Cotidianul

Printul Nicolae: “Sint pregatit sa fiu Regele Romaniei”

Marius Cosmeanu

Aparut in editia din 29 februarie 2008 a ziarului Cotidianul

Printul Nicolae, al treilea in ordinea succesiunii dinastice la tronul Romaniei, acorda un interviu pentru prima data in viata. Cotidianul a stat de vorba la Londra cu tinarul de vita regala pe care romanii si-l amintesc doar ca pe copilul blond care, in 1992, era uimit de entuziasmul multimii venite sa-i salute bunicul.

In primavara lui 1992, regele Mihai venea in Romania, pentru a doua oara dupa caderea comunismului, sa sarbatoreasca aici Sfintele Pasti. Intr-o imagine devenita istorica, Maiestatea sa iesea in balconul hotelului Continental pentru a-l prezenta oamenilor pe nepotul sau, printul Nicolae, drept mostenitor al tronului. Simpaticul si elegantul baiat care a fascinat atunci multimea adunata pe strazile Bucurestiului – posturile de televiziune occidentale vorbeau de aproximativ un milion de participanti – avea doar 7 ani. Multi il priveau insa ca pe o speranta a Romaniei. Vedeau in el salvarea pentru o tara incapabila de a se dezmetici din cosmar.

In cei 16 ani care au trecut de atunci, numele printului Nicolae nu a fost pronuntat aproape niciodata in spatiul public romanesc. Alteta sa este astazi, la 23 de ani, un tinar scolit, foarte british, cu un stil de viata care nu aduce a puls linistit de singe albastru: face sport, iubeste, ii plac masinile si iese cu prietenii la chindie. Aura aparte i-o confera poate doar preocuparea sa majora din ultimii ani: expeditiile in Africa si in alte destinatii exotice. O declara insa franc: e interesat de viitorul Romaniei si, daca romanii il vor vrea ca rege, nu va refuza invitatia. E pregatit pentru asta.

L-am intilnit la Londra, intr-o superba dupa-amiaza de simbata, la eleganta locuinta a avocatului Casei Regale, domnul Andrew Popper. Cel care a si intermediat acest interviu. Primul, de altfel, pe care printul Nicolae il acorda in viata sa.

Vreti sa vorbim in engleza sau in romana?

In engleza.

V-ati descurca singur in gara din Savirsin?

Nu prea cred (zimbeste), dar invat. Momentan inteleg cam jumatate dintr-o conversatie mai simpla, dar nu merge chiar cum mi-as dori. Vreau insa sa invat ca sa ma pot implica in proiecte din Romania, e important pentru mine.

Care sint principalii asi ai carierei dumneavoastra?

Am crescut in Durham, o localitate din nord-estul Regatului Unit, locul in care au locuit anterior parintii mei. In 1999 m-am mutat in Henley, mai la sud, unde locuiesc si acum si unde am fost, pina in 2004, student la Shiplake College. In aceasta perioada au inceput sa ma preocupe sporturile in aer liber, am fost in citeva expeditii, cea mai interesanta fiind prima, in Africa, in 2003. E momentul in care pot sa spun ca a inceput de fapt cariera mea. De atunci sint tot mai interesat de outdoor, de safari. Am lucrat apoi pentru World Challenge, o companie care ii invata pe copii tot felul de activitati in aer liber, de la caiac, alpinism si rafting la catarare sau cum sa isi faca o tabara la munte. Dar am avut si alte indeletniciri: chelner, cursant la o scoala de bucatari, figurant la filmari sau angajat al lantului de magazine Tesco. Trebuia sa imi finantez calatoriile in strainatate… Expeditiile ramin insa, pe moment, principala mea preocupare.

Ce veti face in viitorul apropiat?

Cred ca am sa continui pe aceeasi linie, o sa fac ce fac si acum. Am capatat deja o anumita experienta, pot organiza si coordona astfel de expeditii si ii pot ajuta pe tineri sa isi dezvolte capacitatea de a face fata aventurilor de acest gen. Vreau insa sa ma implic in organizarea de expeditii si de evenimente similare si in Romania, pentru tinerii de acolo. Aceasta ar putea insemna un nou drum in cariera mea.

