Conferința “Umanismul intercultural” de la Oxford

În seara de joi 9 septembrie, în saloanele hotelului Randolph din Oxford, în prezența ambasadorului României în Regatul Unit, a avut loc deschiderea primei Conferințe anuale a Fundației Berendel din Londra.

Am avut bucuria de a fi invitat să deschid conferința, printr-o scurtă intervenție dedicată leadership-ului inspirat al lui Dimitrie Cantemir. Principele Cantemir, urmat îndeaproape de fiul său, Antioh, a fost un intelectual de valoare, cu talent și viziune, cu o erudiție rămasă model pentru întreaga Europă, de la Est la Vest. Principele Cantemir a fost și domnitor pentru două scurte perioade de timp, ceea ce îl așază în galeria rarelor personalități ale epocii medievale din Orientul european care au lăsat în urmă un model de lider inspirat. Educația aleasă, complementară, operele de muzică, istorie, filosofie, filologie, precum și destinul extraordinar de aristocrat, diplomat și suveran fac din Principele Cantemir o figură de referință pentru România și Europa, nu mai puțin pentru Rusia și Turcia, cele două țări în care, la vremea lui, Cantemir a locuit și creat, pentru lungi perioade de timp.

Într-o lume apăsat democratică, în care efectele secundare ale democrației (slăbirea instituțiilor, diletantismul, entertainment-ul politic, derizoriul) sunt din ce în ce mai vizibile, leadership-ul cultural, politic și diplomatic al lui Cantemir îndeamnă la o reflecție în plus asupra importanței valorilor și a instituțiilor în lumea super-tehnologizată de astăzi.

Am avut plăcerea de a oferi omului de știință român Ștefan Lemny, actualmente respectat istoric al Bibliotecii Naționale a Franței, primul Premiu Cantemir pentru volumul său “Les Cantemirs – l’aventure européene d’une famille princière au XVIII-ème siècle”, apărută la Editions Complèxe din Franța în anul 2009. Cartea a fost publicată cu ajutorul Institutului Cultural Român din București.

După introducerea profesorului Sorin Antohi, care a vorbit despre Fundația Berendel și agenda ei viitoare, precum și despre conferința care începe vineri 10 septembrie la Christ Church din Oxford, a luat cuvântul profesorul Jörn Rüsen, de la Universitatea din Essen, care a făcut o scurtă, dar strălucită pledoarie referitoare la umanism și diferitele lui fațete culturale. Profesorul Rüsen a îndemnat la aplecarea europenilor, mai profundă și mai generoasă, către umanismul indian sau chinez, către redescoperirea fineții și a profunzimii umanismului culturii africane sau latino-americane, precum și la importanța fără seamăn a punerii împreună a diverselor școli și culturi.

Vineri 10 septembrie, conferința a început dimineață, la Christ Church, unul dintre cele mai renumite colegii ale Universității Oxford. Au avut loc patru sesiuni, în care au conferențiat cu strălucire Mihai Spariosu de la Universitatea din Georgia SUA, Roger Griffin de la Universitatea Brookes din Oxford, Robert Evans de la Universitatea din Oxford, Zhang Longxi de la Universitatea din Hong Kong, Monika Baar de la Universitatea din Groningen, Alex Goody de la Universitatea Brookes din Oxford, Erhard Reckwitz de la Universitatea din Essen, Armin Heinen de la Universitatea din Aachen, Kirikk Thompson de la Universitatea Națională din Taiwan, doamna Chen Chao-ying de la Universitatea Națională din  Taiwan și Ming Xie de la Universitatea din Toronto.

La prânz, participanții la conferință s-au întâlnit în Sala Mare a colegiului Christ Church, iar seara s-a încheiat cu o cină la Bodleian Library de la Divinity School.

Au condus sesiunile Marius Turda, Erhard Reckwitz, Virgil Nemoianu și Zhang Longxi. Au fost analizate chestiuni legate de inteligența globală și raportul ei cu umanismul intercultural, umanismul transcultural, Estul și Vestul în umanismul european, locul de întâlnire al culturilor în umanism, umanism și tehnologie, umanismul chinez timpuriu. Conferințele profesorilor au fost urmate de scânteietoare dialoguri cu cei din sală.

Sâmbătă 11 septembrie, conferința a continuat cu trei sesiuni, conduse de Mihai Spariosu, Jörn Rüsen și Roger Griffin. Au conferențiat Virgil Nemoianu, de la Universitatea Catolică din America, Chintamani Yogi de la Școala Hindu Vidya Peeth din Nepal, Hardy Scloer, președinte al Schloer Consulting Group, Umesh Chattopadhyaya de la Universitatea din Allahabad India, M. Satish Kumar de la Universitatea Reginei din Belfast, Michael Onyebuchi de la Universitatea Goethe din Frankfurt, Mikhail Epstein de la Universitatea Emory din Atlanta și Gheorghe Ștefan de la Universitatea Politehnică din București.

Au fost abordate subiecte precum umanismul intercultural și educația orientată spre valori, globalizarea și învățământul uman colectiv, inteligența globală și tehnologiile viitorului în comunicații și informații, o perspectivă interculturală a umanismului indian, umanismul intercultural și brahmanismul, humanologie, umanism integral și tradiție, frumos și incertitudinile umanismului global.

Au ajutat cu multă însuflețire pe profesorul Sorin Antohi și Fundația Berendel la organizarea conferinței tinerii savanți Marius Turda și Tudor Georgescu, de la Centrul pentru Sănătate, Medicină și Societate de la Universitatea Brookes, Oxford.

Am putut lua parte doar la evenimentele din seara de joi 9 septembrie, dimineața și prânzul de vineri 10 septembrie. Sunt sigur că toată conferința s-a petrecut sub semnul inspirației și al șansei. Atât de multe personalități remarcabile din America de Nord, Asia și Europa au venit să pună împreună idei, erudiție, talent și simț al datoriei pentru a ajuta lumea ideilor, dar și pe cea a leadership-ului să găsească soluții pentru viitor!  Este pur și simplu o binefacere pentru România să aibă numele alăturat unor astfel de întâlniri.

Nu știu cât de mult va afla societatea românească despre conferința internațională “Umanismul Intercultural” de la Oxford. Știu însă că Oxford-ul a aflat în zilele aceastea ceva mai mult despre România. Este un mare câștig.

În încheierea serii de 9 septembrie, profesorul Jörn Rüsen a apreciat dimensiunea de lider a Principelui Cantemir, spunând o frază pe care nu o voi uita niciodată: “Un adevărat lider este cineva care aduce demnitate oamenilor pe care îi conduce”. Este exact contrariul a ceea ce trăim astăzi în România.

Aceasta dovedește că, în pofida atâtor schimbări pe care le aduce timpul, există adevăruri eterne, nu mai puțin relevante în epoca Internetului decât în cea a lui Dimitrie Cantemir.