Dileme
|
Pornesc de la premiza că principiile nu se comentează, ele se aplică. Şi unul dintre principiile Casei Regale este acela potrivit căruia această instituţie este neutră din punct de vedere al opţiunilor politice. În virtutea faptului că Alteţa Sa Principele Radu aparţine Casei Regale este firesc să îşi afirme fără echivoc neutralitatea, echidistanţa politică, chiar dacă s-a văzut din exprimările publice că dezavuează, nu atât ideile, doctrinele, cât mai ales practicile, deciziile şi acţiunile lipsite de responsabilitate ale partidelor de pe scena politicii româneşti. Pe de altă parte la fel de adevărat este faptul că, în contextul situaţiei economico-sociale a României de azi, e imposibilă afirmarea valenţelor Casei Regale prin promovarea Viziunii pe 30 de ani, în lipsa unui sprijin politic, într-un mediu de ignoranţă şi manipulare perversă, în lipsa unei logistici teritoriale, în lipsa unei organizări teritoriale potrivit actualei legislaţii româneşti (dealtfel confuză şi abuzivă), respectiv potrivit prevederilor Legii electorale. De aici, marile dileme care care mă frământă: “A FI SAU A NU FI LOIAL PRINCIPIILOR CASEI REGALE” şi “A FI SAU A NU FI ÎN SLUJBA PROPRIULUI POPOR”. În opinia mea ar fi falsă abordarea „a fi sau a nu fi loial principiilor Casei Regale”, în raport cu „a fi sau a nu fi loial propriului popor”. Pentru că loialitatea faţă de principiul Casei Regale nu se pune în discuţie atâta vreme cât neutralitatea politică se referă la Casa Regală recunoscută constituţional şi fiind în funcţie. Ori, în cazul României, în contextul legislaţiei actuale, nu se poate pune problema recunoaşterii Suveranului, sau a urmaşilor acestuia, în calitatea de Şef de Stat. Ca urmare cred că opţiunea politică a CETĂŢEANULUI RADU DUDA în perspectiva reluării cu înţelepciune a demersului candidaturii sale la preşedinţia ţării, nu poate fi alta decât, în situaţia concretă de azi, opţiunea liberală. Respectiv, depunerea candidaturii pe listele partidului liberal. Asta, exprimat pe scurt, înseamnă stabilirea unei înţelegeri privind delimitarea precisă a atribuţiilor viitorului preşedinte al statului, în raport cu viitorul executiv şi cu conducerea politică a acestuia, înţelegere care să poată fi prezentată şi susţinută de preşedintele Crin Antonescu în Biroul Permanent şi în Congresul partidului liberal. Dacă avem în vedere şi opţiunea liberală pentru Klaus Johanis ca prim ministru, care a fost deja exprimată public de preşedintele liberal, putem avea imaginea viitoarei echipe la conducerea ţării, echipă care exprimă credibilitate pe plan intern şi internaţional, echipă care poate întoarce ţara de pe drumul greşit pe care se află, care poate schimba imaginea ţării pe plan european şi mondial, care poate reînvia speranţele românilor, care poate propulsa partidul liberal pe primul loc, mult peste al doilea clasat, în sondajele de opinie. Restul sunt detalii. De bună seamă decizia este personală, a principelui Radu, dar răspunderea în faţa istoriei este colectivă, este a întregii Case Regale şi a actualului preşedinte liberal. E o răspundere imensă prin consecinţele pe care le va avea, prin dilema pe care nu numai principele Radu, dar şi toţi cei implicaţi, sunt constrânşi să o rezolve fără întârziere: „A fi sau a nu fi în slujba propriului popor”. Horia Cremene, București |
Daca “raspunderea în fata istoriei este colectiva, este a întregii Case Regale”, atunci moral, decizia nu ar trebui sa fie individuala.
Cetateanul Radu Duda, daca ar ajunge Presedinte, ar fi in postura lui D-lui Emil Constantinescu, respectiv electoratul ar investi speranta, pe care nu ar avea cum sa o onoreze si ar compromite Casa Regala. Pe de alta parte actuala conducere a PNL nu mi se pare a avea viziune. Daca ar fi avut ar fi sprijinit candidatura Principelui Radu din 2009. Momentele sunt delicate, pentru ca ne asteapta vremuri tulburi, si nu-i cazul sa scoata Principele “castanele din foc”.
..
