Bârlad, Falciu si Murgeni
|
Am inceput o vizita de doua zile in judetele Vaslui, Galati si Buzau. Am petrecut intreaga zi de astazi la Bârlad, Murgeni si in comuna Falciu. In aceasta dimineata am fost oaspetele municipiului Bârlad, care numara actualmente 60.000 de locuitori. Am facut o vizita de curtoazie primarului municipiului, m-am intâlnit cu câtiva oameni de afaceri locali si am facut o lunga plimbare prin centrul orasului in care mi-am petrecut primii sapte ani din viata. Desigur, acum patruzeci de ani, orasul arata altfel. Farmecul lui patriarhal si societatea atât de elevata si de pitoreasca a facut loc unui conglomerat gri si trist, in care oamenii au supravietuit pe parcursul a patru decenii de egoism, iresponsabilitate si cinism din partea tuturor celor care s-au perindat la guvernare. Am mers la cimitirul de pe dealul Bârladului, acolo unde se afla mormântul tatalui meu. Tot acolo isi dorm somnul vesnic cei patru bunici ai mei. In prima parte a dupa-amiezii am fost oaspetele orasului Murgeni, unde m-am oprit mai intâi la Grupul Scolar Agricol. O institutie de invatamânt surprinzator de bine intretinuta si coordonata, având in vedere problemele atât de serioase ale locului, din punct de vedere economic si social. Tinerii pe care i-am intâlnit, multi la numar, m-au incântat cu simplitatea si felul lor de a fi.
Iuti, inteligenti, informati si plini de entuziasm, ei au luat-o mult inaintea timpului lor si al familiilor lor, inaintea comunitatii lor. Ei stau cu privirea indreptata catre internet, singurul instrument compatibil cu visele si romantismul care ii anima.
Toti au telefoane mobile, sunt imbracati ca orice alti tineri de vârsta lor din orasele Europei, asculta aceeasi muzica, cred in aceleasi modele, au aceiasi idoli si cultiva aceleasi valori. Dupa o jumatate de ora petrecuta cu ei, mi-a parut nespus de rau ca a trebuit sa plec. Le-am spus tot ceea ce spun de obicei celor de vârsta lor. Sper din toata inima ca vreunul dintre ei sa citeasca aceste rânduri si sa contribuie cu comentarii. Le multumesc pentru ca mi-au facut ziua de astazi fericita!
Am mers la Primarie, unde dl primar si doamnele si domnii consilieri erau prezenti alaturi de preotul paroh si profesorii in vârsta ai urbei. Orasul Murgeni, devenit asezare urbana de curând, are ceva mai mult de 7.000 de locuitori, dintre care mai bine de 1.000 sunt rromi. Am vorbit despre importanta comunitatilor locale, despre incurajarea lor si despre institutiile publice, populate de tensiuni politice in loc sa fie guvernate de profesionalism. Am vorbit despre faptul ca Europa se cucereste acasa la noi, la Murgeni si Falciu, nu la Bruxelles. Intâlnirea noastra nu a avut nimic demagogic si nimic gratuit. Si aceasta pentru ca, spre deosebire de altii, eu nu-i dispretuiesc pe acesti oameni, ci vad partea frumoasa a comunitatii lor. De asemenea, nici lor si nici celorlalti din alte orase vizitate nu le-am promis nimic. Am venit sa-i ascult si sa-i inteleg. Atât. Am facut o plimbare pe strada mare, apoi am plecat catre Falciu. Comuna rurala are 7.000 de locuitori si era altadata populata de târgoveti si comercianti, multi dintre ei greci. Localitatea se afla pe malul Prutului, la doar câteva mii de metri de satul Tiganca, acolo unde am fost cu Majestatea Sa Regele in anul 2007, pentru inaugurarea cimitirului militar al eroilor români cazuti in razboi. Primit foarte frumos de primar si de consilieri, am stat de vorba cu edilii comunei la sediul primariei, m-am intâlnit cu functionarii publici, am fost insotit cu alai de copii din comuna la Scoala de Arte si Meserii, iar apoi la Parohia ortodoxa. Scoala de Arte si Meserii a decis sa-mi poarte numele. Am vizitat institutia de invatamânt, destul