Ciudad Real si La Alameda

Marti 20 iunie am revenit la Ciudad Real, dupa doi ani de la precedenta vizita. Aici, comunitatea româneasca este numeroasa, atât in oras, cât si in intreaga regiune Castilla La Mancha.

Am inceput ziua prin vizita la o ferma din localitatea rurala La Alameda, proprietatea unui om de afaceri spaniol, cu exceptionale rezultate in domeniul agricol, silvic si zootehnic. In urma vizitei la ferma, am avut o intâlnire de doua ore cu un numar de 10 oameni de afaceri spanioli, investitori in economia româneasca. Ei au facut un tablou detaliat al mediului de afaceri românesc, nu intotdeauna favorabil administratiei noastre centrale. Pe scurt, spaniolii, spre deosebire de italieni si turci, se simt mai putin atrasi sa investeasca in România. Aceasta, din cauza problemelor intâmpinate de ei in procesul licitatiilor publice, precum si a birocratiei centrale. I-am incurajat sa revina la noi, incercând sa se puna in legatura directa cu comunitatile locale. Ele au o mare nevoie de incurajare, de atragere de capital, altul decât cel provenit de la bugetul de stat.

M-am intâlnit dupa-amiaza, la Ciudad Real, cu un grup de oameni politici spanioli, membri ai Camerei Deputatilor (Cortes) si ai administratiei locale. Am vorbit despre dezvoltarea comunitatilor locale ale diverselor tari europene in conexiune directa, unele cu altele, despre confederatia spaniola a femeilor din mediul rural, despre o noua abordare a statului român in ceea ce priveste asistenta acordata celor 3-4 milioane de cetateni europeni de limba româna care lucreaza pe continent.

Am avut bucuria, in incheierea zilei, la hotelul Guadiana din Ciudad Real, sa ma reintâlnesc cu reprezentantii comunitatii românesti. Ei au venit in numar mare, din diverse localitati, unii mergând doua ore cu masina, pentru a ne intâlnit si a sta de vorba. Am gasit o comunitate mai sigura pe ea, mai increzatoare in viitor, chiar daca multi dintre conationalii nostri sunt acum someri. Ei se simt totusi protejati de statul spaniol, bine integrati, au o viata demna si nu se uita la România cu prea multa incredere. Pe buna dreptate.

Un million de români, in Spania, sunt asistati insuficient de statul român. Ei beneficiaza doar de asistenta diplomatica a ambasadei de la Madrid si a câtorva consulate generale si consulate care, cu toata bunavointa si cu tot profesionalismul diplomatilor, nu sunt suficiente pentru o populatie care a atins o astfel de dimensiune. Trebuie ca, incepând din anul 2010, România sa aiba curajul de a privi drept in fata aceasta noua realitate a zilelor noastre: aproape 20% din populatia tarii traieste si munceste in afara granitelor, in Europa. In tarile in care sunt concentrate multe comunitati românesti, este necesar de regândit reprezentarea diplomatica si administrativa a României. Traim o noua epoca, una fara precedent si care necesita adaptare politica, administrativa si de mentalitate.

Uitam prea des faptul ca de la acesti oameni ne vin sute de milioane de euro pe luna. Nu ezitam sa bagam in buzunar banii de la ei, sa ne rotunjim Produsul Intern Brut cu rezultatele muncii lor, dar ii ignoram, ii dispretuim si, adesea, ii ironizam in presa sau in luarile de pozitie publice. Iar din 4 in 4 ani, politicienii ii cauta si le promit marea cu sarea, “dezinteresat”.

Se vorbeste despre faptul ca românii din Italia si Spania se prezinta in numar foarte mic la vot. Cum altfel ar putea face? Doua milioane si jumatate de români au la dispozitie, in ziua scrutinului, câteva zeci de puncte de vot, in doua dintre cele mai intinse, ca suprafata, tari ale lumii. Unii dintre ei au de mers sute de kilometri pentru a-si exercita dreptul cetatenesc de a vota. Am propus, in urma vizitelor din Italia si Spania din 2006 si 2007, ca legislatia româneasca sa permita votul prin corespondenta. Nu am gasit interes nicaieri, nici la guvern, nici la partidele politice. De aceea, sa ne asteptam ca si la alegerile prezidentiale sa avem aceeasi realitate trista: din câteva milioane de români in Europa, doar 30-40.000 isi vor exercita dreptul fundamental in democratie, acela de a alege.

Am avut bucuria, in schimb, sa constat ca intentia mea de a candida si proiectul de a schimba felul de reprezentare statala a României sunt cunoscute si dorite de multa lume. Atât de tineri, cât si de oameni adulti sau vârstnici. Internetul si telefonul mobil lucreaza in favoarea ideilor noi. Oamenii inteleg bine de ce eu sunt atât de rar invitat de televiziuni, de ce ziarele centrale ignora aproape complet activitatea mea publica. Aceste forme de descurajare nu ii impresioneaza. Dimpotriva! Ei stiu cum sa se intereseze de candidatura mea, isi transmit unii altora parerile, iar increderea in schimbarea pe care o propun societatii românesti creste.

Am vorbit cu tineri, cu studenti, cu profesori, cu pensionari, cu muncitori, cu oameni de toate categoriile si vârstele. Nu era nici unul care sa nu fie la curent cu dorinta mea de a candida. S-au oferit cu totii sa ajute, sa sprijine, sa incurajeze. Este cel mai frumos dar pe care il puteam primi si, in cele din urma, singurul lucru care conteaza, in munca mea.

Vizita in Spania continua cu speranta si incredere. Cu simpatie si cu entuziasm, atât din partea mea, cât si din partea celor intâlniti. Voi reveni mâine, cu detalii si imagini.

O mica paranteza, la incheierea paginii de astazi. La 1 iulie, contoarul blogului arata ca 95.000 de vizitatori unici au citit blogul in ultima luna. Este cea mai ridicata cifra pe care situl si blogul meu au aratat-o vreodata. Va rog sa nu va opriti! Gratie acestei solidaritati, vom fi la 1 septembrie intr-o pozitie dificil de invins. Am citit toate mesajele dumneavoastra si sunt bucuros de fiecare cuvânt primit. Nu pot sa va raspund tuturor, mai ales in zilele in care calatoresc atât de mult. Sunt recunoscator doamnei Andrada Bogdan pentru textul ei, ca si lui Claudiu Mitut si tuturor celorlalti care au facut comentarii de mari dimensiuni, punând inteligenta, creativitate si buna-credinta in joc. Este o contributie nepretuita, fara de care blogul nu ar fi putut avea atâtia cititori.