Dialog despre Palatul Elisabeta și Legea Casei Regale a României

Interviu cu Excelența Sa domnul Andrew Popper, Șeful Casei Majestății Sale Custodelui Coroanei

TVR 1, emisiunea Pulsul zilei, 19 ianuarie 2018. Realizator: Mihai Constantin

Moderator: Ne aflăm la Palatul Elisabeta, reşedinţă a Regelui Mihai în urmă cu 70 de ani, dar reşedinţa Regelui Mihai şi în ultimii aproape 17 ani. Însă acest început de an ridică o întrebare. Va putea rămâne Palatul Elisabeta în folosinţa Casei Regale a României? Iar această întrebare se subjugă unei alteia, care este viitorul Casei Regale a României în cadrul unei republici, aşa cum este acum, constituţional, ţara noastră. Pentru aceste întrebări, stăm de vorbă cu şeful Casei Majestăţii Sale, domnul Andrew Popper.

Andrew Popper: Bună ziua, bine aţi venit, poftiţi.

Moderator: Cred că dumneavoastră trebuie să o luaţi înainte.

Andrew Popper: Da? Mulţumesc.

Moderator: Domnule Popper, mulţumesc că ne-aţi primit ca să înţelegem anumite lucruri în ceea ce priveşte clădirea în care ne aflăm, Palatul Elisabeta. La intrare se mai văd încă florile aduse ca omagiu pentru Regele Mihai. Dar iată că viaţa pune Casa Regală română în faţa unui termen de evacuare, nu ştiu cum să-l numesc altfel. 5 februarie 2018, trebuie, într-un fel sau altul, ca statutul juridic al Palatului Elisabeta să fie relămurit. Haideţi să facem repede un istoric. Al cui este acum Palatul Elisabeta?

Andrew Popper: Palatul Elisabeta acum aparţine statului român şi este în proprietatea directă a RAAPPS-ului. A fost naţionalizat în 1948, la scurt timp după abdicarea Majestăţii Sale, însă proprietarul Palatului Elisabeta înainte de acea dată a fost Principesa Elisabeta, care a fost la un moment dat şi Regina Greciei, una dintre fiicele Reginei Maria, care s-a căsătorit cu Regele Greciei, din păcate acel mariaj nu a supravieţuit şi ea s-a întors, după divorţ, aici în România. Şi, din banii săi personali a construit acest palat, ca să fie reședința sa privată. A fost făcut de un tânăr arhitect din perioada respectivă, Corneliu Marcu, şi Principesa Elisabeta a locuit în acest palat începând din anii 1930, în perioada războiului.

Mihai Constantin: Cum se face, atunci, că … asta era casa mătuşii Regelui Mihai, ca să vorbim pe înţelesul celor care ne urmăresc. Cum se face că în 1947 Regele Mihai însuşi locuia aici şi tot aici, într-unul dintre saloanele acestui palat, a semnat şi actul de abdicare?