de vasta, gazduind mai bine de 600 de elevi de la 5 la 18 ani. Voi incerca, mai ales dupa 15 decembrie 2009, sa ii ajut sa isi duca mai departe menirea, intr-un mod demn, elevat si la standardele cuvenite. La biserica ortodoxa, am fost intâmpinat de preotul protopop si de un cor de preoti. Ei m-au primit cu multa caldura si consideratie, oferindu-mi mie si celor prezenti un foarte frumos, dar scurt, recital de muzica bisericeasca veche. Este pentru a doua oara când reprezentanti ai Episcopiei Husilor ma primesc deosebit de frumos, la ei acasa. Seara, la intoarcerea la Bârlad, am vizitat din nou centrul orasului si m-am intâlnit cu o serie de personalitati ale orasului, medici, farmacisti, profesori, oameni de arta pe care ii cunosc de o viata. Familiile doctorilor Draghici, Grigorovici si Sârbu, oameni de aleasa cultura si de un profesionalism desavârsit, de rafinament intelectual, au ramas fideli urbei care nu i-a rasplatit nici pe departe asa cum merita fiecare dintre ei. Mâine voi vizita comuna Tutova, apoi municipiile Tecuci, Râmnicu-Sarat si Buzau. |
Base pe mare pleca,Geoana iute il urma ,Crin repede se pierdea ,iar Duda de pe mal ii privea.
{A NEW DAY MAY COME}
Its morning,
We made it.
Congratulations;
Your Dreams and Nightmares,
locked back away inside your head;
Your Dreams and Nightmares,
gone until you sleep again.
I hope your ok,
Not to shaken.
Just make sure your awake,
and not mistaken.
For the dreams are over,
isn’t that amazing?
Young sir,
Its over. Feel free.
A deep breathe of fresh air;
Your day is about to begin.
http://www.youtube.com/watch?v=kc2oyZaEXMg&eurl=http%3A%2F%2Fwww%2Epetreanu%2Ero%2F&feature=player_embedded
NO NAME
Pentru cei care se afla cocotati pe scaunele de la Bucuresti,pentru o mare parte a presei centrale,noi, cei din alte colturi ale tarisoarei asteia,nu existam! …si asta nu de ieri,de azi,ci de prea multa vreme… asi zice ca de la asa zisa “revolutie” incoace…Nu este complexul provincialului,ci o stare de fapt. Ce conteaza ca iti faci bine treaba,sau chiar stralucit,acolo unde traiesti si muncesti,ce conteaza ca esti un om responsabil si capabil,atunci cand vorbesti cu vreun “sef din capitala”,simti condescenta si “inaltimea”de la care ti se adreseaza,chiar daca este un agramat! Cred ca este o buna strategie si un merit al principelui Radu ca a inteles necesitatea dialogului cu oamenii obisnuiti din diferite colturi ale Romaniei.Este calea grea a unei campanii,aceea de a strabate tara si a dialoga cu oamenii de pe strada,din localitati indepartate de” centru”,este mai putin vizibila,poate,decat de a aparea zilnic pe televizor,dar,eu zic ca necesara! Sansa este a celor ce cred in ea si,apropos de sondaje, depinde doar de istetimea romanilor,de puterea lor de a schimba o stare de fapt existenta,pentru ca sansa sa fie a noastra! Iar eu cred in istetimea romanului!
Si la Galati cand?
Ma refer la opinia 24 din 1iunie a.c.
Stimata Elena,
Fiind prea republicana esti tentata (fara rea intentie) la mesaje subliminale: noi ceilalti, republicani sau regalisti n-avem dreptul de a spera prin referendum la republica parlamentara sau regat frate cu regate de frunte in U.E.;noi ceilalti ar fi bine fie sa nu mergem la vot, fie sa mergem si sa stampilam toate chenarele anuland votul=cu perpetuarea presedintelui netuturor romanilor.
Cat priveste participarea Principelui :cine ar putea fi mai potrivit pentru deveni un adevarat presedinte al tuturor romanilor, care sa anihileze dezbinarea si sa educe pe cei tinuti intentionat in ignoranta, daca nu cineva echidistant fata de toate formatiunile politice ?!Oricate bune intentii ar avea, un candidat politic va fi “ostatecul” formatiunii=samanta de noua dezbinare nationala !