Mai potrivita mi se pare ca ar fi intitativa de a organiza un ONG cu obiectiv coagularea societatii civile, ceva similar cu fosta Alianta Civica, organizatie care sa promoveze o politica sprijinita pe princii morale.
Din aceasta societate civila ar putea sa apara partide noi care sa se constituie alternative la actualele partide plitice, partide care si-au epuizat resusele de credibilitate.
O asemena intiativa ar trebui bine pregatita. Principile sa fie clare, disciplina interna severa in stil german, obeictivele in slujba societatii.
Prin aceasta initiativa ar creste prestigiul Casei Regale si ar influenta in bine atitudinea cetatenilor fata de monarhie.
Gheorghe
Domnului Horia Cremene:
Stimate Domnule Cremene,
Referitor la opiniile exprimate de Dvs. in legatura cu o posibila revenire a Altetei Sale in cursa prezidentiala la noile alegeri din 2014, nu pot sa nu remarc onestitatea pozitiei Dvs. fata de chestiunea spinoasa a viitorului Romaniei. Cu toate acestea, principiul neutralitatii politice a Casei Regale este un principiu definitoriu al Acesteia, deci ne-negociabil si valabil in egala masura tuturor membrilor Sai, inclusiv celor intrati in Familia Regala prin casatorie. Cetateanul Radu Duda a fost definitiv inlocuit de Alteta Sa Regala Printul Radu, cetatean roman dar supus de data asta rigorilor Casei Regale si pozitiei Acesteia. Chiar si participarea ca independent in cursa electorala a insemnat o impingere la maximum a principiilor Casei Regale. Varianta aceasta este in continuare posibila, cred eu, cu conditia sa intre iarasi in vederile Casei Regale si a Printului Radu.
Fiind membra a PNL, desigur ca nimic nu mi-ar fi mai drag suflletului meu decat existenta Altetei Sale pe lista PNL pentru prezidentialele din 2014. Numai ca acest lucru ar fi un divort in termeni.
Daca Dl. Antonescu doreste cu adevarat sa contribuie la victoria ASR in aceste viitoare alegeri ca independent (daca Printul Radu va dori sa mai candideze), nu are decat sa afirme deschis ca nu va candida nici Domnia Sa si nimeni altcineva de la PNL si ca sprijina fara echivoc candidatura ASR, chiar in absenta unei solicitari in acest sens din partea Casei Regale.
Cred ca va dati seama ca o abdicare de la principiul neutralitatii, chiar si numai o singura data, ar lipsi de credibilitate orice afirmatie ulterioara a Casei Regale de sustinatoare consecventa a acestui principiu, valabil de altfel – si definitoriu – tuturor Caselor Regale din Europa (si probabil din intreaga lume). Cazul Regelui Simeon al Bulgariei este singular, fiind optiunea Sa, care nu cred ca si-a dorit sa creeze un precedent, cu atat ma iputin cu cat nu a …revolutionat viata politica din Bulgaria asa cum ne-am fi asteptat, avand, ce-i drept, un impact general pozitiv.
Desigur ca atat ceea ce ati sustinut Dvs. cat si opiniile exprimate de mine nu sunt decat exact ceea ce sunt, si anume niste opinii a doi cetateni romani ce doresc sincer ca situatia din Romania sa gaseasca o rezolvare fericita. Personal eu cred ca varianta cea mai buna – si inca posibila – este revenirea la Monarhie. Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei ar fi o viitoare Regina care ar putea aduce dorita schimbare.
Cu consideratie,
prof. Diana Lucia Zotescu
Stimate d-le Cremene,
Asta ar insemna tocmai o incalcare grosolana a principiilor exprimate de Alteta Sa, aceea de a nu fi exponentul celor care au furat resursele acestei tari in ultimii 20 de ani, iar exponentii Partidului Liberal nu fac exceptie, dimpotriva!
Ar trebui mai degraba sa luam in considerare ceea ce am propus saptamanile trecute si anume:
“Doresc sa subliniez inca o data faptul ca spre deosebire de cei de la putere care sunt foarte bine organizati pentru a fura tot ce se poate fura din banii publici (nici nu mai conteaza culoarea politica), noi, cei care credem in ,,Romania altfel” nici macar nu ne cunoastem, decat poate ocazional. Oamenii de bine, cu o anumita constiinta, atati cati au mai ramas in Romania ar trebui sa aiba sansa sa se cunoasca, sa se organizeze si sa actioneze pentru a stopa jaful existent si pentru insanatosirea societatii romanesti.