Andrew Popper: Corect. Ce s-a întâmplat, după cum ştiţi, la 23 august 1944, el l-a arestat pe Antonescu, a întors armata română împotriva Germaniei şi nemţii, care se aflau foarte aproape aici, de Bucureşti, erau la Aeroportul Băneasa, primul lucru pe care au dorit să-l facă a fost să-l pedepsească pe regele Mihai şi eventual să îl elimine chiar, din punct de vedere fizic. Şi atunci au bombardat ceea ce se chema casa nouă, era casa din spatele Palatului Regal, unde acum se află o sală de congrese. Acolo se afla casa unde regele locuia. În perioada aceea, Palatul Regal era folosit numai pentru ceremonii şi funcţii publice, locuinţa însă era în spatele palatului. Nemţii ştiau că regele se află acolo, de fapt acolo l-a arestat pe Antonescu şi l-a ţinut pentru câteva ore şi aviaţia germană a distrus complet această casă, cu speranţa că îl va ucide şi pe rege. Bineînţeles că Regele Mihai nu a aşteptat ca să vină să fie ucis de nemţi. El plecase cu mult înainte de acest bombardament, se alăturase trupelor române care erau lângă Bucureşti şi a continuat să le conducă în luptă. Însă a rămas fără locuinţă. Şi atunci, Principesa Elisabeta s-a mutat într-o altă locuinţă, nu ştiu exact unde, şi Regele Mihai, împreună cu mama sa, Regina Elena, s-au mutat în această locuinţă, deci are o valoare istorică extraordinară, pentru că perioada respectivă a fost perioada în care bineînţeles a început acestă presiune comunistă. Deci toate marile evenimente din istoria României, care s-au petrecut între 44 şi abdicarea de la 47, s-au petrecut în acest palat. Deci au avut loc multe evenimente importante, au avut loc faimoasele întâlniri cu Vîşinski, în care Vîşinschi a bătut cu pumnul în masă, a trântit uşa, a rupt zidul. Toate întâlnirile s-au petrecut chiar şi cu diplomaţii străini, Majestatea sa a încercat, a făcut toate eforturile, fiind în legătură cu aliaţii occidentali, să prevină această lovitură de stat organizată de sovietici. Deci au avut loc multe întâlniri şi cu diplomaţii străini aici, cu americanii, cu englezii, şi au avut foarte multe întâlniri, de asemenea, cu oameni politici pe care regele a încercat să-i sprijine în acea perioadă, cum a fost Iuliu Maniu, care era conducătorul Partidului Ţărănist şi cu Dinu Brătianu, care a condus Partidul Liberal. Deci toate aceste întâlniri s-au petrecut aici. Şi, bineînţeles, la sfârşit, momentul acesta teribil, fatidic, în care într-o cameră care este tot la acelaşi etaj, în spatele nostru, au intrat Petru Groza şi cu Gheorghiu Dej, literalmente cu revolverul în mână şi l-au ameninţat şi l-au obligat să semneze acest act de abdicare. S-a petrecut în acest palat, deci are valoare istorică enormă, din perioada respectivă. Însă nu trebuie să negijăm nici valoarea istorică pe care a dobândit-o în aceşti ultimi 16, aproape 17 ani.

Moderator: Iertaţi-mă un pic, vreau întâi să îi conducem pe telespectatori pe un făgaş cronologic, să-i spunem. În primele zile ale lui 1948, Majestatea Sa pleacă de aici, cu speranţa, dar certitudinea nu i-a dat-o nimeni, că s-ar putea întoarce, dar iată că istoria rezervă, inclusiv aceste reparaţii peste decenii. Din 2001, Palatului Elisabeta i-a fost încredinţat Majestăţii Sale, spre folosinţă, ca reşedinţă cu funcţie de reprezentare, pe perioada vieţii sale. Întrebarea mea este alta, ştiu că dvs aţi avut un rol esenţial în anumite retrocedări către familia regală a diverselor domenii, cel mai reprezentantiv fiind, evident, domeniul Sinaia, Castelul Peleş. Întrebarea mea este, dacă această casă era făcută de tatăl său pentru mătuşa sa, a locuit aici, de ce nu a revendicat Palatul Elisabeta?

Andrew Popper: E o întrebare interesantă şi deschide o anumită perspectivă asupra personalităţii regelui, a principiilor etice extrem de înalte şi a generozităţii sale de spirit. Când s-a reîntors în ţară, Regele Mihai a luat decizia să nu revendice decât proprietăţile care i-au aparţinut lui personal. Acesta a fost un principiu pe care l-a stabilit de la început. El bineînţeles că ar fi avut dreptul, ca moştenitor, să revendice şi proprietăţi care au aparţinut regelui Carol al II-lea şi proprietăţi care au aparţinut mătuşilor lor, care au murit fără descendenţi. Însă el a adoptat acest principiu foarte nobil după părerea mea de a nu revendica decât proprietăţile pe care le-a deţinut cu titlu personal. Un amănunt istoric este faptul că dacă ţineţi minte că Regele Carol, când era încă principele Carol a părăsit România, a abandonat drepturile sale de a fi principe al României şi de succesiune la tron, deci în momentul în care Regele Ferdinand a murit Regele Cariol se afla fără titlu princiar şi fără drepturi de succesiune la tron se afla la Paris în acea perioadă şi toată moştenirea Regelui Ferdinan a trecut direct la Regele Mihai. Regele Ferdinand nu a lăsat niciun fel de proprietăţi Regelui Carol. Deci, toate proprietăţile, inclusiv Peleşul, cel mai important a trecut direct din proprietatea personală a Regelui Ferdinand a trecut direct la Regele Mihai.

Moderator: Iar în acea perioadă acest Palat nu exista, nu era încă ridicat.

