De ce 1 Decembrie nu ar trebui să fie Ziua Naţională a României
|
Adoptată în grabă prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, 1 decembrie a fost aleasă doar sub criteriul orice altă zi decât 10 Mai, Ziua Naţională înainte de venirea comunismului. Nu a existat nicio dezbatere serioasă privind această alegere. A fost aruncată la repezeală o zi, importantă de altfel, pentru a se închide orice şansă privind revenirea, măcar simbolică, la Monarhie. Lista roşie a celor care au semnat această lege ne dă astăzi fiori: preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Dan Marţian şi preşedintele României, Ion Iliescu. Acesta a fost marele pariu al puterii „emanate” dupa Revolutie, marea miză a „democraţiei originale” şi marea spaimă de regele Mihai: acoperirea dublei imposturi în care se aflau. Să ne reamintim că România a fost republică doar în timpul comunismului, mai întâi Republică populară şi apoi Republică socialistă. Revoluţia care a dărâmat comunismul trebuia să îi darâme şi regimul impus de către acesta poporului român, mai ales că Regele alungat de către comunisti era încă în viaţă. A fost spaima teribilă a impostorilor autoinstalaţi în fruntea bucatelor, tocmai aparent legitimaţi în urma unor alegeri câştigate şi cu ajutorul demonizării partidelor istorice şi a Case regale, că poporul işi va întoarce faţa spre conducătorul său legitim. (…) Întregul articol poate fi citit aici. |
Intre multe considerente corecte, domnul Ciprian Apetrei face citeva confuzii conceptuale pe care ma simt obligat sa i le corectez. Regimul politic al perioadei 1947-1989 a fost dictatorial, monopartit, de tip comunistoid! A spune ca a fost un regim comunist este o alta grava eroare, intrucit comunismul a fost o teorie despre organizarea sociala si politica a comunitatilor umane dupa un principiu egalitar, elaborata de niste ginditori in secolul al XIX-lea fara ca acestia se ofere si metodologia de punere in practica la nivel macro si micro-social. Deci, o utopie! Republca si monarhia nu sunt regimuri politice, ci forme de guvernamint. Regimurile politice sunt dictatoriale si democratice. Faptul ca dictatura comunistoida a perioadei 1947-1989 a fost deghizata intr-o forma de guvernamint republicana nu inseamna ca republica si democratia ar fi incompatibile! SUA, Franta, Germania, Italia sau Finlanda fiind citeva dintre exemplele de republici in care democratia parkamentara pluripartita functioneaza impecabil. I n ceea ce priveste monarhia ca forma de guvernamint ea functioneaza astazi, cu foarte putine exceptii, doar in tari cu regimuri politice parlamentare pluripartite, rolul monarhului fiind aceka de garant al stabilitatii constitutionale a statului si de protector el drepturilor si libertatilor cetatenesti. Marea problema a Romaniei este ca experimentul formei de guvernamint republicane a esuat chuar si in conditiile parlamentarismului pluripartit! Patima care se revarsa in disputele politice, dealtfel absolut firesti in orice democratie, coroborata cu un nu prea ridicat nivel al constiintei civice reclana necesitatea unei institutii de stabilizare a raporturilor la nivel macrosocial si de protejare s valorilor nationale perene in fata “atacantilor” de moment din arena disputelor pentru dodindirea vremelnica a puterii legislative si executive. Aceasta institutia nu poate fi decit monarhul constitutional.
[…] Explică profesorul Cristian Sandu: […]