Iar momentan nu cred ca exista un loc mai potrivit decat website-ul Altetei Voastre, loc in care ar trebui inserata o interfata in care fiecare dintre noi sa aiba posibilitatea sa introduca adresa proprie de e-mail, selectand judetul si localitatea, urmand ca dupa intalnirile fata in fata sa schimbam si alte date de contact. Este un pas mic insa poate constitui inceputul inchegarii unei miscari care ar putea schimba ceva in Romania.”
Domnule Cremene,
De ce sa umblam cu jumatati de masura?
Poate demersul ar trebui sa fie exact invers, Partidul National Liberal sa isi asume explicit doctrina monarhica si sa faca totul pentru normalizarea situatiei in care ne aflam. Aud tot timpul despre tot felul de lideri ai Partidului ca ar avea orientari monarhiste dar nu vad nimic concret, nicio asumare publica a acestei sarcini. Cu parere de rau o spun, dar PNL mi se pare cel mai ipocrit partid de pe scena politica actuala. Este pacat, daca ar fi jucat cu cartile pe fata ar fi avut de castigat atat Natiunea Romana cat si Partidul pentru ca Romanii apreciaza sinceritatea.
Cand Alteta Sa a candidat la Presedintie cu sprijinul moral explicit si public al Majestatii Sale PNL ar fi avut sansa istorica de a schimba ceva. In schimb a preferat sa sustina un candidat despre care, lasand la o parte calitatile sau defectele sale, nici macar cei mai optimisti liberali nu au crezut vreodata ca are sansa sa devina Presedinte. Adica au ignorat apelul Majestatii Sale, iar apoi se pretind monarhisti (unii dintre ei, alti au decenta sa nu o faca). Ce dovada mai mare de ipocrizie exista?
Amestecarea unui membru al Familiei Regale in oricare partid politic nu poate decat sa dauneze grav credibilitatii Lor, dupa ce ani de zile au avut un discurs apolitic si complementar politicii.
„Cel mai potrivit sitem social – politic este liberalismul… In climatul creat de liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material, valorile miscandu-se nederanjate de nimeni. … Indiferent cine conduce Partidul Liberal astazi, poporul roman nu poate sa evite liberalismul, fiindca ii datoreaza crearea statului roman modern si a societatii romane moderne.” Petre Tutea
————————————————————————————————————
imi pare rau sa” vad “oameni ca dvs ca ati ajuns sa negati intreaga clasa politica si absolut orice partid .
parerea mea esta ca vinovatii sunteti chiar dvs , personal .
de ce?
pentru ca daca simtiti ca aveti cu ce, puteti si vreti , de ce nu va implicati in politica , iata incepand de la organizatia locala, luptati pentru moralitate si principiile sanatoase de care toti vorbim ( dar mai greu sa le si practicam) si impuneti normalitatea si moralitatea in treburile publice.
dvs sperati la permanentul “nou -nout “, la mesia din 4 in 4 ani , dorind sa anulati tot ce a fost si sa plamaditi “Romania profunda”.
toti ne dorim firescul, normalul , moralitatea si onestitatea in viata social -politica in care traim, toti ne dorim o mica Elvetie ca societate , dar acest lucru nu se poate face fara “NOI” ,fara ca noi cei ce ne cocotim normali si morali sa ne implicam si sa ne dedicam pentru a fi “ ÎN SLUJBA PROPRIULUI POPOR”.
ati enuntat ideea unor organizatii civile . da este corect si sustin, caci daca la momentul acesta am fi avut niste organizatii puternice , “teparii” ce azi ne conduc cu siguranta nu ar mai fi fost sau s-ar fi resemnat cu gandul ca intr-o societate reactiva civic nu se poate FURA , TAIA , UMILI , si mai cu seama NU SE POATE MINTI !!!
in concluzie , pledoaria mea este aceea pentru ca dvs sa va implicati cu totii in politic si sa va impuneti , pledoaria mea este ca dvs sa determinati in fiecare zi pe cei pasivi sa se implice si mai cu seama , atunci cand este timpul, sa mearga la vot !
AVEM DATORIA INTRU DEMOCRATIE SI LIBERTATE , DATORAND CHIAR VIATA NOASTRA LUI DUMNEZEU SI GENERATIEI LUI 1989 CARE S-AU SACRIFICAT TOCMAI PENTRU CA NOI SA RENASETM “ROMANIA PROFUNDA” .