Andrew Popper: Însă după aceea Regele Carol al II-lea s-a întors în România şi el prin diverse mijloace a obţinut un patrimoniu al său personal. Dar el, nu ne dăm seama exact din ce motiv, nu s-a deranjat să îi ia proprietăţile care au aparţinut Regelui Mihai. Regele Mihai a fost proprietar continuu al Peleşului de exemplu dar nu a fost, bineînţeles, proprietar la Palatul Elisabeta, pentru că după cum aţi spus bine, Palatul Elisabeta nu era încă construit în perioada aia, în 1927.

Moderator: Ne spuneţi aşadar că Regle Mihai avea drept juridic să revendice Palatul Elisabeta şi doar dintr-un principiu moral nu a făcut-o.

Andrew Popper: Corect.

Moderator: Întrebarea mea atunci este: moștenitorii Regelui Mihai au dreptul juridic să revendice Palatul Elisabeta?

Andrew Popper: Au dreptul la o parte a Palatului, pentru că sunt…când Principesa Elisabeta a murit fără moştenitori sunt şi alte persoane care au drepturi şi pe care nu pot să vi le spun exact dar ea a avut şi nepoţi prin familia regală a Serbiei ş.a.m.d. Deci, Familia Regală a României în momentul de faţă, nu ar fi, în momentul în care ar revendica această proprietate, ar revendica doar un procent al acestei proprietăţi şi această proprietate ar fi trebuit să fie revendicată şi nu ştiu ceilalţi moştenitori ai Principesei Elisabeta dacă doresc să o facă sau nu.

Moderator: Dar nu au încercat acest lucru.

Andrew Popper: Nu, după câte ştiu eu nu au încercat. Şi nu este conform cu principiul pe care l-a stabilit regele de a revendica doar proprietăţile pe care le-a deţinut el cu titlu personal.

Moderator: Şi Casa Regală a României respectă în continuare acest principiu.

Andrew Popper: Respectă acest principiu.

Moderator: Dar cu toate acestea, Casa Regală a României doreşte să păstreze dreptul de reședință în Palatul Elisabeta.

Andrew Popper: Şi e absolut şi asta se va realiza prin legea care se află acum în faţa Parlamentului. Şi după cum aţi sugerat dvs, în afară de această lege, există şi din punct de vedere moral o obligaţie din partea statului român ca să lase acest palat în folosinţa Familiei Regale. Pentru multe motive. În primul rând pentru că este centrul activităţilor Familiei Regale care se desfăşoară în interesul public şi sunt sute şi mii de activităţi care au avut loc aici, este un punct care reprezintă foarte frumos România, sunt foarte mulţi şefi de stat care au venit aici, membri ai Familiilor Regale. Este un punct focal pentru activităţi de care beneficiază naţiunea, deci este un element extrem de important. Celălalt element care este extrem de important – şi asta puteţi să vedeţi şi dvs cu ochii dvs -, aici nu numai că a locuit Regele Mihai în anii 1944-1947, dar a locuit aici şi în ultimii aproape 17 ani. Deci, a căpătat o nouă valoare istorică acest palat, această locuinţă, şi ar fi un act de vandalism cultural ca acest imobil, care este plin de elemente care amintesc munca sa şi faptul că Regele a locuit aici, ar fi un păcat să fie distrus. Bineînţeles că obiectele se pot muta, dar nu au aceeaşi valoare dacă nu sunt prezentate contextul lor istoric.

Moderator: Bun. Sunteţi bancher, dar aveţi fără îndoială şi cunoştinţe solide juridice, de drept şi atunci explicaţi-ne un pic ce implică această lege. Sub ce formă va fi eventual lăsat Palatul Elisabeta în folosinţa Casei Regale a României şi cu toate astea câtă încredere aveţi în reuşita acestui demers având în vedere că fac referire la un amănunt trist pe care chiar Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, l-a pus în vedere – s-a început cumva facerea bagajelor pentru un eventual deznodământ defavorabil la 5 februarie.

