Moldova, 2013 (I)

Moldova, 2013

Jurnal de Călătorie

de Ioan-Luca Vlad

De ce Republica Moldova în 2013?

Această relatare vine după o călătorie scurtă dar semnificativă, atât pe plan public, cât şi pe plan personal. Pe plan public, călătoria a fost prima vizită a Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta a României pe teritoriul Republicii Moldova. Principesa a fost însoţită de Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, care a mai vizitat Basarabia în calitate de Reprezentant Special al Guvernului României. Alteţele Lor Regale sunt, alături de Majestatea Sa Regele Mihai I al României, singurii membri ai Familiei Regale care au vizitat Basarabia în ultimele decenii. Regele însuşi a ţinut ca, în iunie 2006, să participe la sfinţirea Cimitirului românesc de onoare din localitatea Ţiganca, în locul în care în iunie-iulie 1941 militarii români şi-au pierdut viaţa în luptele împotriva Armatei Roşii. Era prima vizită a Suveranului din 1942, când Regele a participat (la 31 octombrie) la inaugurarea Expoziţiei Desrobirii, organizată la Chişinău la împlinirea unui an de la eliberarea Basarabiei şi cu ocazia târnosirii Catedralei Chişinăului[1]. Astfel, vizita Principesei Moştenitoare în acest leagăn al românilor face un arc peste timp şi este începutul unei reparaţii istorice a izolării forţate a românilor de aici de Regele lor.

Pe plan personal, vizita a însemnat mult pentru că, fiind pe jumătate de origine găgăuz, cu bunici şi străbunici deportaţi şi refugiaţi din Basarabia, vroiam de mult să ştiu şi să văd cu ochii mei oamenii, locurile şi viaţa din aceste locuri despre care am auzit atâtea în familie. A vedea Chişinăul, Nistrul, sate precum Regina Maria şi Cimişeni, şi oraşe precum Orhei şi Soroca, cu frumuseţea lor naturală, aproape brută, dar şi cu problemele şi stoicismul oamenilor locului a însemnat pentru mine o apropiere de rădăcini şi de adevărul istoriei familiei mele şi a românilor din Basarabia.

Vizita Familiei Regale în Republica Moldova nu ar fi putut reuşi fără câteva schimbări importante desfăşurate recent în statul de peste Prut. Prin curajul tinerilor, deschiderea graniţei cu România, schimbarea situaţiei geopolitice, dar şi ca efect direct al intrării României în Uniunea Europeană (care aduce Uniunea la Prut), majoritatea politică a Republicii Moldova, şi marea parte a locuitorilor ei sunt liberi să-şi urmărească năzuinţa de a se alătura Europei moderne, Europei libertăţilor şi a prosperităţii în democraţie.

Dihotomia dintre trecutul recent, dur, marcat de crize identitate şi politice, plin de neajunsuri suportate cu stoicism, şi prezentul plin de speranţă, de consolidare a democraţiei şi libertăţilor, a fost permanentă şi vizibilă pe durata întregii vizite, şi este o parte evidentă a vieţii de zi cu zi în Basarabia. Trecutul a lăsat urme adânci în geografia, structura etnică, economia, credinţa, organizarea şi viaţa Basarabiei, urme care încă dor şi dintre care unele sunt piedici în calea integrării europene.

Iată, deci, motivul vizitei Familiei Regale pe pământul dintre Prut şi Nistru: încurajarea Republicii Moldova pe drumul său european, atât la nivel instituţional, cât şi la cel personal, al comunităţilor locale, elevilor, studenţilor, profesorilor, academicienilor şi oamenilor politici pe care Familia Regală i-a întâlnit.

Este, de asemenea, şi un început. Pentru că această vizită a arătat ceva ce cu toţii simţeam dar nu putusem testa pe viu – dragostea, respectul şi speranţa pe care basarabenii le arată Familiei Regale. Experienţa de aici ne-a convins de nevoia şi bună-primirea unei relaţii strânse pe mai departe.