Sa-i dam Principelui sansa de a ne convinge prin vorba si fapta, fiindca are “osatura’ adecvata unui presedinte al tuturor cetatenilor:buna crestere de la parinti cu buna crestere,educatie multilaterala, respect fata de tara si popor inspirat din intelepciunea de aur a socrului sau, echidistanta politica si respectul pentru institutia fundamentala a democratiei !
Asa ca, stimata Elena, lasa-ne sa speram ca suntem in stare de a alege un presedinte al concordiei, al tuturor cetatenilor…
Cu stima,
Julia
Alteta Voastra Regala,
ieri dimineata am intrat in posesia noului volum al Altetei Voastre
Regale. Am terminat acum cateva minute de citit acest nou volum, care
m-a impresionat mult de tot.
Profunzimea raspunsurilor date, cat si eleganta stilului ales m-au
bucurat enorm. O carte ce trebuie sa circule si care trebuie sa fie
citita de cat mai multi tineri.
Este un dialog foarte fin, iar meritul cred ca ii apartine partial si
tanarului Nicolae Dragusin.
Alteta Regala,
va transmit din Timisoara cele mai bune ganduri! Maine am sa le dau si
parintilor mei cartea, caci o asteapta nerabdatori.
Cu loialitate,
Alex.
Alteta Regala,
imi permit sa va trimit un link cu ultima mea postare pe blogul personal:
http://jadaneant.blogspot.com/2009/06/altfel.html
Cu loialitate,
Alex. Jadaneant
Imi pare tare rau principe ca nu am stiut ca veniti la Oradea pentru ca as fi vrut sa ne intalnim.Poate altadata.Va asteapta cateva luni grele pana la alegerile prezidentiale la care din pacate eu cred ca in actuala conjuctura nu veti putea trece de 10% din masa alegatorilor care nici astazi nu cunosc adevarata istorie a Romaniei si cine au fost cei cu contributia mare la infaptuirea Romaniei Mari iar pe multi se pare ca i-ati bulversat cu hotararea de a candida.Va doresc mult succes,dar in actuala conjuctura nu cred ca veti reusi.Imi pare rau ca poate va dezamagesc dar cred ca sunt destul de realist.Multa, multa sanatate ,dumneavoastra cat si familiei regale pe care o iubesc. Sa ne auzim si sa ne vedem in curand. D.P.
Alteta Voastra,
Va asteptam si la Cluj, cu mare entuziasm!
Cu profunda consideratie,
Vlad si Grupul studentesc de suport din Cluj
Sper ca ati avut o zi frumoasa! Am scris ieri doua mesaje dar la unul am uitat sa introduc codul si s-a sters si la celalalt mi-a dat ceva eroare. Dar nu v-am uitat!:) Alex23, esti mai zelos decat mine…:)
Alteta,
Maine… este o noua zi!
Ardelenii astia ai mei, cateodata sunt cam sceptici, si se exprima asemeni unor realisti cronici!
Optimismul este molipsitor!
* Va invitam si pe dvs. D.P., sa urmariti zilnic mesajele expuse!
Toate cele bune,… dar ALTFEL;
pentru optimistii, pesimistii, realistii, nihilistii,… romani!
= Homo politicus 2009.
“Cu rabdarea trecem marea!”
Alteta,
Ma bucur ca ati petrecut inca o zi frumoasa alaturi de oameni, care va primesc cu caldura si consideratie. Cu drag si speranta astept ca aceasta sa se intample si intr-o zona foarte draga mie…
Cat poate sa fie de placut sa aveti un alai de copii. Ce frumos, simplu si natural ati descris… Va indragesc copii si batranii, tinerii si adultii, oamenii simpli si cei cu studii inalte. Sunteti presedintele tuturor, pentru ca stiti sa va apropiati de toti acestia fara a face vreo diferenta de varsta sau intelect. Va felicit din suflet!
Cred ca astfel de momente petrecute in mijlocul oamenilor, prin comune si orase, va da putere sa mergeti mai departe, sa luptati, sa visati si sa castigati in final. Asa sa va ajute Dumnezeu!
