Astazi, la Academia Romana
|
Domnule Presedinte al Academiei Romane, Distinsi invitati, Este o onoare sa ma adresez personalitatilor prezente la Academia Romana astazi, intr-o imprejurare in care energia si ideile unor romani dau nastere unui model de asociere sub crezuri pe care le-am uitat inainte sa le deprindem bine. Suntem in secolul al XXI-lea si in al douazecilea an de la caderea dictaturii comuniste in Romania, prabusirea bipolarismului mondial si triumful democratiilor. Avem mai multa liberatate, optiuni, deschidere internationala, suntem membri ai Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si ai Uniunii Europene, ne bucuram de beneficiile re-conectarii tarii noastre cu lumea civilizata. Din pacate, la inceputul anului 2009, atat lumea cat si tara se afla intr-un delicat moment de tranzit de la entuziasm la depresie, adevar care nu poate fi evitat, ci trebuie trait, inteles si depasit. Uitandu-ma la ultimii o suta cincizeci de ani de istorie romaneasca, admirand lacasurile de cultura, administrative, de cult sau de invatamant ridicate sau refacute de Familia Regala, am fost impresionat sa surprind forta pe care o aveau asociatiile de breasla, mestesugarii, artistii, oamenii de stiinta sau functionarii, cu alte cuvinte profesionistii Romaniei din toate domeniile. Bisericile si primariile, bibliotecile si cercurile militare, universitatile si colegiile nationale, scolile de arte si meserii si liceele, templele artelor si camerele de comert, toate atesta prezenta in Romania secolelor al XIX-lea si al XX-lea a unor puternice bresle: comercianti, meseriasi, artizani, alaturi de asociatii respectate de pictori si arhitecti, sculptori ori constructori. Asociatiile de breasla erau puternice si in domeniul literaturii, al gazetariei, al invatamantului, stiintei sau tehnicii. Indiferent cat de grele au fost imprejurarile istorice, Romania moderna a fost pe mana oamenilor care si-au cunoscut profesia, a specialistilor.
Ca un simbol al coincidentei istorice, Constitutia statului modern, Casa Regala si Academia Romana au aceeasi data de nastere: 1866. Fiecare, dintre aceşti piloni ai statalitaţii noastre moderne, cu uneltele specifice, a promovat in societatea romaneasca conceptul şi valorile morale asociate profesionalitaţii. Carol I a construit statul roman pe principiul profesionalismului, al perfectionarii neincetate. Institutiile moderne ale statului s-au faurit, din anul 1866 pana in 1947, pe temeiul calitatii profesionale si al meritului. A fost timpul unei aspiratii institutionale catre mai bine, in care cuvintele intru care neamul nostru s-a manifestat in Europa au fost „solidaritate“, „unire“, „impreuna“, „prin noi insine“. Travaliul Casei Regale din 1866 pana astazi a fost unul de adunare a energiilor bune, talentelor si oamenilor de calitate ai tarii. Academia, Biserica, Armata si Casa Regala au pus impreuna esentele rare ale natiunii. Ne-am cucerit independenta pentru ca am stat impreuna. Am facut Marea Unire pentru ca am fost impreuna, am facut o tara moderna pentru ca am fost impreuna, am depasit crize si am castigat razboaie pentru ca am fost impreuna. Nu este nici un secret aici. Oamenii de calitate, profesionistii nu divizeaza, nu separa, nu distrug. Profesionistii inspira, construiesc si unesc. Aduc valoare breslei lor, aduc valoare epocii si tarii lor, stand impreuna. Dupa anul 1989, societatea romaneasca, slabita, incepea sa-si manifeste instinctul binelui. S-au restructurat uniuni de creatie, s-au organizat pe principiul libertatii sindicate si patronate, s-au refacut Camere de comert, Bursele de valori si marfuri, s-a dat frau liber spiritului civic si initiativei personale. Din pacate, dispretul fata de institutii si valori si umilinta, frica, saracia instalate timp de patruzeci de ani au inhibat sensul, importanta, criteriul profesionalismului. Societatea romaneasca a parut impermeabila la bine. In mai toate domeniile publice ale anului 2009 gasim inca destui neaveniti, oameni incapabili de constructie, egoisti si lipsiti de viziune. Romania de astazi este libera, dar nu este inca profesionista. Profesionistul uneste, diletantul dezbina. Principala problema a societatii romanesti informate, democratice, libere si din ce in ce mai prospere este amatorismul care contamineaza cu dezbinare. In fiecare dintre domeniile vietii romanesti este urgenta nevoie de seriozitate, etica si pricepere. De mestesug, arta si stiinta. De capacitatea de a face bine un lucru, de a stapani propria indeletnicire. Profesionalism