Andrew Popper: În primul rând legea în sine, ce conţine legea – mi-aţi făcut complimentul să îmi spuneţi că am cunoştinţe juridice însă cunoştinţele mele juridice sunt oarecum limitate, dar vă spun în măsura în care înţeleg eu această lege – este vorba de a da un statut juridic familiei regale, devine unitate de utilitate publică şi în această lege se menţionează şi funcţiile Casei şi ale Familiei Regale, care sunt bineînţeles desfăşurate în interes naţional. Familia Regală este alături de biserică, cei care păstrează sunt custodele istoriei României şi al valorilor comune pentru care, fără de care o naţiune nu poate să supravieţuiască. Este important pentru democraţie să avem partide politice care au dezbateri destul de înfierbântate, este normal într-o democraţie dar este şi normal într-o democraţie să avem instituţii cum este biserica şi cu Coroana care păstrează valorile care ne unesc. Nu trebuie să ne uităm numai la ceea ce ne desparte. Deci aceste valori şi activităţile Familiei Regale sunt extrem de importante. Şi legea recunoaşte acest lucru.

Deci, ca să mă întorc la întrbarea dvs, le va da previziunea actuală a legii, le va da folosinţa acestui palat, locuinţă, ca şi până acum, pentru o perioadă de 49 de ani. (…) va plăti şi salariile a unui personal aproximativ de 20 de persoane care vor susţine activităţile familiei regale. Acum, care sunt perspectivele legii – înainte de a le discuta exact ar fi bine ca să ne amintim contextul respectiv pentru că s-au vehiculat o serie de informaţii care nu sunt exact corecte. Această lege a fost elaborată de către Guvernul domnului Cioloş, după câte ştiu eu, în consultaţii cu palatul Cotroceni. Şi după ce acest proiect de lege a fost elaborat de Guvern şi vreau să subliniez a fost elaborat de Guvern şi propus de Guvernul Cioloş, Familia Regală, la acel moment Principesa Moștenitoare Margareta s-a întâlnit cu liderii tuturor partidelor politice din România ca să îi consulte în ceea ce priveşte poziţia lor faţă de această lege. Fără excepţie, toţi liderii partidelor politice s-au exprimat în favoarea acestei legi. Din păcate, însă, ea nu s-a schimbat a venit Guvernul domnului Grindeanu; eu am avut personal discuţii cu domnul prim-ministru, el a fost de asemenea în favoarea legii şamd şi ne-a promis că va promova această lege. Din nou, din păcate, s-a schimbat Guvernul şi în acel moment din motivul că legea nu făcea niciun fel de progrese, liderii celorlalte partide PSD, domnul Dragnea şi ALDE, domnul Tăriceanu, au decis să iniţieze ei această lege pentru că nu se făceau niciun fel de progrese altfel. De aici s-a creat percepţia care după părerea mea este greşită că numai ei sunt în favoarea acestei legi. Nu este corect. Marea majoritate a partidelor politice din România sunt în favoarea acestei legi.

Moderator: Şi atunci de unde această emoţie, că nu o să păstraţi palatul? Parlamentul este suveran şi va decide, este un proiect de lege care…

Andrew Popper: Absolut, şi noi avem în continuare convingerea şi speranţa că această lege va fi aprobată. Însă este un element de timp. Dvs. ştiţi probabil mai bine decât mine că procedural Senatul şi Parlamentul au anumite reguli, lucrurile merg relativ încet.

Moderator: Deci Casa Regală este dispusă să se mute din Palatul Elisabeta la 5 februarie pentru a se întoarce câteva luni mai târziu înapoi?

Andrew Popper: Casa Regală a spus foarte clar faptul că noi vom respecta cerinţele legii. Pentru moment sunt şi alte posibilităţi în aşteptarea legii şi din punctul acesta de vedere în ultimele zile am făcut discuţii foarte productive cu autorităţile guvernamentale, se va putea probabil ajunge la o prelungire, se va ajunge la o soluţie interimară, asta este speranţa noastră. Până acum am întâlnit foarte multă bunăvoinţă din partea premierului interimar că vom găsi o soluţie intermediară. Însă trebuie să fie foarte clar şi subliniez ‘intermediară’. Care va fi strict legal, pentru că ăsta este elementul principal. Noi am spus foarte clar, Familia Regală va respecta legile României. Însă, dacă găsim o modalitate legală prin care se poate prelungi şederea la palat pentru o perioadă de timp ca să dăm oportunitatea Parlamentului de a discuta şi de a trece aceste legi, asta este probabil soluţia care se conturează în momentul de faţă.

Moderator: Până acum, acest drept de folosinţă nu implica şi o chirie.

Andrew Popper: Corect.

Moderator: Proiectul de lege, această prelungire pe 49 de ani, implică vreo chirie?