Alteta,
Am observat ca vi se fac propuneri (probabil s-au facut si la momentul candidaturii) pentru a va inregimenta intr-o structura sau alta. Alteta, va implor, sa nu cumva sa va abateti de la principiile care v-au guvernat viata si activitatea de pana acum si care au facut ca speranta sa reinvie in inimile celor care va sustin!
De asemenea, este foarte important sa fiti extrem de atent la cei cu care colaborati. Sunt convins ca pe masura ce miscarea ,,Romania altfel” va deveni tot mai prezenta si incomoda, foarte multi din cei care au contribuit la secatuirea tarii vor dori sa vi se alature in incercarea de a scapa de pedeapsa ce li se cuvine.
In ,,Romania altfel” nu ar trebui sa existe nici o persoana care a fost in structuri politice, avand functii de decizie in ultimii 20 de ani (parlamentari, conducatorii de societati si regii de stat, conducatori de agentii guvernamentale, presedinti de Consilii Judetene, consilieri judeteni, primari si consilieri locali) si nici un ,,capusar” care a facut afaceri cu statul.
Stiu, sunt multi, insa nu uitati ca cei care au crezut si cred in valorile morale fundamentale au stat departe de structurile amintite (fortati sau de lehamite).
Stimata Doamna,
Stimati Domni,
In sectiunea despre scrisoarea tinerei E. S. catre Majestatea Sa Regele, eu am fost de parere ca cea mai buna functie pentru ASR Principele Radu este cea de Ministru al Afacerilor Externe in viitorul guvern al Romaniei, dupa ce actualul, sa speram, va pleca pentru totdeauna. Domnul Crin Antonescu, daca doreste sa-si respecte viziunea sa de monarhist, dupa cum dansul a declarat (si nu numai dansul), ar trebui sa faca aceasta propunere ASR Principelui Radu, care isi va putea mentine calitatea de independent, fara a se implica politic. Functia de Ministru de Externe ar fi cea mai potrivita, deoarece ASR are o profunda experienta diplomatica in calitate de Reprezentant Special al Romaniei si s-ar ocupa exclusiv de acest portofoliu, fara a lua pozitii politice. Dumneavoastra ce credeti?
Adriana Macsut
Eu cred ca o solutie este ca Alteta Sa Principele Radu sa fie prim-ministru intr-un guvern tehnocrat. Aceasta “reteta” a functionat cu succes in Bulgaria: Majetatea Sa Regele Bulgariei, Simeon Saxe-Coburg fost premier intre 2001-2005… Era supranumit Domnul Europa.
Am citit eseurile politice de pe blogul Altetei Sale Principele Radu si am descoperit ca este conturata acolo o viziune riguroasa despre guvernare.
Politicienii actuali se succed ca guvernare de vreo doua decenii. Se multa de la un partid la altul in fuctie de interese si formeaza cu oportunism diverse coalitii de guvernare. In acest sens nu este deloc adecvata asocierea cu astfel de politicieni “umblareti” si ” oportunisti”.
Au venit la putere diverse guverne iar salariile medicilor si profesorilor au ramas tot mici. Este semn ca nu le-a pasat de starea de sanatate si de nivelul de educatie. De ce le-ar pasa? Copiii lor studiaza in strainatate. Problemele de sanate si le rezolva in clinici din strainatate.
Asa ca singura solutie ramane aplicarea progamului ” Romania Altfel” de catre un guvern tehnocrat condus de catre Alteta Sa Principele Radu.
Adriana Macsut
As vrea totusi sa fac aici un comentariu pentru acei care se pretind a fi monarhisti dar in realitate indeamna la anarhie. Pentru acesti oameni a fi monarhist este doar un moft care “da bine” in societate. In realitate insa nu cunosc nimi…c despre istoria monarhiei. Sunt asa numitele forme fara fond despre care vorbeab Titu Maiorescu.
Revenirea la monarhie nu poate avea loc decat printr-o interventie in parlamamentara care sa vizeze un amendament pentru schimbarea formei de guvernamant din Constitutie. Apoi poporul trebuie sa decida prin referendum.
Multi intelectuali de elita s-au pronuntat pentru monarhie. Politicienii insa au tacut si din 90 incoace nu si-au urmarit decat propriile lor interese. Tot din ani 90 pana acum a ramas valabil refrenul : Vin ai nostri/Pleaca ai nostri/ Dizidentii mor ca prosti.