inseamna lucru de calitate, spirit de raspundere, altruism, respect, grija de a forma ucenici, iubirea de profesie, dedicatie si dorinta de a avansa in cunoastere. Profesionistii romani din diverse domenii, cei care exista, au nevoie sa fie in primele randuri ale domeniilor lor de activitate, protejati, incurajati, pentru a da puterea exemplului personal si pentru a fi stapani pe destinul propriului lor domeniu. Pentru ca expertiza lor, cuvantul lor sa atarne greu in deciziile tarii. Ei sunt “aristocratia” vremurilor democratice, reprezentantii meritului si ai predictibilitatii. Profesionistii din toate domeniile au nevoie sa vorbeasca pe o singura voce, sa se manifeste de pe o platforma comuna. Pentru ca au o misiune comuna, aceea de a duce mai departe tara, de a-i oferi perspectiva si viitor. Societatea romaneasca intelege din ce in ce mai bine ca patriotismul are o masura precisa şi obligatorie in dezvoltarea infrastructurilor sociale; ca etalonul etic, moral si profesionist al guvernarii este tot atat de necesar ca reprezentarea parlamentara şi alegerile libere; ca puterea exemplului personal este tot atat de valoroasa ca şi prosperitatea; ca legitimitatea data de voturi nu inlocuieşte mandria şi increderea; ca inteligenţa societaţii civile nu ţine loc de generozitate şi ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea. Temeinicia profesionalismului si a institutiilor reprezinta un element structural tot atat de necesar societaţii romaneşti pe cat este cel politic, construit in armonie si complementaritate cu acesta. Profesionalismul este o conditie a generatiei noastre pentru a pune umarul la statornicia Romaniei. Profesionistii, chiar cei fara putere politica sau raspunderi administrative au o vocaţie naturala de leadership. Peste tot in Europa, unde sistemul democraţiilor liberale functioneaza performant si coerent de sase decenii incoace, se cauta soluţii pentru administrarea schimbarilor dramatice care au loc in societate, pentru a opri degradarea substanţei puterii publice, pentru a face faţa lipsei de generozitate, de entuziasm si de responsabilitate. In Romania, desi de aproape douazeci de ani incoace incercam sa consolidam institutiile democratice, sistemul a depins mereu, prea mult, de comportamentul si de actiunile indivizilor, de multe ori nepotriviti cu locul pe care il ocupau. Mercantilismul si superficialitatea au adus mediocritate in spatiul public, au instalat modele false, cu grave consecinte sociale. Institutia trebuie sa fie mai importanta decat omul, iar noi am indeplinit rar acest criteriu. Doar cu aceasta precautie a sistemului putem impiedica devierile pe care democratia, ca instrument, nu le poate evita. Daca ne uitam la Romania ultimelor doua decenii, vom realiza masura in care a lipsit profesionalismul, desi performanta democratica a fost intr-o evolutie continua. Lumea de astazi este intr-o puternica stare de disconfort identitar, iar Europa, desi bine administrata, este campioana in acest sens. Se pot administra politic institutiile publice. Nu se pot insa administra politic demnitatea, increderea, entuziasmul, mandria si afectiunea. Ele pot fi inspirate, servite doar cu instrumentele profesionalismului, in toate domeniile vietii romanesti. Implinirile lui Carol I raman in istorie nu fiindca au fost monarhice, ci fiindca au fost fondatoare de stat modern, vizionare si aducatoare de statornicie. Ele au validat profesionalismul, ca element structural al societaţii romaneşti. Romania europeana, folosind fara complexe de inferioritate aceste valori, va fi o tara mai puternica, pragmatica si capabila sa infrunte timpuri ce nu se anunţa nici liniştite şi nici paşnice. Au trecut douazeci de ani de la caderea comunismului, o natiune intreaga a trait speranta libertatii, si-a dorit progresul si a asteptat implinirea unui vis de mai bine. Unii au numit acest moment o revolutie. Dar modul in care ne-am privit institutiile si in care ne-am comportat unii cu altii ne-a aruncat intr-un cerc vicios la nivelul societatii si al fiecarei surse de progres efectiv. Nu am pus mai deloc omul potrivit la locul potrivit. Nu am servit institutiile, ci ni le-am aservit. Acest an, de criza economica globala si nationala, pregateste sanse pentru o adevarata schimbare, pentru o altfel de Romanie. Iar raspunsurile pe care le cautam de douazeci de ani sunt acum la indemana si in fata noastra. Cuvantul Altetei Sale Regale Principele Radu al Romaniei
11 martie 2009, Aula Magna a Academiei Romane
|
Alteta Voastra!