El sa va ocroteasca si la plecare si la venire, intotdeauna!
Cu pretuire,
daniela
As dori sa va multumesc pentru ca vorbiti asa frumos despre oraselul meu natal Murgeni si sa va urez succes in campania D-voastra pentru presedentie……si as mai dori sa ne mai vizitati din cand in cand …pentru ca atunci cand vorbeati D-voastra se vedeu zambete pe chipul copiilor si ochii au inceput sa le straluceasca din nou….Va multumesc ca ati ajutat aceasta comunitate mica si acesti copii sa isi schimbe parerea despre lume…si as mai dori sa stiu cum as putea sa va mai trimit cateva poze facute in murgeni…
Am gasit acest articol pe un site si mi s-a parut foarte interesant. M-a impresionat taria de caracter a printesei Elizabeta de Brandenburg… M-am gandit sa-l postez aici si sper ca nu este nici o problema…
Elizabeta de Brandenburg1485- 1545,
a fost o printesa daneza, sora lui Christian II, cel care a introdus lutheranismul in Danemarca. Mama ei era sora cu Frederic cel Intelept si Ioan cel Statornic, Electori ai Saxoniei, amandoi protectorii lui Luther. Casatoria a implicat-o in relatii familiale prevestitoare de rau pentru armonia religioasa.
Sotul ei, Joachim I, era fratele cardinalului Albert de Hohenzollern, Arhiepiscop de Mainz, cel impotriva carui Luther a editat cele 95 de teze. Sotul ei era insa un catolic mult mai intransigent decat fratele sau. La Dieta din Augsburg din 1530, l-a invinuit pe Luther pentru razboiul taranilor si a vorbit atat de aprig impotriva ereticilor, incat Papa a crezut ca Spiritul Sfant a vorbit prin el. Dar deosebirile de opinie si disputele pe tema religiei nu vor aparea decat dupa un sfert de secol de casnicie.
Elisabeta cunoaste protestantismul de la fratele ei, regele Danemarcei aflat in exil (cel care, asa cum am afirmat intr-un articol anterior a stat o perioada la Luther si i-a daruit un inel Catherinei). Citeste Biblia lui Luther si celelalte scrieri ale lui, pe care sotul ei le interzice, sub amenintarea cu pedeapsa capitala.
A devenit un fel de “evanghelist itinerant”. Dechizata in negustor, impartea tratatele si cartile de imnuri ale lui Luther cu multa pasiune.
In 1527, profitand de lipsa sotului ei, a participat la serviciul de impartasire administrat de un predicator protestant. Cand Ioachim s-a intors acsasa a descoperit cele intamplate. Traditia spune ca ar fi fost tradata de Elisabeta, fiica ei. Ioachim i-a dat un ultimatum de 6 luni pentru a renunta la ideile protestante. Inainte de expirarea timpului alocat, Elisabeta a reusit sa fuga din castel deghizata in taranca. Sotul ei a cerut insistent ca Electorul Ioan de Saxonia, unchiul ei, sa o trimita inapoi. Conducatorii Europei l-au incurajat sa insiste pentru reintoarecerea ei acasa. Cerintele sotului erau sa se intoarca la catolicism. Pretentiile ei erau sa i se garanteze dreptul la exprimare religioasa asa cum considera ea si sa se poata impartasi conform credintei ei. Conditiile ei au fost respinse, asa ca nu s-a intors. Elisabeta afirma ca putea ierta adulterul de care se facea vinovat sotul ei, dar in ceea ce privaste credinta, nu putea sa faca nici un compromis.
Urmează ani de sărăcie, îngrijorare si singurătate. Dintr-o scrisoare către unul dintre fii citam cu durere: “Sufăr de artrită, gută, crampe şi pierderea dinţilor. Nu am un gulden sau un phenning, castel, oraş, grădină sau livadă. Nu am decât o cameră cu un pat şi nu am destui bani să-mi pot cumpăra măcar un ou. De doi ani sunt aproape moartă de foame. Am stat pentru o perioada la familia Luther.”