Andrew Popper: După câte înţeleg eu, nu.

Moderator: Există vreun precedent de genul acesta în foste monarhii, actuale republici, în care Coroana să aibă un rol atât de pregnant şi în legiferat? Franţa, Germania, Austria, sunt multe.

Andrew Popper: În ţările pe care le-au menţionat nu există. Într-un fel trebuie să fim mândri de acest lucru, pentru că este o soluţie originală care va atrage foarte mult atenţia, şi o atenţie favorabilă pentru România. Mai există câteva legislaţii sau măsuri de acest gen, dar în ţările mai mici, cum ar fi Muntenegru, Albania, dar nu sunt importante. Important este că ceea ce se discută acum în România este foarte original şi creator. Şi din punctul ăsta de vedere, după părerea noastră, România va atrage o atenţie foarte favorabilă. Şi am avut nu numai o părere, vă spun şi bazat pe discuţii foarte îndelungate pe care le-am avut cu persoane care sunt apropiate de Familia Regală britanică. Ei ar privi cu foarte multă plăcere această soluţie originală şi cred că, dimpotrivă, nu trebuie să ne temem. Am fi noi primii care să o facem. Pentru că am fi prima ţară de importanţă majoră care va recunoaşte rolul istoric al Casei Regale şi va crea un rol productiv pentru Casa Regală în interesul naţional într-un context constituţional republican. Deci este o soluţie originală, o soluţie frumoasă şi care va aduce după părerea mea foarte multe avantaje României.

Moderator: Şi Casa Regală este mulţumită cu acest rol? Având în vedere că a fost conducătoarea României atâta vreme, acest rol de ONG este pe măsura rolului istoric al Casei Regale?

Andrew Popper: Trebuie să privim lucrurile în următorul context: noi bineînţeles că avem convingerea că monarhia constituţională este un sistem de guvernământ superior şi continuăm să avem speranţa că într-o zi poporul român se va decide să se întoarcă la monarhia constituţională. Însă, după ce am spus aceste lucruri, noi nu avem niciun rol în acest proces. Nu este rolul Casei Regale ca să limiteze pentru restaurarea monarhiei. Asta trebuie să facă oamenii politici, societatea civilă. Dacă ei doresc ca România să se întoarcă la monarhia constituţională, ei trebuie să facă acest lucru. După cum a spus Majestatea Sa când i s-a pus o întrebare similară, chiar am văzut pe TVR acest interviu pe care l-a făcut acum câţiva ani, a spus ‘nu depinde de mine, depinde de voi’. Şi noi continuăm cu acest principiu. Deci, dorinţa noastră este cu totul alta. Dorinţa noastră este să servim naţiunea. Important este că, indiferent de cadrul constituţional, scopul nostru constituţional este ca Familia Regală şi Casa Regală să servească naţiunea. Şi până acum acest lucru cred că l-a făcut. Din momentul în care i s-a permis regelui să se întoarcă în ţară şi a promovat interesele naţionale, cu NATO, cu UE şi au fost în ultimii 20 de ani mii de activităţi ale Familiei Regale, au fost peste 300 de vizite în străinătate, au fost peste 100 de întâlniri cu şefi de stat şi asta este în continuare foarte necesar pentru România şi Familia Regală vor să continue să servească interesele naţionale. Ăsta e obiectivul nostru. Serviciu în interesul naţional. Această lege ne va permite în cadrul constituţional actual, şi nu într-un cadru utopic, să continuăm să fim în serviciul naţiunii. Asta este important. Şi care este cadrul constituţional nu este decizia noastră.

Moderator: Eu ştiu şi cred că şi românii, în general, au auzit măcar ceva despre rolul Majestăţii Sale începând cu 1997, un rol foarte activ şi implicat în promovarea intereselor României în perspectiva aderării la NATO, în perspectiva aderării la UE şi de ori câte ori a fost nevoie pentru un proiect major. Explicaţi-ne un pic, vă rog, pentru că iarăşi s-a spus – Casa Regală a simţit nevoia să facă anumite precizări. Toate aceste eforturi de diplomaţie regală au fost suportate din punct de vedere financiar din fondurile, din averea Regelui Mihai.

Andrew Popper: Corect.

Moderator: Ei bine, ne puteţi da un ordin de mărime?

Andrew Popper: Vă spun cinstit, nu cunosc exact cifrele. Dacă le-aş cunoaşte, probabil v-aş spune.