Ma intreb de ce nu vor politicienii monarhie?
Eliza Baltateanu raspunsul nu il vei afla! regret ,dar nu! si nici noi!si de ce nu s-ar face referendum? cine-i pentru? 1-EU!
Adriana Macsut Deci parlamentarii sunt alesi de catre noi si atunci este de datoria lor sa nea dea sansa de a vota in referendum pentru regalitate. Parlamentarii si jurnalistii nu sunt zei si supra-oameni. Majestatea Sa Regele Mihai spunea ca nimeni nu are dreptul moral de a critica poporul roman. Insa exista politicieni si jurnalisti care o fac. De unde au ei acest drept de a critica?
Adriana Macsut A fost odata candva in decembrie 89 si in aorilie 90 un grup de tineri care a cerut revenirea la conducere a Majestatii Sale Regele Mihai. Peste 90 la suta din populatie tinea pe atunci cu Domnul Ion Iliescu. Daca Romania devenea atunci monarhie alta era acum soarta noastra.
Adriana Macsut Am mai scris mai sus ca singura solutie pentru iesirea din criza este un guvern tehnocrat condus de catre Alteta Sa Principele Radu.
Adrian RADU Rabdare… Intr-o Buna Zi… Cu Voia lui Dumnezeu…
După primele 10 comentarii la articolul meu, poate că ar fi binevenite câteva consideraţii personale.
.
Toţi preşedinţii anteriori (ca şi toţi cei care vor urma) declară, mai mult sau mai puţin sincer, că sunt trup şi suflet pentru popor, pentru bunăstarea, fericirea, etc, etc. Poate că unii chiar cred.
Ion Iliescu ar fi vrut, în afară de menţinerea în sfera de influenţă sovietică, să oprească jaful economiei naţionale, dar nici n-a ştiut cum, nici n-a putut să se opună, dimpotrivă, a ajuns să se coalizeze cu interlopii şi cu jefuitorii atunci când a dat de gustul puterii. Discursul lui patetic de la final de carieră (vă amintiţi Congresul la care a fost debarcat şi înlocuit cu Prostănacul) nu a mai impresionat pe nimeni, căci era deja un om epuizat, inutil.
Preşedintele Emil Constantinescu, încrezător în sine până la infatuare, şi-a început mandatul cu sforăitorul Contract cu România, vă amintiţi, prin care îşi asuma ”minunile lumii” pentru ţară… A încheiat lamentabil, declarâdu-se învins de „securişti” ca scuză în faţa naivilor pentru eşecul personal şi, ca şi când asta nu era suficient, i-a lăsat cu ochii-n soare pe ţărănişti retrăgându-şi candidatura de pe listele lor cu o săptămână înainte de alegeri. Penibil!
Ce să mai vorbim de Traian Băsescu. A trebuit să ajungă Preşedintele ţării ca să-şi dea seama că a deveni dictator nu e totuna cu a avea succes. Când înlocuieşti seriozitatea cu şmecheria şi trăinicia cu superficialitatea rezultatul nu poate fi decât un dezastru.
.
Am vrut să scot în evidenţă că toţi politicienii se declară în slujba poporului, dar asta nu înseamnă că şi sunt benefici poporului, după cum s-a văzut. Deci să nu ne lăsăm amăgiţi de aparenţe sau de declaraţiile de intenţie.
.
La fel şi cu stimaţii noştri concetăţeni – toţi se declară trup şi suflet pentru popor, pentru ţară, pentru viitorul copiilor, al neamului, etc, etc, tipul de patriot „pur şi dur”, dar confundă cu nonşalanţă posibilul cu imposibilul, teoreticul cu concretul, sentimentul cu raţiunea. Desigur, ar fi excepţional ca principele, în calitate de om politic, să aibă propriul partid „pur şi dur” dar… să fim serioşi. Ar fi excepţional ca principele să fie invitat de liderii politici să candideze ca neutru în urma retragerii propriilor candidaţi de partid, dar… să fim serioşi. Ar fi excepţional să se formeze, sub patronajul Alteţei Sale, o nouă Alianţă Civică, altfel decât prima, de o moralitate desăvârşită, dar… să fim serioşi.
.