După moartea soţului in 1535 este rugată să se întoarcă, promiţându-i-se proprietăţile din Spandau şi renta de 6000 de guldeni, primite prin contractul de casatorie. Condiţia pusă de ea a fost ca în zona in care va locui să fie urmat Cuvântul curat al lui Dumnezeu. In 1545 se intoarce acasă şi pentru scurtă vreme face din casa ei un loc al devoţiunii. Urmarile acestor ani de saracie si suferinta si-au pus amprenta asupra trupului si spiritului (mintii) ei. Desi avea o stare de sanatate subreda, a cerut sa fie dusa la Berlin si inmormantata alaturi de sotul ei care o abandonase cu 27 de ani in urma din cauza religiei. La moartea ei a fost eclipsă de lună. Ultimele cuvinte pe care le-a rostit au fost: “Cine se teme de o eclipsă? Cred in Cel care a făcut soarele, luna şi stelele şi a dat viaţă tuturor creaturilor. El mă va înălţa. Fie ca El să nu zăbovească să ma ia. Voi fi cu El. Sunt atât de obosită de viaţă!”
Mesaj catre toti “realistii” declarati care semneaza sau viziteaza acest blog:
Vazand mesajul de mai sus (D.P., Oradea) nu pot sa ma abtin si sa nu comentez iar, atitudinea oamenilor care se numesc realisti. Cand o sa inteleaga ca realitatea ne-o mai construim si noi insine? Am avut aceleasi discutii acu cateva zile cu 2 tineri implicati direct in ce inseamna campanie electorala, fiind de cativa ani intr-o structura politica. Am auzit aceleasi “realitati”, aceleasi speculatii privind procentul de 3% cu care se incearca manipularea celor care inca nu au o opinie politica formata, a acelor care din lipsa de timp, din suprasaturatie politica, din ignoranta nu mai prezinta nici un interes de informare in ce priveste viata politica actuala a Romaniei. “Nu are sanse pentru ca nu are structurile formate, nu are sustinere, nu are banii necesari pentru campanie”. Auzim destul de des asa zisele “realitati” care vor parca sa ne ia si ultimele zvacniri de speranta si entuziasm ca da, lucrurile se pot schimba, in bine!
Ei nu au inteles ca aceasta schimbare incepe cu fiecare dintre noi, ca e o schimbare in primul rand de mentalitate. Hainele mai vechi sunt mai comode, complacerea creeaza consecventa si nu perseverenta. Mediatizarea exagerata a unora creeaza realitatea altora. Haosul creeaza dezechilibru iar cei care sunt responsabili pentru soarta unei natiuni sunt prinsi in propriile cercuri de interese din care nu mai pot sa iasa, dincolo de care nu mai vad solutiile viabile pentru redresare pentru ca si ei la randul lor au fost victimele unui sistem in care s-au format, dar nu s-au dezvoltat suficient de tenace ca sa ajute la dezvoltarea celorlati. Lipsa de repere autentice in viata a creat confuzie, am uitat in ce trebuie sa credem pentru ca ne-am devalorizat si institutiile prin lipsa de profesionalism si dedicatie si am fost martori la promovarea caustica a conventionalului. Ne pierdem intr-o realitate care ni se impune pentru ca nu mai reusim sa gasim originalul, sentimentul nefalsificat si nu mai avem responsabilitatea propriilor alegeri. Ne pierdem pe noi insine pentru ca nu reusim sa ne amintim cine suntem cu adevarat! Noi cei care credem, care speram, care avem curajul sa ne declaram castigatori la ceea ce altii vad lupta pierduta din start, suntem catalogati visatori, idealisti, ludici. Ni se tranteste “realitatea” in fata ca un semn de invidie fata de faptul ca in noi inca mocneste ceva viu, si nu ne abandonam destinele la cheremul nimanui, nu ne ascundem dupa cliseul: “asta e”!
Un alt amic imi spune: “L-as vota daca ar avea sanse reale!” Cine ii poate acorda aceasta sansa daca nu fiecare dintre noi? Da-i o sansa, nu i-o lua din start pornind cu prejudecati. El vede lucrurile ALTFEL si acordandu-i sansa ta te va ajuta si pe tine sa le vezi altfel.