Ziua I, luni, 7 octombrie

Călătoria a început într-o zi de luni însorită, natura fiind binevoitoare cu noi mereu în acest drum. Alteţele Lor Regale au plecat din Bucureşti cu avionul spre Chişinău după-amiaza, în timp ce noi, consilierii şi însoţitorii lor, am făcut un drum interesant prin România şi Republica Moldova. După un control vamal rapid şi un sprint pe drumul modernizat de la Leuşeni la Chişinău (drum comparabil cu cele mai bune autostrăzi ale României), ne aflam la hotelul Nobil, pentru a lua parte la întâlnirea privată a Familiei Regale cu domnul Dorin Chirtoacă, Primarul Municipiului Chişinău.

Principesa Moștenitoare şi Principele au fost însoţiţi în această vizită de domnul general de brigadă (r) Eugen Porojan, ca Aghiotant Regal; de doamna Sandra Gătejeanu-Gheorghe, directorul Protocolului Regal; de autor, consilier privat onorific şi avocat al Familiei Regale; precum şi de o echipă formată din doi şoferi şi o responsabilă din departamentul ospitalitate.

Gazda principală a vizitei a fost domnul Dorin Chirtoacă, Primarul Municipiului Chişinău. În vârstă de numai 35 de ani, dl Chirtoacă este primar al Chişinăului din anul 2007, fiind reales în 2011, dar şi vicepreşedinte al Partidului Liberal din Republica Moldova. Ca politician, este un exponent important al coaliţiei politice de guvernare, pro-democratică şi pro-europeană, coaliţie care a făcut posibilă redeschiderea relaţiilor constructive cu România, după abisul atins prin respingerea a doi diplomaţi români. Din punctul de vedere al formării profesionale, dl Chirtoacă este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, dar şi al Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene, ceea ce ne face alumni ai aceloraşi instituţii, precum şi fost Coordonator de Program al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova. Apreciez că pregătirea profesională îi permite să facă faţă cu nenumăratele dificultăţi legislative, politice şi administrative care încă există în Republica Moldova, caracterul său practic, la obiect, deschis şi profesionist fiind evident de la prima întâlnire. Dl Chirtoacă este şi primul cetăţean al Republicii Moldova care a fost decorat de Majestatea Sa Regele. Majestatea Sa i-a conferit Ordinul Coroana României în grad de Cavaler în cadrul unei ceremonii la Castelul Peleş, alături de alte personalităţi române.

Cu ocazia decorării, dl Chirtoacă a afirmat că „Îmi doresc ca nedreptatea de la 1939 prin pactul Ribbentrop-Molotov şi respectiv anexarea Basarabiei la 1940, această nedreptate să se corecteze prin integrarea europeană a Republicii Moldova şi prin aceasta să fie împăcată şi Casa Regală şi Majestatea Sa Regele Mihai care este singurul lider politic în viaţă de la al doilea război mondial încoace[2].”

Aceeaşi linie de gândire statală a fost vizibilă la finalul întrevederii private din prima seară a vizitei, când Primarul a declarat că „Este o onoare pentru Basarabia, ca să-i găzduiască pe cei care o merită şi au toată legitimitatea să se afle aici or, Regele nu este disputat. Este acelaşi Rege pentru România, cât şi pentru Basarabia.” Şi că „am fi avut mult mai mult de câştigat dacă am fi fost un singur Stat, cu o singură Lege şi un singur Rege.” Sunt cuvinte de mare greutate, şi dl Chirtoacă a fost primul partener de discuţie din cadrul acestei vizite care le-a exprimat atât de direct şi de clar.

În replică, Principesa Moștenitoare a arătat că este emoţionată şi bucuroasă, dar şi că „Vreau să vă spun că mă simt atât de mult acasă.” Principele Radu a mulţumit Primarului, remarcând că Principesa Moştenitoare îl reprezintă pe Regele Mihai, vizita în Basarabia constituind un „arc de cerc pe care poate îl vom înţelege odată în toată importanţa ei[3].”

Ziua s-a încheiat cu un dineu oficial oferit de Primar, la care au participat Alteţele Lor Regale, gazda, Consilierii Regali, precum şi Excelenţa Sa Domnul Ambasador Marius Gabriel Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova. Din partea Primăriei Municipiului au mai participat domnii Nistor Grozavu, viceprimar şi Roman Sofroni, director al Departamentului Construcţii Capitale; doamnele Veronica Herta, director al Departamentului General Finanţe; Natalia Lipca, Consilier al Primarului; şi Gabriela Ciumac, director al Departamentului Relaţii Internaţionale. Doamna Ciumac a fost principala interlocutoare a Protocolului Regal în organizarea vizitei în Chişinău, şi a fost o adevărată profesoară, care a diseminat regulile protocolului pentru o vizită fără precedent în Republica Moldova.