Alocutiunea Voastra pe care tocmai am citit-o reprezinta chintesenta unui program-model pentru un OM DE STAT!(nu politician si nici macar om politic!).Asa ar trebui sa vorbeasca cei care ne conduc.Acesta este modelul de leadership autentic,iar nu contrafacut!
Aceasta alocutiune programatica m-a determinat sa va scriu derpre o chestiune pe care marturisesc ca am ezitat mult daca sa o postez sau nu.In doua interventii ale Voastre ati statuat doua aspecte extrem de importante:
1.Functia prezidentiala in Romania nu este o functie politica,ci O FUNCTIE DE STAT!
2.CASA REGALA ROMANA A FOST FONDATA PENTRU A LIVRA SEFI DE STAT!
Din pacate,cel putin pe termen scurt si mediu,restaurarea Monarhiei Constitutionale legitime in Romania nu o vad posibila,din extrem de multe motive.INSA,avand in vedere cele de mai sus si avand in vedere ca anul acesta vor fi alegeri prezidentiale,precum si faptul ca dintre posibilii candidati nu vad pe nimeni capabil sa combata “mercantilismul si supeficialitatea …care au grave consecinte sociale si economice”,consider necesara aparitia unui candidat care sa serveasca Tara si institutiile sale,care sa aduca o viziune de autentic leadership,sa promoveze adevaratele valori ale loialitatii,generozitatii si spiritului de sacrificiu,precum si instinctul binelui.
Acel candidat exista!Imi permit si sa il numesc:este Alteta Sa Principele Radu,pe care daca se va hotari sa faca acest pas extraordinar de dificil il voi sprijini din toate puterile!Si nu voi fi singurul.Sper sa mai fie in final macar vreo 6 milioane de alegatori!
Cu toata consideratia,
Dr.Nicoara Ovidiu
11 Mar Principele Radu: Profesionistul uneşte, diletantul dezbină
Bucureşti, 11 mar /Agerpres/ – Principele Radu a pledat, miercuri, în Aula Academiei Române, pentru promovarea profesionalismului şi consolidarea instituţiilor, ‘ca element structural tot atât de necesar societăţii româneşti pe cât este cel politic’.
Principele Radu a participat la ceremonia de lansare a celui de-al doilea raport al Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare (IPID) intitulat ‘Şansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II’. Este pentru prima oară când un membru al Familiei Regale, altul decât regele Mihai I, este invitat să se exprime în Aula prestigiosului for de ştiinţă şi cultură.
‘România de astăzi este liberă, dar nu este încă profesionistă. Profesionistul uneşte, diletantul dezbină’, a spus principele Radu, subliniind că ‘principala problemă a societăţii româneşti informate, democratice, libere şi din ce în ce mai prospere este amatorismul care contaminează cu dezbinare’.
În opinia sa, ‘temeinicia profesionalismului şi a instituţiilor reprezintă un element structural tot atât de necesar societăţii româneşti pe cât este cel politic, construit în armonie şi complementaritate cu acesta’.
‘Carol I a construit statul român pe principiul profesionalismului, al perfecţionării neîncetate. Travaliul Casei Regale din 1866 până astăzi a fost unul de adunare a energiilor bune, a talentelor şi a oamenilor de calitate ai ţării. Academia, Biserica, Armata şi Casa Regală au pus împreună esenţele rare ale naţiunii’, a mai spus acesta.
În alocuţiunea sa, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, preşedinte al Consiliului Director al IPID, a chemat la comunicarea permanentă între comunitatea ştiinţifică şi aceea politică, pledând pentru reprofesionalizare şi accentuarea rolului elitelor.