Poate nu as fi avut nici eu curajul sa scriu aceste lucruri daca nu as fi intalnit cuvintele Mihaelei Nicola care m-au inspirat si care mi-au adus certitudinea ca exista multi oameni care au aceleasi convingeri, ca rezoneaza cu sentimentele mele, dar care sunt prea discreti ca sa se faca bine auziti.
Fiind intrebata de o jurnalista pe care eu o urmaresc de ceva vreme, despre un model de atitudine si de inspiratie, cuvintele Mihaelei au fost:
“Eu sunt ca un burete ce absoarbe tot ceea ce vede valoros, frumos si constructiv in atitudinea celor din jur. Ma inspira oamenii pozitivi, cei lipsiti de complexe si toti cei care au indrazneala de a visa. Societatea evolueaza doar pentru ca exista nebuni frumosi, care vor sa schimbe lumea, visatori care ne parfumeaza viata, oameni puternici care vor sa scrie istorie si destelenesc poteci pe care sa pasim toti inainte. Pe toti acestia ii pretuiesc, ii admir si ma inspira.”
Aceste cuvinte m-au ajutat si pe mine sa-mi inteleg admiratia, sa-mi urmaresc inspiratia si sa semnez pe acest blog cu incredere si satisfactia faptului ca pot sa am o opinie politica, ca am constiinta civica satisfacuta atunci cand votez pentru ceva in care cred! Nu mi-e frica sa-mi pun sperante, chiar daca aud deseori ca voi fi dezamagita. Nu mi-e frica sa iau atitudine, sunt fericita ca imi regasesc idealurile in oameni care au curajul sa iasa in fata, asumandu-si riscul de a fi umiliti de cei care nu reusesc sa vada mai departe de 3 m in fata lor!
Am privit la acest mic filmulet si deja incepeam sa simt altfel.
http://www.princeradu.ro/index.php?mact=Album,m4,default,1&m4albumid=4&m4pictureid=413&m4returnid=27&page=27
Ceea ce se transmite dincolo de cuvinte e mai esential si necesar decat cuvantul in sine. Am auzit mai rar pe cineva care sa recunoasca ca nu le stie pe toate dar e dispus sa invete, si prea des pe unii care se declara ca stiu si nu reusesc nici macar sa invete!
Eu raman alaturi si cu increderea aproape, iar prin atitudinea mea sper sa reusesc sa ii inspir si pe altii spre a constientiza responsabilitatea propriilor alegeri in viata, si a-i ajuta sa-si formeze opinii si judecati personale fara a se lasa influentati prea mult de “realitate”!
“Un singur lucru ajunge pentru ca sa triumfe raul si anume ca oamenii buni sa nu faca nimic”. (Burke)
Cu incredere,
Daniela L.
Alteta,
Voiam doar sa va semnalez faptul ca in ultimele zile, pe Internet a inceput o campanie destul de agresiva de sprijinire a PNL-ului si a lui Crin Antonescu. S-au creat mai multe filmulete electorale, care denunta mai ales minciunile actualilor guvernanti si care il prezinta pe Crin drept unica alternativa. Mai mult, aceste filmulete sunt popularizate pe diverse bloguri si site-uri, prin intermediul unor comentarii lasate de diversi indivizi.
Ma gandesc ca desi agresiva, este o forma buna de a populariza un mesaj si de a obtine mai multa expunere; in fond, si in 2004, cand nu multi ii dadeau sanse, Basescu a castigat folosind tot o campanie foarte intensa si inteligenta.
Cu stima,
George Ionescu
P.S.: Intr-unul din aceste filme sunteti ironizat si dumneavostra, chiar la final:
http://www.youtube.com/watch?v=zUm41M5o8cY&NR=1Watch&gclid=CLLT14Kq7poCFQNfFQod2g4-AQ
Alteta Voastra Regala Principele Radu al Romaniei
Principe de Hohenzollern-Veringen ,
Cu toata stima pe care care familia mea a purtat-o de-a lungul timpului monarhiei, va adresez cele mai calduroase multumiri pentru candidatura Altetei Voastre la Presedentia Romaniei.Pentru multi batrani uitati in azilele intunecate ale tarii, pentru miile de copii nascuti in Republica Romania si care efectiv nu au ce manca si traiesc in conditii nedemne pentru un stat european, sunteti singura salvare.Alteta Voastra poate arata Intregii Romanii ca vointa,dragostea de neam si taria de caracter al unui monarhist convins poate schimba o republica care incet incet involueaza.Cuvintele Altetei Voastre si Romania de dupa 1989 ne conving cel mai mult sa votam, pentru ca sa ocupati demnitatea de Presedinte al Romaniei.