Moderator: Vorbim probabil de milioane de dolari.

Andrew Popper: Bineînţeles. Milioane de euro, probabil.

Moderator: Deci milioane de euro pe care Familia Regală le-a cheltuit în activităţi de diplomaţie în serviciul României în ultimii 20 de ani.

Andrew Popper: Deşi trebuie să adăugăm că imensa majoritate a cheltuielilor au fost din fondurile Familiei Regale, însă au fost şi alte fonduri private. Au fost indivizi privaţi care au sponsorizat anumite activităţi ale Familiei Regale. deci, imensa majoritate a cheltuielilor au fost suportate de către Familia Regală. Au fost alte cheltuieli care au fost suportate de indivizi privaţi care au făcut donaţii sau instituţii, însă ăsta este elementul important. Nu au fost implicate deloc fonduri publice.

Moderator: Ceva trebuie să fi fost, o corelare între statul român, între Republica România şi Casa Regală a României în aceste demersuri de diplomaţie regală, pentru coordonarea activităţii.

Andrew Popper: Absolut.

Moderator: Dacă puteţi să ne explicaţi ce a însemnat, legături la Ministerul de Externe, mandate din partea Ministerului de Externe, din partea preşedenţiei, din partea Guvernului în ansamblu.

Andrew Popper: Toate aceste activităţi au fost coordonate cu Guvernul român la nivelul preşedenţiei, la nivelul primului ministru, la nivelul Ministerului de Externe. Întotdeauna, de exemplu, când au fost aceste călătorii în străinătate au fost sprijiniţi de către Ministerul de Externe. Când spune că nu au fost implicate fonduri publice, nu spunem de loc că nu am fost ajutaţi de autorităţi. Dimpotrivă, toate acestea activităţi care s-au petrecut în aceşti ultimi 20 de ani au beneficiat de cooperarea instituţiilor statului şi care au culminat cu acest eveniment trist dar în acelaşi timp înălţător care au fost funeraliile Regelui Mihai. Cooperarea pe care am primit-o din partea instituţiilor statului a fost absolut extraordinară. Nu s-ar fi putut mai mult. Tot ce au putut să facă au făcut.

Moderator: Seria suitei de evenimente dedicate centenarului a început deja în decembrie anul trecut. Va ţine un an de zile, va culmina cu 1 decembrie 2018 şi aici chiar nu avem niciun fel de dispută. Nimeni nu poate să aducă în vreo dispută Marea Unire este Unirea României Regale.

Andrew Popper: Absolut, şi persoana centrală care trebuie că ar trebui să domine toate aceste festivităţi este personalitatea Reginei Maria care a fost practic diplomatul care a negociat tratatele de la Versailles şi Trianon şi care a adus aceste câştiguri enorme României şi care a făcut posibilă reunificarea şi este de neconceput ca aceste evenimente să fie celebrate atât în România cât şi în străinătate fără prezenţa Familiei Regale.

Moderator: Prima jumătate a lui 2019 va însemna pentru ţara noastră o premieră. E prima dată când vom prelua preşedenţia semestrială a Consiliului Europei. Este o misiune deloc uşoară. Experienţa noastră nu există. E prima dată când ne vine rândul. Cum poate ajuta sau asista sau ce rol găsiţi Casei Regale în această misiune foarte dificilă pe care o va avea ţara noastră?

Andrew Popper: Familia Regală, Majestatea Sa Custodele Coroanei vor putea face călătorii în ţările UE, să participe la o serie de evenimente. Dar ceea ce este foarte important este că ei pot să deschisă uşi pe care nu le pot deschide în mod uşor reprezentanţii statului, pentru că ei au legături de familie cu familii regale. Deci, pot să faciliteze pentru statul român întâlniri cu membrii ai familiilor regale care au influenţă destul de importantă. Deci, acesta este rolul principal. Să se folosească de relaţiile personale şi de relaţiile de familie pentru a deschide uşi reprezentanţilor statului român pe care ei ar avea mai multă dificultate să o facă fără acest ajutor.

Moderator: Vă întreb acum, care sunt interesele României? Din punctul de vedere al Palatului Elisabeta?

