Procesul de revizuire a Constituției României: început, desfășurare, viitor

Articol de Aurel V. Zgheran

(publicat pe site-ul Radio Iași)

http://portal.radioiasi.ro/dezbatere-in-senat-procesul-de-revizuire-a-constitutiei-romaniei-inceput-desfasurare-viitor-a222071.html

Miercuri, 26 iunie 2013, la Senatul Romaniei s-a desfasurat dezbaterea „Procesul de revizuire a Constitutiei Romaniei: inceput, desfasurare, viitor”, cu participarea unor parlamentari si a initiatorilor dezbaterii, asociatii, fundatii sau organizatii reprezentand societatea civila: Asociatia de Informare Pentru Regatul Romaniei; Alianta Nationala Pentru Restaurarea Romaniei; Asociatia  „Romania Vie”; Alianta Civica; Fundatia „Iuliu Maniu-Ion Mihalache”; Forumul Civic Pentru Responsabilitate Politica; Asociatia Internationala Pentru Depturile Omului; Asociatia Femeilor din Romania; Alianta Familiilor din Romania; Asociatia „Pro Vita”, Filiala Bucuresti; Asociatia „Dati-mi Romania inapoi”; Asociatia „Promemoria”; Asociatia „Romania fara ei”, (a sustinut numai punctele 2-4 ale comunicatului final); Asociatia Clubul Monarhistilor Clujeni; Asociatia „Vocea Schimbarii”, (a sustinut numai punctele 2-4 ale comunicatului final); Fundatia Isbasoiu; Asociatia Falticeni Cultural; Asociatia Generala a Romanilor Uniti, Greco-Catolici (AGRU); Asociatia ROST; Fundatia „Corneliu Coposu”; Grupul pentru salvarea Rosiei Montana din cadrul Academiei de Studii Economice; Centrul pentru Cultura, Istorie si Educatie; Asociatia „21 Decembrie”; Institutul „Fratii Golescu”, pentru Relatiile cu Romanii de pretutindeni; Platforma Civica „Actiunea 2012”; Asociatia Pentru Proprietatea Privata; Fundatia Nationala Pentru Romanii de Pretutindeni; Asociatia „Onoare si Patrie”; Asociatia „Traditia Militara”; Asociatia „Pro Initiativa”; Grupul de Dialog Social si Civic din Romania.

Un punct de vedere preponderent al dezbaterilor a fost reformularea art. 152, din Constitutie, spre a se permite rediscutarea formei de guvernamant incat poporul sa aleaga liber intre republica si monarhie constitutionala. S-au mai abordat subiectele: rolul istoric al unor institutii in faurirea statului, raportul dintre romanii din stanga si din dreapta Prutului, revenirea Stemei la forma din anii 1921-1947, adoptarea a doua zile nationale (10 Mai, Ziua Independentei si 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri), familia si definirea acesteia in Constitutie, apararea vietii, de la concepere, la moartea naturala, drepturile omului, a libertatii de constiinta.

Dezbaterea a fixat ca edificatoare a scopului urmarit de initiatori, unele propuneri de masuri care au fost specificate intr-un comunicat final. Ce s-a trimis Senatului Romaniei si Camerei Deputatilor, Presedintilor Crin Antonescu si Valeriu Zgonea, Comisiilor juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari ale celor doua Camere, Presedintilor Tudor Chiuariu si Bogdan Ciuca, Forumului Constitutional, profesorului Cristian Parvulescu.

In acest Comunicat, asociatiile, fundatiile, coalitiile civice, platformele civice si grupurile civice informale, initiatoare si contribuitoare la dezbaterea „Procesul de revizuire a Constitutiei Romaniei: inceput, desfasurare, viitor”, din Senatul Romaniei, constata un mod defectuos de desfasurare pana in prezent a procesului de reforma constitutionala, lipsa de transparenta in organizarea Forumului Constitutional, incercarea impiedicarii participarii unei importante parti a societatii civile la lucrarile acestui organism de consultare, netransmiterea unora dintre informatiile esentiale, afirmatii eronate privind numarul prea mare de participanti si spatiul prea mic, trimiterea selectiva a invitatiilor la dezbateri, blocarea accesului la unele dintre cele mai importante discutii, cum au fost cele cu participarea Comisiei de la Venetia etc… Se precizeaza, de asemenea, in comunicat faptul ca Raportul Forumului Constitutional a omis o parte ditre propunerile facute, a prezentat eronat lista participantilor si pozitiile exprimate la unele sesiuni, a tratat in mod inegal propunerile primite, in functie de afinitatile ideologice si personale ale membrilor echipei coordonatoare cu o anumita parte a societatii civile, a prelucrat in mod subtil sumumul de opinii, urmarindu-se prezentarea favorabila a celor formulate de coordonatorii Forumului Constitutional care s-au autodesemnat ca reprezentanti in cadrul Comisiei parlamentare comune, pentru modificarea Constitutiei, in pofida necesitatii unei runde de alegeri in acest sens.

