Regal cu Camerata Regală

Articol de Mioara Bâscă

Jurnalul Național, 6 septembrie 2011

http://www.jurnalul.ro/cultura/muzica/regal-cu-camerata-regala-589357.html

Privit retrospectiv, concertul Cameratei Regale de sâmbătă 3 septembrie ora 19:30 de la Sala Radio, se dezvăluie ca un mare arc pornit de la introspecţia rugăciunii săvârşite pe Pământul Sfânt, continuat în imnuri bizantine împletite cu isonuri româneşti, ţâşnind spre înaltul cerului pe verticala Coloanei infinitului, cufundat în irizări impresioniste, spre reculegere în meditaţiile enesciene.

În prezenţa Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, orchestra Camerata Regală, afl ată sub înaltul său patronaj, a reuşit ceea ce şi-a propus: să convingă şi să încânte publicul.
Acest ansamblu muzical este format din elita tinerilor instrumentişti studenţi, masteranzi sau absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, unii dintre ei fi ind membrii marcanţi în orchestra Filarmonicii George Enescu sau în Orchestra Naţională Radio.

Un concert realizat cu entuziasm şi profesionalism, pe parcursul căruia dirijorul Cristian Lupeş a făcut corp comun cu orchestra şi a realizat versiuni interpretative de mare precizie, fi neţe şi diversitate. Programul a început într-o atmosferă de meditaţie cu Rugăciuni pentru orchestră de coarde de Noam Sheriff, în care fiecare intervenţie solistică a dus mai departe discursul muzical spre culminaţia unui fugato foarte precis realizat prin valorifi carea cu voluptate a accentelor ritmice şi specularea alternanţelor dramatice.

Prima audiţie absolută a Concerthymne op 133 de Liviu Dănceanu, în fapt un concert pentru pian şi orchestră de coarde, a dezvăluit publicului o lucrare foarte interesantă, în care instrumentul solist are rolul conducător şi este susţinut de ţesătura orchestrală ce pendulează între transparenţă şi densitate sonoră. Un concert cu o partitură pianistică complexă, realizată de Horia Maxim cu mare sinceritate şi convingere, în strânsă colaboare cu dirijorul şi orchestra.

Cea de-a doua primă audiţie absolută oferită publicului a fost Preludiu pentru Columna infi nită de Corneliu Dan Georgescu. Dirijorul Cristian Lupeş şi Camerata Regală au creat atmosfera dorită de compozitor, au înălţat coloane sonore tensionate în crescendo-uri din ce în ce mai sonore, din ce în ce mai accentuate, mai cuprinzătoare, ridicate spre înalt. În versiunea lui Michael Jarell cele Trei studii de Debussy, pentru pian, s-au transfomat în trei studii pentru orchestră. Agilitatea instrumentală, realizarea atmosferei impresioniste, omogenitatea fi ecărei partide şi sincronizarea perfectă sunt atributele acestei interpretări, meritele fi ind ale fi ecărui instrumentist în parte, dar şi ale dirijorului Cristian Lupeş care a ştiut să-i pună în valoare.

După acest tumult şi prea plin de culoare, este difi cil şi un mare curaj să schimbi registrul şi să te cufunzi în meditaţia lucrării Isis de George Enescu în orchestraţia lui Pascal Bentoiu după schiţele compozitorului. Spaţiile largi, orizonturile îndepărtate, melodica infinită, un uriaş legato, realizat cu mare tensiune interioară. Pentru măiestria lor artistică, Camerata Regală şi dirijorul Cristian Lupeş au fost răsplătiţi cu aplauzele furtunoase ale numeroşilor melomani aflaţi în sala de concert.