Castilla la Mancha

13 februarie
Ciudad Real si Alcazar de San Juan.
Ziua a inceput cu vizita la aeroportul privat Don Quijote din Ciudad Real. Am fost insotiti de mai multi “Doni Quijote” locali, foarte mandri de realizarea lor, catalogata acum cativa ani drept o nebunie. Aeroportul este inca in faza de santier, dar are toate sansele sa ajunga un aeroport cautat, modern, functional. Am mers, in premiera, pe o pista de aterizare si decolare, am vazut zonele in mod normal interzise ale subteranelor cu cabluri, incalzire, surse auxiliare de electricitate, etc. Am intalnit 12 muncitori romani, ne-a bucurat in mod reciproc intalnirea, am vorbit despre viata lor aici si despre ce se intampla in tara.
De acolo am mers la Centrul de Investitii, unde am participat la o reuniune cu oameni de afaceri locali si jurnalisti, iar apoi am inaugurat compania Global Commercium Development, creata de Daniel Comanita si de Ana-Maria Raducu. Am luat pranzul la un hotel, in compania unui mare numar de personalitati, printre care fostul rector al Universitatii, oameni de afaceri si lideri politici locali. La sediul Comunitatii Deputatilor Locali am intalnit pe presedinte si prim-vicepresedinte si am facut cateva declaratii presei.
Am ajuns seara la Alcazar de San Juan, unde am revazut pe primarul pe care il primisem la Palatul Elisabeta, cu mai multe luni in urma. El ma astepta in piata primariei, impreuna cu zeci de oameni, iar seara era limpede si calda, cu strazile orasului vechi luminate. Am participat la o reuniune in sala de festivitati, am vorbit despre cooperarea dintre orasul lui si orasul Pucioasa, am cunoscut consilierii locali si oamenii de afaceri prezenti la intalnire, ca si pe cativa romani si jurnalisti locali. Acolo era prezent si un tanar, singurul consilier local membru al Partidului Comunist. El este antimonarhist si ateu, insa a declarat ca ziua in care a venit la Palatul Elisabeta la Bucuresti a fost una din cele mai insemnate clipe din viata lui.

Am facut o plimbare pe jos pe strazile pietonale din centru, in aerul curat al serii, apoi am mers la centrul cultural al orasului, unde erau adunati zeci de romani si copiii lor. Copiii au cantat si dansat “in fata Printului”, desi crezusera ca-l vor vedea din nou pe Mos Craciun, fiindca venise in aceeasi sala acum sase saptamani, cu daruri. Dupa intalnirea cu romanii, seara destul de tarziu, am avut o ultima intalnire cu oameni de afaceri locali si cu personalitati ale societatii civile.

14 februarie
Alcazar de San Juan, Campo de Criptana, Tomelloso.
Am inceput ziua prin vizitarea unei fabrici de branzeturi, ultramoderna si mare, cu o productie de 35.000 de tone pe an. Este detinatoarea unor branduri celebre in toata Spania, foarte scumpe, numite Garcia Baquero. Apoi am mers la o scoala primara care are si clase de gradinita, numita Scoala Santa Clara, unde invata multi copii romani; un director inocent si entuziast, invatatori si educatori asijderea, o primire extraordinara.
Am plecat spre Campo de Criptana, o asezare de 15.000 de locuitori cu peste 1000 de romani. Toata lumea era destul de nervoasa fiindca asteptasera 15 minute in strada ca noi sa aparem. O adunare plina de simtire, cu comunitatea romaneasca, primarul, consilierii, oamenii de afaceri locali, jurnalisti, etc. Discursuri emotionante, o expozitie de pictura romaneasca, multe fotografii.
Am mers de acolo la celebrele mori de vant ale lui Don Quijote. Sunt de o extraordinara frumusete. De fapt, cred ca niciodata nu am vazut constructii de mai mare gratie, inocenta si armonie. Sunt cilindrice, albe, cuminti, cu paletele din lemn si o coada la spate. Au atat de mult mister si halou, incat nu cred ca pot fi descrise in cuvinte.
De aici am plecat spre orasul Tomelloso, urbe cu 30.000 de locuitori dintre care 4.000 de romani, unde am vizitat intai fabrica de vin “Virgen de los Vinos”, cu o productie de 150 de milioane de litri pe an. Ca si in cazul fabricii de branzeturi, compania vinicola se afla in orase din Spania care, acum 20 de ani, aproape ca nu existau din punct de vedere economic. Totul a inceput sa devina dinamic, surprinzator, doar in ultimii ani. De aceea cred ca Romania are mari sanse daca oamenii se vor lasa condusi de curaj, viziune, generozitate si spirit de initiativa. Acesta este si sensul descrierii amanuntite a acestei vizite pe blog. As dori sa conving cat mai multi cititori despre sansa extraordinara pe care o are in acesti ani libertatea de actiune in Romania.
Ne-am intalnit apoi cu primarul orasului. El a organizat la primarie o conferinta de presa, urmata imediat de o intalnire cu consilierii locali, societatea civila si oamenii de afaceri proeminenti ai urbei. A fost o cursa contra cronometru tot acest program de trei zile, cu luari de cuvant, intalniri, dialoguri, conferinte de presa, o prezenta publica neintrerupta.
A urmat o plimbare prin oras, pe jos, apoi o intalnire intr-o mare sala de spectacol cu comunitatea romaneasca. Nu au venit mai mult de cateva zeci de romani, dar dialogul cu ei a fost emotionant si plin de miez. Sunt oameni din toate colturile tarii, de cele mai felurite profesii, de toate varstele, care sunt interesati de ce se intampla in tara, de cum merge lumea larga, de ceea ce face Casa Regala in Romania, etc.
Doi frati din Maramures au fost deosebit de activi in conversatie, cu ei am schimbat o multime de ganduri. Unul din ei m-a intrebat care ar fi cele trei sfaturi principale pe care le-as da, in cazul in care mi s-ar cere parerea. Am spus ca ar fi trei cuvinte: prosperitate, identitate, iubire. M-a intrebat daca aceasta ar fi ordinea importantei lor; am raspuns ca ordinea ar fi: identitate, iubire, prosperitate.
Am incheiat ziua cu o receptie oferita de primar intr-un hotel-restaurant nou, in sala mare de ceremonii. Am facut multe poze si am incercat sa ascult pe fiecare. Toti erau emotionati, deschisi, calzi, primitori. Erau si basarabeni.
Maine urmeaza ultima din cele patru zile de vizita in Castilla la Mancha, cu intalniri in orasul Toledo si o receptie la ambasada din Madrid.