Excelenţa Sa domnul Lazurca a condus organizarea vizitei pe plan local, stabilind contactele cu toate instituţiile şi comunităţile întâlnite şi oferind generos din partea Ambasadei României ajutorul în toate momentele vizitei. De exemplu, în mod constant Alteţele Lor Regale au fost însoţite de personal diplomatic român.

Pentru mine, dineul a fost mai puţin oficial şi mai mult o primă întâlnire deschisă şi caldă cu gazdele. Am vorbit despre istoria comună a Basarabiei şi României, despre situaţia politică actuală, despre năzuinţele Republicii Moldova dar şi planurile pe termen scurt ale Primarului şi ale Casei Regale. Ne-am cunoscut mai bine şi, personal, am descoperit căldura şi ospitalitatea pentru care Moldova este renumită.

Am încheiat seara la Hotelul LeoGranD din Chişinău, o reşedinţă de primă mână pentru orice vizitator al Moldovei.

Ziua II, marţi, 8 octombrie

Ziua de marţi a început devreme, cu o vizită la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, unde Alteţele Lor Regale au fost întâmpinate de domnul Academician Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei. După o scurtă întrevedere privată, Preşedintele a deschis o reuniune solemnă în Sala Azurie, reuniune dedicată conferirii Medaliei Dimitrie Cantemir către Principesa Moştenitoare, „în semn de înaltă preţuire şi profundă recunoştinţă pentru susţinerea culturii româneşti,” urmată de o prelegere a Principelui Radu. Fraza cea mai frumoasă din cadrul discursului său mi s-a părut următoarea: „Într-o ţară răvăşită de chinuri identitare, Familia Regală vine să unească, nu să dezbine. Toate aceste întâlniri au ca scop aprofundarea democraţiei şi, desigur, drumul Republicii Moldova către Europa.” Este un adevăr pe care ar fi bine dacă toate forţele politice locale l-ar înţelege, pentru că este evident că societatea civilă şi oamenii locului îl ştiu deja. Este o realitate care trebuie întărită, lucru afirmat şi de Principele Radu astfel: „Vom încerca de acum încolo, atât generaţia noastră, cât şi a şasea generaţie, prin Principele Nicolae, să nu mai venim aici în vizită, ci să venim în mod regulat acasă, pentru a implementa proiecte în domeniul sănătăţii, social, educaţional, cât şi proiecte economice, în domeniul privat[4].”

Următorul punct pe agendă a fost depunerea unei coroane de flori la statuia voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aici, Familia Regală s-a văzut faţă în faţă cu un grup de simpatizanţi comunişti care au blocat accesul la statuie, scandând slogane precum „Prinţul român, în Moldova eşti străin!” şi „Trăiască şi-nflorească Republica Moldovenească!” Mărturisesc că am fost un pic speriat când, alături de Generalul Porojan am avut a amplasa coroana de flori în faţa statuii pentru că astfel de grupuri pot deveni violente fără vreo provocare anume. Am fost îmbărbătat de calmul şi siguranţa de sine a Principesei şi Principelui care, apropiindu-se de grupul de bolşevici, s-au aplecat în faţa statuii, fără frică şi fără reţinere. Tot restul zilei am stat pe gânduri despre ce reacţie va avea presa, clasa politică şi mai ales ce vor gândi oamenii locului despre acest moment, plin de semnificaţie istorică (legătura statală şi suverană dintre Principatul Moldovei şi Coroana Română de astăzi), dar şi politică (afirmarea clară a dihotomiei dintre privirea retrogradă asupra drumului Republicii Moldova şi năzuinţa europeană a majorităţii) şi socială (statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt fiind, de decenii, recunoscută ca inimă a Chişinăului). Răspunsul dilemei mele a venit seara, când, în unanimitate, forţele politice şi basarabenii intervievaţi s-au arătat jigniţi de gestul comuniştilor, au protestat şi s-au delimitat de atitudinea acestora şi au afirmat împreună normalitatea gestului Familiei Regale[5]. S-a remarcat şi că, spre deosebire de alte vizite oficiale, aceasta nu a presupus cordoane de poliţie ori baricade împotriva oamenilor, ci noi am fost acolo ca orice moldovean, acasă, aproape de oameni[6].