Aproape 20 de ani de minciuni au demoralizat populatia acestei tari , care cu greu mai crede in ziua de maine.Sunteti cu adevarat roman si cu siguranta patriotismul si vointa Altetei Voastre , va vor ajuta sa va indepliniti acest tel, atat de benefic Romaniei.
Dupa abdicarea Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, familia Roma-Vogoridi ca si alte familii princiare stabilite de secole in Romania au trebuit sa plece in exil.De aici au vazut cum aproape jumatate de veac de totalitarism au distrus tot ce a construit mai frumos Monarhia Romana.
Dar acum, dupa doua decenii de la Revolutia din 1989, trebuie sa avem puterea de a spune DA.
DA, dorim ca Alteta Sa Regala Radu Principe al Romaniei sa devina Presedintele Romaniei.
DA, dorim ca cei care au distrus aceasta tara sa nu ne mai conduca destinele.
Si nu stiu daca o sa credeti, dar aceste cuvinte au fost scrise din suflet de un copil de 17 ani, care isi doreste o tara mai frumoasa.
As dori din suflet sa primesc un e-mail din partea Altetei Voastre Regale care sa imi intareasca convingerile si care sa imi de aceasta speranta pe care incet incet toti tinerii o pierd.
Cu stima si onoare,
Alin Roma
Volumul “Altfel” este pe primul loc in topul de vânzari al Editurii Polirom.
http://www.polirom.ro/catalog/topuri-vanzari/
Puteti achizitiona, la pret mai mic decât in librarii, cartea prin internet. Astfel, mentineti “Altfel” pe primul loc in top!
ASR Principele Radu al României: “Candidatura mea cheamă să fim împreună la deşteptarea acestei ţări”
Virginia MIRCEA
“Travaliul Casei Regale, din 1866 până astăzi, a fost unul de punere împreună a energiilor bune, a talentelor şi a oamenilor pricepuţi ai ţării.
În ultimii douăzeci de ani, sistemul a depins mereu, prea mult, de comportamentul şi de acţiunile indivizilor, de multe ori incompetenţi. Mercantilismul şi superficialitatea au menţinut mediocritatea în spaţiul public, au instalat modele false, cu grave consecinţe sociale.”
Alteta dragul si mult indragitul nostru director va aratat doar partile bune ale liceului da nu si pe cele mai putin spus bune,de exemplu profesorii sunt foarte inapoiati,unele sali de clasa sunt foate urate,profii vorbesc foarte urat cu noi ,ne insulta.Regret amarnic ca m-am inscris la acest liceu…
asa este ce ati spus este foarte adevarat si ne-a facut deosebita placere k neati vizitat
sunt bucuroasa sa-mi vad prieteni din aceasta scoala
Imi creste inima cind vad (citesc) asa cuvinte frumoase despre localitatea mea natala,rostite de CINEVA,mai ales ca sunt rostiri sincere. Am pareri de rau ca a fost vizitata o localitate in decadere (ca mai toate din tara) si nu una in crestere,infloritoare cum era acum 20-21 de ani. Aveam o fabrica de cascaval renumita atit in tara cit mai ales in Italia,aveam o moara renumita care nu a fost oprita nici in timpul razboiului (dar acum este oprita),aveam o ,,Baza de receptie a cerealelor”,aveam o ferma de crestere a berbecutilor(zeci de mii de capete), o ferma de crestere a vacilor pentru lapte (laptele era dus la fabrica de cascaval),o fabrica de bunuri de larg consum( BLC ) de unde luau :doze,burlane,cuptoare taranesti,coturi de burlae,uluce de casa, etc,pina si de la Satu Mare vineau sa ia asa ceva. Aveam o filatura de bumbac, un abator tot din timpul razboiului, o intreprindere de vinificatie (MAT) ,un SMA cu 6 sectii, intreprindere de drumuri, gara,ferma piscicola, liceu teoretic real-umanist cu cantina proprie si 2 internate cu etaj (unul pentru fete si unul pentru baieti) , oficiu postal,o cooperatie de consum cu tot felul de sectii (numai sectia de croitorie avea peste 140 de lucratori ) , o echipa de futbol Flacara MURGENI era o localitate renumita si pe plan sportiv : handbal,baschet tenis de masa,atletism,etc Totul a fost distrus. Pina si gara nu mai are macar un impegat. Localitatea arata ca dupa bombardament. Ma doare inima de toare astea. PACAT …………. DUMNEZEU CU MILA