Îmi cer scuze pentru aerul meu pesimist şi circumspect, dar am văzut multe în ultimii 20 de ani. Am fost entuziast în 22 decembrie în Piaţa Palatului, am fost entuziast în Duminica Paştelui din 90 la revenirea Regelui în ţară, am fost entuziast în Piaţa Universităţii, am fost entuziast la victoria Convenţiei, am fost entuziast şi la alte evenimente, dar tot de atâtea ori am fost dezamăgit, revoltat, intrigat. Hai să nu mai fim entuziaşti, să facem efortul de a fi realişti. Sună prozaic, dar cred că e mai sănătos.
.
Şi încă ceva: credeţi cumva că în perspectiva viitoarelor alegeri PSD doreşte o ruptură reală de PDL, sau dimpotrivă? Nu cumva PNL va fi ademenit, pentru ca pe ultima sută de metri să fie somat să accepte condiţiile PSD, în caz contrar fiind abandonat? Nu cumva „luptătorii” care l-au învins pe Emil Constantinescu sunt azi mai activi şi mei experimentaţi? Nu ar fi mai raţional efortul de a contabiliza voturile Principelui Radu la cele ale PNL? Astea sunt alte dileme ale mele, dar evident nu vreau să abuzez de spaţiul blogului, de aceea pentru cei care sunt mai atraşi de aceste dezbateri propun continuarea discuţiilor pe forumul România Altfel http://www.tashy.ro/miscarea-romania-altfel
Domnule Cremene,
“Sa fim seriosi…” nu reprezinta un argument valid.
Cu respect,
Andrei
Domnule Andrei B.
Cu tot respectul am anunţat că dezvolt subiectul pe forumul România Altfel, pentru a nu abuza de spaţiul blogului principelui Radu. De altfel remarcile dvs sunt reale şi merită discutate, vă aştept pe forum. Cât despre sintagma „să fim serioşi” este o exprimare uzuală, decentă şi absolut respectuoasă, care subliniază în general o imposibilitate practică.
Abia azi am văzut, cu surprindere, comentariul de la nr 13 al domnului Beldiman. E oarecum lipsit de onestitate a posta un comentariu (mai ales cu un citat scos din context) fără a-l însoţi de răspunsurile şi clarificările oferite cu bună credinţă de autor (pe forumul România Altfel, după cum am şi anunţat). De aceea mă simt dator faţă de cititorii blogului să le ofer răspunsurile adresate cu generozitate domnului Beldiman pe forumul amintit.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
1. Sa le luăm pe rând:
Eventuala candidatură a Principelui pe lista de partid o consider doar ipotetica. Asta şi vrea sa exprime expresia „dileme” – e bine, sau nu e bine. Nu ştiu şi Nu eu decid, Principele e acela. Pe mine doar mă frământă acest gând ca o ipoteză, ca o posibilitate. Pentru asta am şi adus problema în discuţie, pentru a asculta şi alte păreri, fiecare cu argumentele ei. Cât despre sintagma „să fim serioşi” este o exprimare uzuală, decentă şi absolut respectuoasă, care subliniază în general o imposibilitate practică. Deci nu consider neserioasă o eventuală candidatură pe liste de partid, ci consider o imposibilitate renunţarea unui partid de a se prezenta cu candidat propriu, (chiar şi independent, nefiind membru de partid), la alegerile prezidenţiale.
2. Un alt aspect al „dilemelor” îl constituie compromisul. Compromisul există, este necesar, de multe ori este inevitabil. Ne putem gândi la exemplul relativ recent, când Majestatea Sa a şocat prin îmbrăţişarea pe care i-a acordat-o în public lui Ion Iliescu (urmărind sa dea semnalul de reconciliere şi unitate între români). Să ne amintim compromisul făcut de Regele Mihai acceptându-i pe comunişti (Teohari Georgescu şi ceilalţi) la înfăptuirea actului de la 23 august. Si multe alte compromisuri, inclusiv candidatura Principelui Radu la preşedinţia României. În toate timpurile se vor găsi un Cataramă şi un Patriciu în orice partid. Nu aceasta ar fi problema. După mine problema asupra căreia trebuie reflectat este aceea de a găsi mijlocul cel mai potrivit de a te pune în slujba neamului tău. Altfel, sub paravanul neamestecului cu hoţii cu gulere albe, poţi sa rămâi total absent şi inutil faţă de ce ai fi putut realiza în folosul ţării tale. Asta e alta dilemă: te amesteci cu escrocii, cu hoţii, cu interlopii, în general cu politicul, de dragul binelui public pe care îl poţi aduce, sau nu. Rămâi „pur si dur” (o expresie pe care o ştiu de cel puţin 50 de ani).