Andrew Popper: România a făcut progrese enorme din acest punct de vedere. Am constat personal, călătorind prin Europa că imaginea României este în curs de îmbunătăţire. Din păcate, n-am pornit de la un nivel foarte bun. S-au făcut mari progrese. Este indispensabil pentru România să folosească Familia Regală în continuarea îmbunătăţirii imaginii. Este cartea cea mai bună de vizită pe care poate să o prezinte România Europei. Este Familia Regală şi respectul pe care naţiunea îl aduce Familiei Regale, cred că sunteţi foarte conştient de cât de pozitiv a fost impactul funeraliilor Regelui pentru imaginea României. Eu cred că în ultimii aproape 30 de ani de la revoluţie nu a fost niciun eveniment care a prezentat România într-o lumină atât de favorabilă ca aceste evenimente. Sigur, evenimente triste dar în acelaşi timp au prezentat o imagine a României foarte, foarte frumoasă, din toate punctele de vedere. În primul rând rând, din punct de vedere al emoţiei pe care a arătat-o poporul şi faţă de Rege cu o organizare impecabilă, care a fost făcută cu o cooperare extraordinară a instituţiilor de stat. Au văzut că monarhia este tratată cu respect, că România din acest an nu mai este România din 1989 sau 1990. Deci, am contribuit enorm la îmbunătăţirea imaginii României. Aceste interese din punct de vedere al imaginii României vor fi promovate în continuare de către Familia Regală. Acesta este un aspect. Celălalt aspect este pe planul naţional care este la fel de important, unde am vorbit de promovarea valorilor istorice şi a ceea ce uneşte ţara. Ăsta este rolul Familiei Regale. Rolul politicienilor este să sublinieze care sunt diferenţele de opinie. Şi este perfect normal. Diferenţe de opinie, unii vor să voteze cu un partid, alţii cu alt partid, aşa este normal într-o democraţie. Însă, este nevoie şi de o instituţie, şi am spus că este şi Biserica în acest context care să sublinieze unitatea naţională şi asta face Familia Regală. în România. Beneficiază de aceste vizite, trenul regal, festivităţile de aici de 10 mai la Palatul Elisabeta. Nimeni nu te întreabă când vii aici, din ce partid politic faci. Aici, noi sperăm că aceste evenimente îi reunesc pe toţi şi că îşi dau seama că nu sunt lucruri numai care îi dezbină dar sunt mult mai multe lucruri şi mult mai importante lucruri care unesc credinţa în aceleaşi valori, în aceiaşi istorie.

Moderator: Mai am o întrebare dificilă pentru dvs. Cum răspunde diplomaţia regală, diplomaţia în general este supusă unor rigori protocolare dar ce faci când cineva te întreabă, reprezentaţi Casa Regală a României? Despre România am văzut unitatea şi fastul funeraliilor regale dar citesc zi de zi titluri care se referă la corupţie. Ce răspundeţi la o asemenea observaţie din partea unui partener extern?

Andrew Popper: Fără îndoială corupţia este o problemă în România, dar în acelaşi timp nu este numai în România. Sunt eforturi susţinute în România de a combate corupţia şi probabil că s-au petrecut deja mari îmbunătăţiri şi e adevărat că sunt probleme cu corupţia în România şi trebuie făcut mult mai mult decât se face în combaterea corupţiei dar în acelaşi timp uitaţi-vă şi la aspectul pozitiv al României în comparaţie cu unele ţări vecine. România este o ţară democratică, nu există niciun fel de forţe politice aici care să nege valoarea democraţiei şi este ferm angajată în NATO şi în comunitatea europeană. Este o problemă este adevărat cu corupţia, se luptă împotriva corupţiei, este foarte mult încă de făcut, dar uitaţi-vă şi la elementul pozitiv că nu există niciun fel de forţe politice importante în România care să nege valoarea democraţiei, care să nege ataşamentul faţă de NATO, comunitatea europeană. Dacă ne uităm la ansamblul pozitiv al României care bineînţeles sunt foarte multe lucruri care mai rămân de dorit, dar este un ansamblu pozitiv pe plan european.

Moderator: Vreau să mai discutăm un aspect acela că Palatul Elisabeta aparţine RA-APPS şi este ocupat de Casa Regal, pe de altă parte, poate că lumea nu ştie asta, Vila Foişor de pe domeniul Sinaia care aparţine Casei Regale are drept folosinţă servicii de protocol pentru Guvern şi Preşedinţie. Iată un schimb adică şi casa Regală oferă ceva statului român din punct de vedere imobiliar de care lumea poate nu e conştientă.