Comunicatul afirma demersul compilarii numeroaselor propuneri ale societatii civile dezavantajate de felul in care s-a derulat activitatea Forumului Constitutional. De asemenea, se specifica punerea in circulatie a unui material amplu, cu acest continut, se denunta faptul ca au fost ignorate sau respinse majoritatea propunerilor primite in mod direct din partea societatii civile, se remarca o graba a Comisiei parlamentare in ce priveste activitatea repartizata pentru modificarea Constitutiei si acordarea prioritatii agendei oamenilor politici, neidentificata in agenda societatii romanesti.

Sunt apreciate o parte din propunerile Comisiei, ca avand un potential pozitiv, dar se sesizeaza si unele suprareglementari sau chiar prevederi neclare, drept noi surse de conflict institutional si in societate (cum ar fi instituirea organelor de executie ale minoritatilor nationale fara specificarea lor si a competentelor respective.). Sunt sesizate unele discriminari cum ar fi recunoasterea dreptului la identitate etnica, religioasa si culturala numai pentru membrii minoritatilor nationale, nu pentru toti cetatenii Romaniei, fapt cu efect inevitabil al perpetuarii si agravarii starilor conflictuale in diferite localitati unde etnicii romani majoritari in tara, sunt minoritari.

In final, comunicatul considera neadecvata practica adoptarii anumitor amendamente si revenirea asupra lor la scurt timp, in urma unor presiuni politice. Evidentiindu-se calitatea de document fundamental al societatii si al Statului, a Constitutiei, comunicatul stabileste ca textul constitutional nu poate fi conceput in mare graba si in principal pentru a servi unui interes de moment, asa cum este mult invocata accesare a fondurilor europene, in urmatorul exercitiu financiar al Uniunii Europene. „Constitutiile”, se precizeaza in comunicat, „se scriu avand in vedere perioade lungi de timp, iar o Constitutie care la fiecare zece ani are nevoie de o revizuire, nu este o Constitutie de bun simt. Ca urmare, comunicatul cere:

Constituirea Camerelor Parlamentului ca Adunare Constituanta si declansarea procesului de elaborare si adoptare a unei noi Constitutii, care sa raspunda cu adevarat nevoilor societatii romanesti sub toate aspectele, sa garanteze in justul sens al acestui cuvant drepturile omului si sa asigure un optim echilibru statal;

Sa se reia de la zero consultarea societatii civile si a populatiei, in general, prin intermediul unui nou Forum Constitutional, coordonat de aceasta data de persoane din aparatul tehnic al celor doua Camere ale Parlamentului, fara delegarea catre un ONG cu agenda si simpatii proprii;

Desemnarea reprezentantilor societatii civile in Comisia parlamentara comuna de redactare a noii Constitutii sa se faca pe baza unui proces electoral cu participarea organismelor societatii civile active in cadrul noului Forum Constitutional;

Timpul alocat fiecarei etape in redactarea si adoptarea noii Constitutii – consultarea societatii civile si a cetatenilor in cadrul Forumului Constitutional, lucrarile Comisiei parlamentare comune de redactate a noii Constitutii, dezbaterea proiectului in cadrul Comisiilor juridice ale celor doua Camere, discutarea proiectului de Constitutie in plenul Adunarii Constituante etc. – sa nu fie limitat decat de mentinerea unui ritm rezonabil de lucru, astfel incat sa se realizeze o opera profunda si temeinica, pe termen lung, fara introducerea unor factori de presiune care nu au nicio legatura cu procesul de constructie constitutionala.