‘Cercetătorii au nevoie de contactul cu lumea politică, aceasta din urmă trebuind să cunoască nevoile cercetătorilor’, a spus Ionel Haiduc, subliniind că ‘Academia poate juca un rol important în acest context, ca deţinătoare a expertizei ştiinţifice, prin continuitate şi prin neimplicarea sa politică’.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a chemat la ‘fructificarea rolului elitelor’ şi la ‘păstrarea creşterii economice, precondiţie esenţială a discuţiilor care se poartă cu instituţiile financiare internaţionale’.
‘Orice măsură care inhibă acest proces determină condamnarea României la naufragiu. Trebuie păstrate resurse pentru investiţii. Cred că va fi foarte greu să susţinem un deficit de 2% în condiţiile unei rate de creştere mai mici decât aceea stabilită de 2,5%’, a mai spus preşedintele Senatului.
Călin Georgescu, directorul executiv al IPID, a caracterizat documentul lansat drept ‘un diagnostic obiectiv al capitalului uman pe care îl posedă România, care examinează legătura organică între trei elemente esenţiale ale dezvoltării ţării, respectiv evoluţia demografică, educaţia şi formarea profesională şi cercetarea şi inovarea’.
Directorul executiv al IPID a atras atenţia asupra faptului că ‘suntem în al douăzecilea an de declin demografic, care poate duce la ştergerea României de pe hartă până la sfârşitul secolului’.
Georgescu a semnalat, de asemenea, analfabetismul care tinde spre 10% în ţara noastră şi numărul foarte mic al contribuţiilor ştiinţifice ale cercetătorilor români în publicaţiile internaţionale.
Actorul Dan Puric a pledat pentru crearea unui front moral pentru eradicarea imposturii şi pentru promovarea valorii, prin investiţia în educaţie şi promovarea marilor modele naţionale, pentru refacerea societăţii civile româneşti, pepinieră pentru viitoarea clasă politică, în frunte cu Casa Regală.
‘Nu suntem numai un neam de trădători cum afirmă unii intelectuali azi. Normalitatea care ni se impune miroase a mediocritate. Poporul român nu este mediocru! Suntem responsabili acum şi pe viitor ca această ţară să trăiască demn!’, a mai spus Dan Puric.
Sub cupola Academiei Române au susţinut, de asemenea, alocuţiuni: Cristian Hera, rectorul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti, Ilie Dumitrescu, director al Institutului Naţional de Statistică, Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro Democraţia, Petru Dandea, preşedinte al sindicatului Cartel Alfa, dr. Corneliu Zeană, Cosmin Guşă, Ioan Coja, alte personalităţi, care au adus contribuţii la evoluţia societăţii româneşti în diferite domenii.
În cele opt secţiuni, raportul ‘Şansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II’ aduce în atenţia publică necesitatea elaborării unui program care să îmbine într-o viziune unitară măsurile care se impun pentru valorificarea optimă a capitalului uman existent şi dezvoltarea lui în perspectivă în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi cu interesul naţional al României în context european.
Primul raport al IPID, elaborat în 2008, a prezentat o retrospectivă a formării elitelor profesionale şi a rolului acestora în diferite etape de dezvoltare a României. AGERPRES/(Daniel Popescu)
Principele Radu pledeaza pentru profesionalismul guvernantilor
Principele Radu al Romaniei a participat ieri la lansarea celui de-al doilea Raport al Institutului de Proiectare pentru Inovatie si dezvoltare care a avut loc la Academia Romana. Evenimentul a fost prezidat de presedintele Academiei, Ionel Haiduc, iar printre participanti s-au mai numarat presedintii Senatului si Camerei Deputatilor Mircea Geoana si Roberta Anastase. In alocutiunea sa, principele Radu a vorbit despre profesionalism si rolul acestuia atat in construirea, cat si in repararea societatii romanesti, despre oameni si institutii, responsabilitate si generozitate in spatiul public, despre sansele de viitor ale Romaniei. “Dupa anul 1989, societatea româneasca, slabita, începea sa-si manifeste instinctul binelui. S-au restructurat uniuni de creatie, s-au organizat pe principiul libertatii sindicate si patronate, s-au refacut Camere de comert, Bursele de valori si marfuri, s-a dat frâu liber spiritului civic si initiativei personale. Din pacate, dispretul fata de institutii si valori si umilinta, frica, saracia instalate timp de patruzeci de ani au inhibat sensul, importanta, criteriul profesionalismului. Societatea româneasca a parut impermeabila la bine. În mai toate domeniile publice ale anului 2009 gasim înca destui neaveniti, oameni incapabili de constructie, egoisti si lipsiti de viziune. România de astazi este libera, dar nu este înca profesionista”, a afirmat Principele Radu. El a considerat in context ca “profesionistul uneste, iar diletantul dezbina” si ca principala problema a societatii romanesti este amatorismul. „Societatea româneasca întelege din ce în ce mai bine ca patriotismul are o masura precisa si obligatorie în dezvoltarea infrastructurilor sociale; ca etalonul etic, moral si profesionist al guvernarii este tot atât de necesar ca reprezentarea parlamentara si alegerile libere; ca puterea exemplului personal este tot atât de valoroasa ca si prosperitatea; ca legitimitatea data de voturi nu înlocuieste mândria si încrederea; ca inteligenta societatii civile nu tine loc de generozitate si ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea”, a mai spus Principele Radu. Este pentru prima oara cand un membru al Familiei Regale, altul decât Majestatea Sa Regele, este chemat sa se exprime in Aula Academiei Romane.