Andrew Popper: Noi în tot ce am discutat aici vorbim despre serviciile pe care le aduce Familia Regală în acţiune, însă dvs. aţi ridicat un aspect destul de important pentru că nu este o stradă în sens unic. Statul român care în momentul de faţă este proprietarul acestui palat. L-a dat în folosinţă Familiei Regale. Există anumite discuţii în ceea ce priveşte Foişorul dar Foişorul nu a fost dat încă în posesie deşi este proprietatea familiei, dar noi suntem îndreptăţiţi chiar în condiţiile actuale la compensaţie financiare pe care nu am cerut-o. Este un avantaj pe care statul român l-a avut din generozitatea Regelui Mihai. Pe urmă este şi aspectul Peleşului care din nou statul beneficiază din punct de vedere financiar de generozitatea Familiei Regale. Peleşul a fost dat cu chirie Ministerului Culturii refăcând dorinţa ca această clădire de mare importanţă să rămână muzeu şi Ministerul Culturii plăteşte o chirie simbolică.

Moderator: La Peleş este vorba şi de costul întreţinerii care nu este unul mic pe care şi-l asumă tot statul român.

Andrew Popper: Da, dar tot ei sunt în câştig considerând cât este de mic. Discuţia nu ar trebui să fie pe aceste aspecte meschine financiare cine a dat şi cui a dat, nu doresc să mă angajez în această discuţie. Este important pentru publică să înţeleagă că nu este o stradă în sens unic că şi din punct de vedere financiar Familia Regală a fost generoasă cu statul român.

Moderator: Ultima întrebare este la ceva drag dvs. V-aţi început relaţia cu Familia Regală prin intermediul Fundaţiei Principesa Margareta, o fundaţie care ştiu că se străduieşte să aibă programe de impact pe termen lung pentru că poate cel mai vizaţi sunt copiii şi programele de educaţie şi de cultură. Explicaţi-ne ce înseamnă din 2018 înainte Fundaţia Principesa Margareta având în vedere că Principesa Margareta acum este Custodele Coroanei.

Andrew Popper: Eu am fost foarte implicat în această fundaţie din 1995-1996. Am condus activitatea fundaţiei la Londra, am obţinut sume foarte substanţiale în Anglia care le-am trimis aici în România, însă acum sunt mai puţin implicat nu mai sunt direct implicat în activităţile fundaţiei şi nu mai am o cunoaştere atât de intimă a funcţionării cum eram înainte. Trebuie să luaţi în consideraţie că scopurile şi activităţile fundaţiei au evoluat pentru că necesităţile s-au schimbat. La început, fundaţia a fost aproape în întregime adresată orfelinatelor pe care le-am moştenit de la regimul comunist. Au trebuit integraţi toţi aceşti aşa-zişi orfani integraţi în societatea românească. Pe urmă au apărut probleme de gen noi cum sunt probleme între generaţii. Fundaţia a încercat şi a avut o abordare destul de originală în sensul că a reuşit să integreze necesităţile celor bătrâni cu necesităţile copiilor. A creat centre intergeneraţionale ş.am.d. Problemele evoluează nu sunt numai probleme de azi, nu mai sunt problemele din fericire din anii 90. Acum sunt alte aspecte. Este un aspect foarte important şi după câte ştiu eu sunt foarte mulţi copii care au părinţii care lucrează în străinătate şi care au fost lăsaţi în grija bunicilor şi este nevoie să aibă o anumită atenţie specială. Aceste activităţi de a avea grijă de copii şi de bătrâni pentru că situaţia bătrânilor în România nu este chiar aşa de simplă vor continua şi în 2018 şi după 2018.

Moderator: Cred că-mi daţi voie să tragem împreună concluzia – istoria a fost una tumultoasă dar Casa regală a României este reintegrată 100 % cu destinul actual al României şi cu destinul viitor al ţării noastre.

Andrew Popper: Absolut şi este un motiv ca România să fie mândră şi când cei din străinătate se uită la România unul dintre punctele care creşte foarte mult prestigiul României este faptul că a reuşit să arate respect şi să integreze Casa Regală este un mare punct în avantajul României.

Moderator: Eu vă mulţumesc pentru acest interviu acordat telespectatorilor TVR.

Andrew Popper: Mi-a făcut multă plăcere şi vă mulţumesc că aţi venit.