Altfel despre constitutionalismul european

Cu cateva seri in urma, Principesa Margareta si cu mine am acceptat cu placere invitatia de a participa la un dineu, organizat in incheierea conferintei internationale privind „Regimurile constitutionale in Uniunea Europeana”. Reuniunea a fost gazduita de Palatul Parlamentului si organizata de Forumul Academic Roman.

La ea au participat personalitati academice din tara si din strainatate, consacrate in centrele de excelenta europene. Printre ei s-au numarat profesorul Guy Carcassonne, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, dr. Anneli Ute Gabanyi, profesorul Andrei Brezianu. Vernon Bogdanor, reputat profesor de constitutionalism european la Oxford, a trimis spre citire un eseu. Fostii presedinti ai Ungariei, profesorul Madl Ferenc si Poloniei, Alexandr Kwasniewski au trimis texte spre a fi citite. Conferinta s-a bucurat de prezenta unui numar de reputati profesori din Romania.

Scopul conferintei este elaborarea unei expertize de nivel inalt, un reper pentru dezbaterile academice si politice din societatea romaneasca. Aceasta, desigur, in conditiile in care cei implicati in procesul de adaptare europeana a Romaniei sunt interesati sa asculte astfel de expertize. Datorita calitatii exceptionale a interventiilor la conferinta, Forumul Academic Roman le va publica intr-un volum, sub coordonarea profesorului Bogdanor.

Forumul Academic Roman este o fundatie, constituita de personalitati reprezentative ale stiintei si culturii, care si-a propus sa contribuie la progresul societatii romanesti prin solidarizarea valorilor natiunii in jurul unor proiecte mari, de interes general. Intalnirea recenta de la Forumul Academic Roman este un fapt natural, firesc, armonios, care in zilele noastre capata un caracter iesit din comun.

A te preocupa de constitutionalismul european si a asculta pareri pertinente in acest sens este o chestiune de igiena a elitei societatii, nu o dibacie politica, asa cum a inceput sa fie tratat subiectul, in lunile si anii din urma. A pune baze sanatoase unui sistem care sa combine guvernarea democratica, libertatea si prosperitatea cu coerenta, responsabilitatea si generozitatea nu este un subiect electoral, ci expresia instinctului binelui, ceva cu care se incepe o constructie, precum fundatia de beton la o cladire.

Legea fundamentala, datatoare de predictibilitate, limpezime, complementaritate, este un element sine qua non al vietii cetatii, nu o oportunitate, o mestesugareala. Este, pe scurt, o chestiune de Instinct si de Memorie.

Desi nu am participat la conferinta propriu-zisa, Principesa si cu mine am fost bucurosi sa ne asociem, simbolic, acestui demers responsabil si respectabil. Cu atat mai mult cu cat recent mi-a fost servit un subiect grav de meditatie, prin lectura unui eseu despre identitate, intr-o publicatie romaneasca. Articolul, plin de cinism, de insolenta si de rea-vointa avea subtilitate si aroganta. El ne spunea, cu o dezinvoltura dezarmanta, ca identitatea nationala este o preocupare toxica. In aceeasi propozitie, sub condeiul autorul articolului, puteai gasi pe Titu Maiorescu si pe Nae Ionescu citati in compania unor nume deplorabile ale ultimelor doua decenii. In eseu ni se spune ca organismele sanatoase nu sunt constiente de sine, ca eterna cautare a identitatii si autoanaliza sunt boli.

Este, desigur, adevarat ca trebuie sa ne concentram energia pe lucrurile pe care vrem sa le facem si nu sa risipim energia pe discutii interminabile, sterile, despre identitatea noastra. Dar aceasta este cu totul altceva decat cele afirmate in paragraful de mai sus. Important este sa continui sa fii creator, sa consolidezi ceea ce ai, ramanand constient de valoarea fundamentala a traditiei, identitatii, continuitatii si despre rolul de neinlocuit al mandriei. Vezi modelul britanic.

In conditiile unei crase batjocoriri a institutiilor, ale unei continui improvizatii la nivelul puterii exemplului personal, in conditiile unui amatorism cvazi-general la nivelul vietii publice (analiza politica, formare de opinii, performanta politico-administrativa), a “lasa pe seama altora” subiectele fundamentale ale tarii ar fi inca o sinucidere vesela, printre multe altele performate de buna voie dupa 1989.

De aceea, privind la temele fundamentale din societatea romaneasca de astazi, consideram ca dezbaterea profesionista, cu autoritate academica, asupra unui subiect precum constitutionalismul european, este binevenita. Exista in Europa minti luminate, oameni de stiinta, neangajati politic, in masura sa dea sfaturi pertinente. Ei nu sunt poeti, filosofi sau oameni de afaceri, ci profesori universitari in domeniu. Lor, societatea romaneasca ar trebui sa le spuna ‘bine ati venit’!