C.D.
Dear Prince Radu:
Congratulations for the success at Academia Romana. Being invited to speak there was in itself a major achievement and recognition. This was followed by a superb speech that elicited the most favourable public reaction.
Best regards, Andrew.
ALTETELOR VOASTRE Sunt un cetatean al unui stat ce se numeste ROMANIA si sunt mandru de asta.Sunt acelas cetatean ce a avut sansa sa fie contemporan cu ALTETELE VOASTRE.V/am urmarit fara rasuflare ieri la HAPPY HAOUR.Sunteti divini si am inteles de ce plang ,de cate ori vad aparitiile ALTETELOR VOASTRE,CASA REGALA A ROMANIEI.Ma numar printre marii admiratori ai CASEI REGALE si cum au spus altii,oameni de adevarata valoare si cu inalta pregatire si moralitate,nu vom avea iesire din vacarmul politici mizere care insoteste de 61 de ani,de incapacitatile lor de a guverna un stat cu OAMENI
Domnule doctor,
Am primit cu placere si speranta ultimele dumneavoastra doua mesaje. Cel postat aici, mai sus, in ziua cu discursul de la Academia Romana, si cel de mai tarziu, dupa emisiunea de la Pro TV.
Pozitia dumneavoastra denota patriotism si clarviziune. Ati inteles, mai bine decat multi, sensul adevarat al regalitatii in Romania. Vor fi fiind tari in care coroana este doar expresia unei faze a mersului lor istoric. Aici, la noi, lucrurile stau diferit. Nimeni si nimic, in ultimii 150 de ani, nu au reusit sa garanteze in Romania viziune, constructie, bun-simt, unitate si stabilitate.
Ceea ce propuenti dumneavoastra este un pas major, care trebuie masurat si cumpanit. Simplul fapt ca va ganditi la o astfel de solutie si ca o propuneti public inseamna mult.
Va multumesc pentru incredere si incurajare si sper ca numarul celor care cred ca dumneavoastra sa creasca si sa se manifeste.
Cu toata speranta si consideratia,
Radu al Romaniei
Am apreciat mesajul dumneavoastra de mai sus, ca si cel de la ziua dedicata emisiunii Happy Hour. Nu am reusit sa va raspund imediat, dar mi-a facut o mare bucurie sa vad ca va alaturati celor care cred ca Familia Regala are o voce atat de unica si de importanta in Romania de azi, in spatiul statalitatii ei, unul dintre cele mai lovite si mai dispretuite in ultimii 60 de ani.
Va promit ca vom face tot ce ne este in putinta sa reparam aceste lucruri, fara sa va dezamagim.