3. Nu persist în nici o ideie că liderii politici ar renunţa la un candidat pe propriile liste pentru a-l proteja pe Principe de contracandidaţi. Dimpotrivă, cred că acest lucru este imposibil, exprimat prin expresia „să fim serioşi”.
.
Poate că ar mai fi necesare şi alte clarificări. Îi invit la discuţii pe toţi cei interesaţi, dar discuţii sincere, decente, vocabular civilizat, fără insinuări, ofense sau orgolii.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
Poate n-am fost eu prea clar. Mai spun o dată.
Ceea ce cred eu (atenţie, „cred” nu înseamnă „propun”) e faptul că liberalii, ca şi oricare alt partid, nu ar accepta sub nici un motiv să nu aibă candidat propriu la preşedinţie. Fie că e unul din rândurile lor (un membru de partid), fie că e din afara partidului, dar candidează pe listele partidului (un independent, pe lista de partid – nu e o noutate).
Mai departe, calculele politice îşi vor spune cuvântul. Eu cred, aşa cum am mai spus-o, că voturile Principelui contabilizate la cele ale liberalilor de azi ar propulsa partidul liberal pe primul loc în sondaje, mult peste al doilea clasat. Aşa încât liberalii ar putea să formeze o majoritate fără psd si fără udmr. Altfel, vor fi supuşi şantajului acestora. Nu ştiu dacă raţionamentul meu este cel corect, pentru că nu dispun de datele de care dispune şeful partidului. Aşa că numai el poate aprecia varianta convenabilă partidului. Un lucru e sigur: nu sentimentele vor determina luarea deciziei, ci calculul prozaic al şanselor în confruntarea electorală.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
Am spus-o şi o repet: DA, îl cred în stare, dacă din calcule va rezulta un avantaj pentru partid; NU, nu îl cred în stare, dacă din calcule va rezulta un dezavantaj pentru partid.
.
Totuşi, chestiunea nu e chiar atât de simplă. Comportă o serie de discuţii, cu multe influenţe, si mai ales sunt sigur că nu Crin Antonescu ar avea ultimul cuvânt, ci plenul Biroului Permanent.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
Să dezvolt puţin această ipoteză.
Orice partid care se respectă depune candidaturi pentru orice loc în alegerile parlamentare sau locale. Pentru că partidul care n-are candidaţi porneşte din start cu un mare handicap în faţa celorlalte partide şi a electoratului. Aici nu e vorba atât de şansa de reuşită a candidatului, cât de existenta lui pe lista Biroului Electoral. Absenţa de pe lista validata de Biroul Electoral e echivalentă cu absenţa din viaţa politică, sau mai bine zis denotă o prezenţă firavă, neglijabilă, între celelalte forţe politice.
E cu totul altceva când pe lista partidului apare un nume, un candidat al partidului – chiar dacă e un independent ce candidează pe lista partidului. Se cheamă ca partidul are candidat propriu, ba mai mult, e dovada unei deschideri, a unei viziuni largi, e dovada faptului că partidul nu e „înţepenit” în egoism partinic, ci e deschis unei personalităţi publice chiar şi din afara partidului, recunoscută pentru competenţa, credibilitatea, onestitatea, etc, etc. Arătând prin aceasta că partidul e capabil sa-şi reprime propriile ambiţii, orgolii, vanităţi, de dragul binelui public, bla, bla, bla.
Acest „sacrificiu” al partidului capabil să reprime ambiţiile individuale ale membrilor săi dă bine la public şi este mult speculat în campaniile electorale. Lăsând la o parte faptul că în cazul Principelui nu ar fi vorba de o regie demagogică, ci chiar de o atitudine autentică de opţiune pentru cel mai bun dintre toţi candidaţii posibili.
.
Situaţia e cu totul diferită dacă INDEPENDENTUL doreşte să candideze în nume propriu, fără să accepte înscrierea pe lista partidului. Asta ar însemna că partidul nu are candidat, partidul nu e înscris pe lista Biroului Electoral, partidul e văduvit de dreptul său de a-şi desemna candidat în numele electoratului pe care-l reprezintă. E o deziluzie, o trădare a propriului electorat. Aşa ceva nu e admis. Electoratul propriu îl va sancţiona sever. Nimeni din partid n-ar fi de acord să susţină candidatura Principelui, dacă el nu ar accepta înscrierea, evident, ca independent, pe lista de partid. Dar dacă ar accepta nominalizarea sa pe lista de partid, atunci situaţia ar fi cu totul diferită – partidul ar avea propriul candidat, după cum am arătat mai sus.
