Duda!
Am scris, zilele trecute, cîteva gînduri legate se satul românesc şi problemele lui, ele stîrnind cîteva replici mai acide. Articolul meu venea în urma unei experienţe trăite de curînd dar se datora şi faptului că, pe blogul dumnealui, domnul Duda, vorbea despre “Noi, după 160 de ani”. Din păcate, influenţat de experienţa trăită, nu am reuşit să fac o paralelă între satul românesc şi românia
de azi, aşa poate ar fi fost perceput altfel articolul, dar nu-mi pare rău. Am scris acolo exact impresia lasată de satul românesc (şi nu despre satul vizitat de mine). Dar… Aveam acolo o frază care suna aşa: “Bărbaţii au porniri parcă din ce în ce mai atroce, violenţa fiind singura formă de afirmare şi integrare în societate.” Revenind la blogul domnului Duda, mai exact la articolul “Caravanele” observ, din cîteva mesaje postate acolo, faptul că nu am fost departe de adevăr şi că violenţa este regăsită peste tot. Este înfricoşător faptul că nu mai ştim să ne susţinem punctul de vedere decît prin violenţă, ba, mai mult decît atît, oameni de la care avem pretenţii şi aşteptări mari cad în plasa acestor războaie răspunzînd şi ei cu metode asemănătoare. Dacă cineva foloseşte un discurs bine pus la punct atunci ne simţim ameninţaţi, dacă un text este scris “prea” corect gramatical atunci sigur cineva ne vrea răul, dacă cineva îşi arată admiraţia prin cuvinte frumoase este linguşeală…
Pentru mine Radu Duda este, deocamdată, un personaj care participă într-o cursă electorală şi recunosc că mi-a stîrnit oarece interes. Dar, pînă una-alta, trebuie să aştept rezultatele programului lui ca să pot face aprecieri de valoare. Pentru mine este un candidat şi-atît. Deocamdată. Chiar trebuie să… “scuipăm seminţe” peste tot?
@Meneopol Ofticatu (Daniel Bogdan) – ce ai scris despre satul romanesc sunt prejudecatile formate in urma privitului la televizor.
Intr-o excurie de cateva zile nu ai cum sa faci statistica in timp si printre locuitorii satului romanesc ca sa tragi o concluzie corecta.
Oameniii sunt mai directi, mai duri dar mai drepti mai cinstiti si mai harnici decat cei de la oras.
Intr-un sat sunt 3-4 cetateni care stau in carciuma, aceeasi in fiecare zi, iar in zile de lucru satul e pustiu, toata lumea e pe camp. Daca in sat sunt si familii fara teren arabil si traiesc din comert, sau din ajutoare sociale (in general tiganii) atunci gasesti o oarecare animatie.
Daca mergi la mare prin satele din Dobrocea, de curiozitate intra prin barurile de pe sosea si o sa constati ca nu sunt localnici care sa stea la cafea sau la o bere rece.
Repet te-ai dus la sat cu o prejudecata, ai gasit un exemplu sau doua care ti-au confirmat-o si prejudecata a devenit in mintea ta certitudine.
Monseigneur, ma tot gandesc la… noiembrie… Dar, pana una, alta, citind mesajul Domnului Daniel Bogdan, mesajul 4…, ma gandesc la satul nostru romanesc…
Violenta este o realitate… Si la sat si la oras… Atat in viata particulara, cat si in viata publica… Si a devenit una dintre facilele formele de afirmare si de integrare in societate… Eu personal, inclusiv vulgaritatea si sexualitatea exagerata le consider forme de violenta. Si cunoastem toti dimensiunea devastatoare a acestor orori in contextul actual al societatii noastre…
In ceea ce priveste asteptarea rezultatelor programului Altetei Vostre Regale, pentru a se putea face aprecieri de valoare, atat de catre Domnului Daniel Bogdan precum si de catre celelalte persoane care inca nu va sunt oarecum apropiate, as indrazni sa spun ca rezultatele pozitive nu depind exclusiv de strategia sau de tematica abordata, cat de cei carora se adreseaza acest program…
Cunoastem toti expresia semanatului pe pamant bun sau nu… Deci, daca, Domne fereste!!! daca, nu va fi sa fie…, rezultatul absolut negativ va apartine alegatorilor… si nu Altetei Voastre Regale…
Eu nu inteleg de ce este necesar sa tot explicam lumii ca dincolo de persoana Altetei Voastre Regale este nimeni altul decat Regele nostru… Acest aspect insemnand acreditare absoluta din partea unicei persoane capabile si indreptatite sa o faca.
Monseigneur, sper sa nu va deranjeze acest aspect… Oarecum, eu va consider fiul pe care Regele nostru nu l-a avut… Asta nu inseamna ca nu am o reala afinitate morala si spirituala pentru Altetea Voastra Regala personal. Ca simpla persoana v-as fi apreciat in mod sigur si in alt context decat cel oferit astazi de apartenenta la Familia noastra Regala…
Monseigneur, sunt frumoase fotografiile si sunt frumosi cei care va sunt in apropiere… Sinceri si plini de dor de… altfel.
Cu toata increderea,
Anca-Maria.
Alteta Voastra,
Va multumim pentru increderea pe care ne-o dati,
in reusita noastra comuna, de zi cu zi.
Atitudinea Voastra, de verticalitate in viata, inclusiv in campanie,
ne umple de respect si de admiratie!
Cu deosebita recunostinta,
dr.Viorica M.