Radu al Romaniei
ALTETEI SALE,PRINCE RADU, Multumesc pentru raspuns,ALTETEI VOASTRE.Am spus doar ceea ce simt,am exprimat o realitate dupa care tanjesc,din iarna lui 90,cand MAJESTATII SALE,REGELUI MIHAI AL ROMANIEI,nu i-a fost data permisiunea de a vedea tara unde s-a nascut,nu mai spun al carui REGE este.Singur BUNUL DUMNEZEU poate sa-i ia acest merit,si asa stand ,totul se transmite.Dar mai bine sa uit acel incident.Ca un simplu om de rand,dar cetatean de onest al unei tari minunate,ca unul crescut intr-o familie de tarani romani,cu frica de DUMNEZEU si credinta,sper sa facem ceva.Sa dam cel putin copiilor nostri ,nu speranta ci sansa de a trai si munci in liniste in patria noastra.E de ajuns ca eu si multi altii,de 9 ani,traim si muncim in afara granitei,ne vedem familiile numai pe messenger si in interval de doua concedii intr-un an.Stiu ca nu facem suficient pentru a schimba ceva.Aici suntem respectati si apreciati.De ce nu si acasa la noi ?Nu am pierdut speranta,timp avem.Stiu ca ALTETELE VOASTRE sunteti conectati permanent in viata publica romaneasca si de aceea nadajduiesc.Gandind suficient de mult asupra unui lucru,sau aspect si actionand putin cate putin,visul va deveni realitate.Fie ca DUMNEZEU sa VA tina sanatosi si pe noi asemenea.Deie sanatate si dusmanilor.Dar cei intelepti sunt primii in fata DOMNULUI.Si asta e suficient.Cu plecaciune in fata CASEI REGALE A ROMANIEI
Domnule Gheorghe,
Ultimul dumneavoastra mesaj mi-a facut placere. Sunt mandru de dumneavoastra, atat pentru felul in care familia de tarani romani v-a crescut, cat si pentru lucrurile de pret pe care le numiti: speranta, linistea, prosperitatea. Sunt, de asemenea, bucuros ca stati conectat permanent la viata publica si ca intelegeti prezentul in felul cel mai inteligent si mai proaspat.
Mi-ati spus ca lucrati in afara Romaniei. Sunt mandru si de acest lucru. Am vizitat multe comunitati romanesti din Spania, Italia, SUA, Franta si stiu cat de mult sunt apreciati romanii acolo unde muncesc si traiesc demn.
Va rog sa cititi textele de la ziua de 4 martie 2009. Sper ca va vor da incredere si va vor facea placere.
Radu al Romaniei
Alteta,
Va multumim pentru postarea pe blog a alocutiunii Voastre din 11 martie de la Academia Romana. Un discurs adevarat, un discurs autentic, venind din suprapunerea fara rest a lui “a fi” cu “a vorbi despre”. Un discurs rar, prin aceasta, in spatiul public degradat al Romaniei de astazi.
Am apreciat indeosebi accentul pus asupra valorilor etice inalte asociate profesionalitatii, deziderat initial al idealurilor democratice si pierdut astazi cu desavarsire.
Pentru ca, intr-adevar, neavenitii, oamenii de o calitate indoielnica, nu pot sluji o democratie adevarata si reprezinta sursa reala a culturii grosiere a vremurilor prezente, a problemelor natiunii in general si ale lumii intregi.
Orice conducator sau organism de guvernare ar trebui sa intrupeze simbolul binelui colectiv si etalonul suprem al acestuia. Acest simbol al binelui trebuie reconstruit. Solutia pentru criza prezentului rezida in spatiul interioritatii noastre celei mai profunde.
Sunt in acord perfect cu mesajul dlui dr. Nicoara si cred ca romanii incep sa redescopere solidaritatea, increderea si speranta. Mesajele ultimelor zile o dovedesc cu prisosinta.
Asa sa va ajute Dumnezeu!
Cu toata consideratia,
M.B.