.
Cele de mai sus sunt nişte consideraţiuni pur teoretice, pentru că eu nu cunosc situaţia reală din interiorul partidului liberal – nivelul de disciplină, atmosfera de solidaritate, nivelul de infestare cu mercenari în misiune (care i-au decimat pe ţărănişti), şi mai sunt şi alte aspecte.
Deocamdată mă opresc aici ca să nu devin prea obositor.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
Crin Antonescu nu va fi lăsat să facă mare lucru în calitate de Sef al Statului, dacă nu va avea şi un pnl majoritar. Iar majoritatea pnl în Parlament poate fi obţinută doar prin majorarea voturilor cu zestrea pe care o poate aduce Principele Radu. Altfel pnl va rămâne în Parlament la remorca coaliţiei psd-pdl-udmr reamintind poziţia pntcd în cadrul guvernării Convenţiei. În timp ce Crin ar avea soarta lui Emil.
Asta daca nu se doreşte a se învăţa din lecţiile trecutului. Altfel nimeni nu-l opreşte pe Crin să candideze, cu şanse de reuşita, doar ca să puncteze în CV-ul propriu funcţia de şef de stat.
Toate lucrurile astea le-am concentrat în ultima fraza din „dileme”:
.
”E o răspundere imensă prin consecinţele pe care le va avea, prin dilema pe care nu numai principele Radu, dar şi toţi cei implicaţi, sunt constrânşi să o rezolve fără întârziere: A fi sau a nu fi in slujba propriului popor”.
.
postat la rubrica Un Presedinte altfel:
.
Am expus decent şi respectuos păreri şi dubii (în nici un caz convingeri), nu am gratulat pe nimeni cu termeni ca infantil, ridicol, naiv, nu am încercat şi nu încerc sş conving pe nimeni împotriva propriilor opinii. Sunt sigur că s-au înţeles argumentele şi părerile fiecăruia, că s-au înţeles clarificările aduse, chiar dacă arta conversaţiei se deprinde mai greu. N-ar mai rămâne decât să urmărim scena politică şi să ne întrebăm în continuare de ce nimic nu merge la noi?
multumesc domnului Beldiman pentru explicatiile oferite. Există într-adevăr un decalaj între o postare şi apariţia ei, lucru care poate explica aparenta lipsă de onestitate. În nici un caz n-am fost supărat, ci doar intrigat, surprins, după cum am şi afirmat. În rest, comentariile politice le voi posta în continuare doar pe forum.
pentru Deceneu fac precizarea că a aduce în dezbatere o problemă nu e totuna cu o „pledoarie” în favoarea ei. Iar despre „preferinţa” mea liberală, puteţi avea în vedere că, din păcate, ţărăniştii nu prea contează pe scena politică de azi. Cât despre necesitatea imperioasa a susţinerii unei eventuale candidaturi a Principelui de către o organizaţie la scară naţională, cu întreaga ei logistică teritorială, fonduri, etc sunt curios dacă puteţi denumi pe altcineva, în situaţia concretă de azi, decât pe liberali. În rest, vă invit la discuţii pe forumul Romania Altfel.
Instituția Monarhică este arbitrul vieții politice în Stat, reperul de normalitate și exemplul de demnitate.
Sincer, nu înțeleg ce poate aduce candidatura ASR Radu la Președinție.
Tot sincer, ce a adus nou mandatul de prim-ministru al Regelui Simeon, în Bulgaria ? La finalul mandatului, Bulgaria a rămas la fel de coruptă și săracă.
Sunt uimit de sofismul de la care se pleacă : “A FI SAU A NU FI ÎN SLUJBA PROPRIULUI POPOR” .
Ca orice sofism, nu duce decât la un rezultat eronat : COMPROMISUL cu republica și, mai rău, cu un partid politic.
Iar compromisul nu va avea alt rezultat decât compromiterea Casei Regale și a Monarhiei.
Reinstaurarea Monarhiei este o problemă cu bătaie extrem de lungă dar merită încercat.
În 4 ani de președinție nimeni nu va reuși înlăturarea aberațiilor instaurate și duse mai departe de 63 ani.