În continuarea vizitei, Familia Regală a avut o întâlnire oficială cu domnul Iurie Leancă, Primul Ministru al Republicii Moldova, la sediul Guvernului. Aceştia au discutat despre aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, de manieră foarte practică şi concretă. Astfel, Familia Regală şi-a exprimat deschiderea şi disponibilitatea de a întreprinde şi pentru Republica Moldova aceeaşi misiune pozitivă, de reprezentare şi promovare, pe care a dus-o la bun sfârşit alături de România, odată cu integrarea acesteia în Uniunea Europeană. Având deschise porţile Europei şi ale Coroanelor lumii, Familia Regală poate să susţină competent şi direct dorinţa de integrare europeană a Republicii Moldova, şi este perfect poziţionată pentru a face acest lucru de îndată, contribuind la valul de simţire şi năzuinţă al basarabenilor. La finalul vizitei, Familia Regală a oferit premierului un set de ceai şi unul dintre volumele seriei de Carte Regală ale editurii Curtea Veche, şi a primit o faţă de masă lucrată manual[7].

Următorul punct de pe agendă a fost ceremonia de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Agrare de Stat a Republicii Moldova către Majestatea Sa Regele Mihai I al României, reprezentat de Principesa Moştenitoare. În prezenţa Familiei Regale, a Rectorului şi a Preşedintelui Senatului Universitar, am fost întâmpinaţi de mii de studenţi şi profesori, care cu bucurie au format un cordon uman de la intrarea în campusul universitar şi până în marele amfiteatru decorat cu simbolurile naţionale şi universitare, plin până la refuz, unde aştepta şi Corul Universitar. Au fost intonate Imnul Regal Român şi imnul universitar Gaudeamus, după care domnul academician profesor universitar Gheorghe Cimpoieş, Rectorul Universităţii, a dat citire unui Laudatio dedicat Regelui, în cursul căruia a evocat, fără părtinire sau reţinere, cele mai dificile momente din istoria recentă a pământului şi oamenilor Basarabiei şi rolul binefăcător pe care Regele l-a avut în acestea. În cuvântul său de răspuns, rostit de Principele Radu, Regele a arătat că „Am primit cu bucurie vestea că Senatul USAM a luat decizia să-mi acorde titlul de Doctor Honoris Causa. […] Fondată în 1933 şi denumită la înfiinţare Facultatea de Ştiinţe Agricole cu sediul la Chişinău, Universitatea a cunoscut zbuciumul istoriei şi s-a bucurat de sprijinul Regilor României cu nădejdea că va dăinui şi va aduce învăţătură multor generaţii.” Este, de altfel, cea mai veche universitate din Moldova. La muzeul Universităţii, Rectorul a explicat bazele continuităţii istorice a Universităţii, inclusiv în perioada sovietică, Institutul Agricol din Chişinău având la bază Facultatea de Agronomie înfiinţată de Regele Carol al II-lea la 9 aprilie 1933. Vizita s-a încheiat cu urarea „La Mulţi Ani” transmisă muzical de Corul universitar[8].

La finalul vizitei, delegaţia noastră s-a despărţit, eu continuând drumul alături de Principele Radu către Mânăstirea Curchi, aflată înafara Chişinăului, loc pe care Principele l-a mai vizitat acum opt ani, dar care între timp, din spusele sale, s-a transformat enorm în bine, din perspectiva restaurării clădirilor şi prosperităţii comunităţii monahale. Contrar celor publicate în ziare[9], Principele şi cu noi am petrecut aproape două ore la Mânăstire, unde am fost personal impresionat de mai multe lucruri. În primul rând, caracterul său impozant, care emana putere, bucuria slujirii şi impenetrabilitate, cu zidurile sale masive şi întregul ansamblu bisericesc şi monahal. În al doilea rând, culorile, atât cele din exterior, cât şi cele din pictura şi ornamentarea camerelor complexului monahal. Culorile sunt vii, sănătoase, pline de energie, insuflă bucuria aflării într-un loc al păcii şi credinţei. În al treilea rând, muzica. Este vorba despre muzica clopotelor, acţionate manual de către un monah din turnul bisericii, care din mâini şi sfori crează triluri nenumărate, cu un ritm şi rezonanţă aparte. Această muzică ne-a urmărit pe parcursul vizitei curţii Mânăstirii[10]. Mai apoi, bucuria şi rezonanţa corului bărbătesc adus special de către Stareţul Siluan pentru a ne încânta cu melodii creştine în biserică, şi mai apoi la sfârşitul mesei, cu perle ale folclorului românesc. Puterea şi şlefuirea glasurilor lor îmi rămân viu în amintire. Vizitarea complexului s-a încheiat cu prânzul tradiţional, la o masă plină cu bucate proaspete şi frumoase, crescute şi culese la Mânăstire, dovedind vitalitatea acestui complex monahal. În cursul întâlnirii am discutat despre viitorul convieţuirii religioase in Republica Moldova, despre rolul Bisericii în viaţa actuală a societăţii şi despre legăturile Bisericii cu comunitatea românilor moldoveni dinafara graniţelor.