„România de astăzi este liberă, dar nu este încă profesionistă“
Ziarul Lumina, Vineri, 13 Martie 2009
Principele Radu a pledat, în Aula Academiei Române, pentru promovarea profesionalismului şi consolidarea instituţiilor, „ca element structural tot atât de necesar societăţii româneşti pe cât este cel politic“ Principele Radu a participat la ceremonia de lansare a celui de-al doilea raport al Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare (IPID), intitulat „Şansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II“ Este pentru prima oară când un membru al Familiei Regale, altul decât regele Mihai I, este invitat să se exprime în Aula Academiei
„România de astăzi este liberă, dar nu este încă profesionistă. Profesionistul uneşte, diletantul dezbină“, a spus principele Radu, subliniind că „principala problemă a societăţii româneşti informate, democratice, libere şi din ce în ce mai prospere este amatorismul, care contaminează cu dezbinare“, conform Agerpres. În opinia sa, „temeinicia profesionalismului şi a instituţiilor reprezintă un element structural tot atât de necesar societăţii româneşti pe cât este cel politic, construit în armonie şi complementaritate cu acesta“. „Carol I a construit statul român pe principiul profesionalismului, al perfecţionării neîncetate. Travaliul Casei Regale din 1866 până astăzi a fost unul de adunare a energiilor bune, a talentelor şi a oamenilor de calitate ai ţării. Academia, Biserica, Armata şi Casa Regală au pus, împreună, esenţele rare ale naţiunii“, a mai spus acesta. În alocuţiunea sa, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, preşedinte al Consiliului Director al IPID, a chemat la comunicarea permanentă între comunitatea ştiinţifică şi aceea politică, pledând pentru reprofesionalizare şi accentuarea rolului elitelor. „Cercetătorii au nevoie de contactul cu lumea politică, aceasta din urmă trebuind să cunoască nevoile cercetătorilor“, a spus Ionel Haiduc, subliniind că „Academia poate juca un rol important în acest context, ca deţinătoare a expertizei ştiinţifice, prin continuitate şi prin neimplicarea sa politică“.
Călin Georgescu, directorul executiv al IPID, a caracterizat documentul lansat drept „un diagnostic obiectiv al capitalului uman pe care îl posedă România, care examinează legătura organică între trei elemente esenţiale ale dezvoltării ţării, respectiv evoluţia demografică, educaţia şi formarea profesională şi cercetarea şi inovarea“. Directorul executiv al IPID a atras atenţia asupra faptului că „suntem în al douăzecilea an de declin demografic, care poate duce la ştergerea României de pe hartă până la sfârşitul secolului“. Georgescu a semnalat, de asemenea, analfabetismul, care tinde spre 10% în ţara noastră, şi numărul foarte mic al contribuţiilor ştiinţifice ale cercetătorilor români în publicaţiile internaţionale. Actorul Dan Puric a pledat pentru crearea unui front moral pentru eradicarea imposturii şi pentru promovarea valorii, prin investiţia în educaţie şi promovarea marilor modele naţionale, pentru refacerea societăţii civile româneşti, pepinieră pentru viitoarea clasă politică, în frunte cu Casa Regală. „Nu suntem numai un neam de trădători cum afirmă unii intelectuali azi. Normalitatea care ni se impune miroase a mediocritate. Poporul român nu este mediocru! Suntem responsabili acum şi pe viitor ca această ţară să trăiască demn!“, a mai spus Dan Puric. În cele opt secţiuni, raportul „Şansa României – oamenii. Reprofesionalizarea României II“ aduce în atenţia publică necesitatea elaborării unui program care să îmbine într-o viziune unitară măsurile care se impun pentru valorificarea optimă a capitalului uman existent şi dezvoltarea lui în perspectivă în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi cu interesul naţional al României în context european.
Stimate Print,
Sunt o tanara a Romaniei oripilata de intreaga clasa politica(cred ca am folosit un termen prea bland).Niciodata nu am fost un fan al Casei Regale,iar de domnia voastra nici nu am vrut sa aud.Curios lucru insa,cu fiecare interviu al domniei voastre,personalitatea dumneavoastra mi-a atras atentia intr-un mod extrem de placut.Sustinatoare infocata (doar in cadrul propriei familii) a lui Basescu,realizez ca am inceput sa va fac lobby.Admir in mod deosebit maniera in care va faceti cunoscut,imi place eleganta exprimarii dumneavoastra si mai ales faptul ca nu aruncati cu noroi in nimeni.Asta cred ca e punctul dumneavoastra forte.Dupa fiecare vizionare a unui interviu cu domnia voastra raman cu un gust placut si imi dau seama ca un astfel de om mi-ar place sa ma reprezinte.
Pe de alta parte,vorba tatalui meu( cu care ati dat mana in Lupeni in data de 09.05.2009),parca sunteti prea bun pentru a intra in jocul murdar al politicii.Politica,in opinia mea,este un joc prea murdar pentru un om atat de deosebit ca dumneavoastra(dar poate depinde si de maniera in care este facuta)
Sper ca veti lua in considerare spusele mele,mai ales ca sunt genul de om care nu prea lauda pe cineva…
“nihil sine deo”