Doresc sa aduc o completare la comentariul nr. 24 si cer scuze daca unele nume nu vor fi scrise corect (dar cei care cunosc vor intelege ) . Am uitat sa spun cite ceva despre spitalul care cindva era renumit. Avea statie de salvare proprie cu cel putin 6-7 masini (vorbesc de acum cel putin 50 de ani in urma ) . Inca de atunci avea centrala termica proprie,iar spitalul inpreuna cu dependintele au o suprafata de peste 10 000 mp . Prin acest spital cu deosebit respect si cu mindrie vreau arat ca au profesat medici de toate specialitatile: chirurgi renumiti precum dr. Staicovici , Benes , Cesa ……. pedriatri precum dr. Popa …… ginecologi precum dr. Ionisei ……internisti fara numar precum dr. Reizinceh , Eizinfel , Tomescu , Pantalon , Sirbu , Popa , Vrabie , Giurca , Poghirca , Harnagea …… un spital care avea toate sectiile unui spital modern……acum peste 40-50 de ani …… acum ??????? femeile sunt duse sa nasca la Birlad, la 36 km ….. atunci !!!!!!!!!!!!?????? veneau din jud Galati de se operau la Murgeni . PACAT inca o data DUMNEZEU CU MILA
Cind ROMINIA era in criza si fierbea urmind rascoala din 1907, in Murgeni se construia spitalul atit de mare dupa cum am facut vorbire mai inainte. Acest spital a fost construit de familia renumitului doctor EMIL DJUVARA. Acum vor sa-l desfiinteze ! ! ! ! ! ! !
Am o intrebare ceva mai neobisnuita, pomeneati in unul din articole postate despre dr. Ionisei din Barlad, medic ginecolog ilustru care acum 33 de ani ii ajuta pe parintii mei sa aiba singurul lor copil (pe mine de fapt…), mi-am intrebat de nenumarate ori parintii, daca mai traieste? A avut (sau are) o batranete frumoasa, atata stiu parintii mei ca avea doua fete mai mari ca mine,,, parintii nu mai locuiesc de multi ani in Barlad,,, din fericire atunci in 1977 parintii mei l-au chemat pe dr. Ionisei la botezul meu si acesta ne-a onorat cu prezenta sa… Cu stima si respect, Beatrice M.
Din păcate, nu știu nimic despre doctorul Ionisei. Sunt bucuros să aflu că îi purtați atâta recunoștință și că ați păstrat nestinsă flacăra amintirii. Este un lucru însemnat,
Cred că puteți încerca să telefonați sau scrie la Primăria municipiului. Acolo ei au evidența populației. Puteți suna și la Spitalul municipal, în mod normal ei ar trebui să știe despre medicii lor pensionari. Sau la Direcția de Sănătate a județului.
Sper să dați de el curând.
Cu bine,
Radu al României
Raspund ..din pacate partial doamnei Beatrice…….in urma cu citiva ani l-am vazut intr-un hal fara hal tragind o geanta mai mult rupta dupa el ,descaltindu-se si incaltindu-se pe marginea strazii ……..de fapt cred ca am vazut felul cum stiu sa aiba grija acesti guvernanti de dupa ,,REVOLUTIE” de oamenii ilustri ai tarii…………….pacat
Am scris un articol despre legaturile in timp dintre monarhie si orasul Barlad, care poate fi consultat urmand acest link
https://cronicaberladnica.wordpress.com/2015/09/20/monarhia-si-barladul/