Ultimul eveniment public al zilei a fost deplasarea la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din oraşul Bălţi. Aici, au existat două momente importante, respectiv salutul adresat de Principele Radu participanţilor la Zilele Regiunii de Nord şi, mai apoi, lansarea volumelor de Carte Regală la biblioteca Universităţii. Primul moment s-a constituit într-o intervenţie de încurajare a Principelui Radu, în cursul căruia acesta a căutat să dea încredere participanţilor în misiunea lor benefică a dezvoltării economice şi sociale a regiunii. Principele a afirmat că „În ultimii 20-30 de ani, spectaculoase salturi au făcut părţi din această lume şi nu au avut nevoie decât de patriotism, de clarviziune, de şcoală şi de un pic de simţ al datoriei.” Directorul ADR Nord, domnul Ion Bodrug, a afirmat că prezenţa Principelui Radu la deschiderea evenimentului a subliniat importanţa acestuia, ca prim eveniment dedicat unei Regiuni de Dezvoltare din Republica Moldova[11]. Evenimentul s-a desfăşurat cu cooperarea Consulatului General al României din Bălţi.

A doua parte a evenimentului a fost mai puţin formală şi mai cladă, având loc în Biblioteca Universităţii, sala de lectură de Ştiinţe Filologice, în prezenţa câtorva sute de studenţi, cadre universitare, dar şi cetăţeni din oraşul Bălţi. Gazdele au evocat prezenţa Regelui Mihai în 1935, cu ocazia sfinţirii Catedralei oraşului, iar Principele Radu a prezentat colecţia Casa Regală a editurii Curtea Veche. Editura însăşi a fost reprezentată de doamna Iren Arsene, Director Executiv, care ne-a însoţit pe parcursul vizitei la majoritatea punctelor. Am admirat-o pe doamna Arsene pentru mai multe motive. În primul rând, pentru curajul, subliniat şi de Principele Radu, de a publica volume despre şi ale Casei Regale, în tiraje mari, chiar şi atunci când vânzarea lor nu era sigură. În al doilea rând pentru generozitatea participării sale la această vizită, prin susţinerea propriilor cheltuieli şi mai ales donarea de cărţi în cele mai dezavantajate dintre localităţile vizitate. Sper ca scrierea românească modernă, inclusiv cele mai noi şi mai frumoase volume din România actuală, să pătrundă din ce în ce mai mult în Republica Moldova. Nevoia este puternică. Chiar în timpul vizitei televiziunile locale deplângeau lipsa materialelor didactice pentru literatură, la diferite universităţi ale ţării. În al doilea rând, doamna Arsene a fost un exemplu de eleganţă, distincţie şi discreţie remarcat de-a lungul vizitei de mai multe dintre gazdele noastre.

La finalul întâlnirii, participanţii au adresat întrebări Principelui Radu, şi acesta a oferit autografe pe unele dintre Cărţile Regale. De asemenea, pentru cei mai tineri dintre participanţi, Principele a oferit din partea Regelui volumul „Anul Regelui,” prin care Casa Regală promovează adevărul despre activităţile sale publice şi private în sprijinul societăţii[12].

Ziua s-a încheiat cu o cină privată oferită de Ambasadorul României, la reşedinţa sa, în cursul căreia alături de Familia Regală au participat Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, domnul Alexandru Tănase, cu soţia sa, precum şi doamna Arsene.