Ce face un print intr-un weekend in care nu da interviuri?

Diverse. Sau foarte multe. Sint o persoana foarte sociabila si am multi amici, cunoscuti. In weekend ne luam masinile si iesim in oras cu prietenii, la film, in cluburi, ne distram. Duc viata pe care o duc tinerii de azi in general.

Prietena?

Da, Rebecca. E din Henley si am cunoscut-o recent, asa ca nu va pot spune prea multe despre ea acum. Atit poate ca ne-am placut din primul moment…

Faceti sport?

Da: rugby, hochei, fotbal. Imi place foarte mult sa fac sport si am si rezultate (zimbeste).

Ati citit “Print si cersetor”?

Nu, dar am auzit de carte.

Cum vedeti copilaria dumneavoastra, ca pe una normala sau ca pe una speciala, comparind cu ceilalti copii din generatia dumneavoastra?

Am trait si clipe foarte frumoase, care pentru unii ar putea parea mai pretentioase, dar in ansamblu cred totusi ca am avut o copilarie normala.

V-ati nascut pe 1 aprilie 1985. V-au sicanat colegii pe treaba asta?

O, da! Nu m-au iertat niciodata… De cite ori aflau de ziua mea, incepeau glumele (ride). Dar asa macar am reusit sa scap de farse.

Porecle?

Am avut citeva la scoala: Durham, dupa locul din care veneam, si Rata, despre care chiar nu am idee de unde vine. De altele nu imi aduc aminte.

Cu care dintre parinti simtiti ca semanati mai mult?

N-as putea spune ca sint ca mama sau ca tata. Din contra, cred ca cel mai mult seman cu bunica mea pe linie paterna. In tinerete fusese o persoana foarte dinamica, sportiva si plina de energie. Ii placea foarte mult miscarea. Cred ca seman mai mult cu ea, mai mult chiar decit cu mama.

In ce tari ai calatorit in afara de Romania?

Madagascar, Africa de Sud, Namibia, Botswana, Zimbabwe, Kenya, Thailanda, Statele Unite, Franta, Spania, Cehia, Italia, Danemarca, Ungaria, Elvetia, Germania, Austria… Cam acestea imi vin acum in minte. Si desigur Scotia, Irlanda si Tara Galilor. Le-am vizitat fie in vacanta, fie in expeditii, fie ca sa imi vad rudele.

Ce relatii aveti cu restul familiilor regale din Europa?

Nu prea am relatii cu ei, sint destul de putine. Adica am avut ocazia, onoarea de a intilni personalitati precum printul Charles si regina Marii Britanii, dar nu sint in relatii foarte apropiate cu membrii altor familii regale.

Cum a fost intilnirea cu printul Charles?

A fost acum cinci ani, la o intilnire a bunicului meu, la rezidenta de la tara a printului Charles. E o persoana extrem de joviala, dar, fiind mai mic la vremea aceea, am discutat mai mult despre scoala, despre mine. Pe regina am intilnit-o la castelul Windsor, in aceeasi perioada. Am discutat despre ce fac, despre planurile de viitor, despre cum merge cu scoala, chestiuni de genul acesta. Intilnirea cu regina Elisabeta a ramas insa o amintire deosebita pentru mine.

De cite ori ati fost in Romania?

Nu stiu, de multe ori.

De 20, 50, 100 de ori?

A, nu, doar de vreo 15 ori, cred. De mai multe ori in Bucuresti. In rest, la Savirsin, Brasov, Arad, Timisoara, Iasi, Neptun. Cel mai mult mi-a placut insa la Sinaia, la Pelisor si Peles, e un loc superb, am calatorit mult prin imprejurimi si imi place foarte mult acolo, totul e atit de linistit, oamenii sint atit de amabili, de primitori…

V-a socat ceva in Romania?

Nu, chiar daca Romania difera destul de mult de ceea ce e in Marea Britanie. In plus, dupa ce vii din Africa, e mai greu sa ai astfel de surprize… In Africa am avut, da, a fost intr-adevar socant.

Cum vi se par romanii, Romania?

O tara absolut frumoasa! Partea interesanta este ca nu prea poti gasi zone in Romania despre care sa poti spune ca merita vizitate numai in anumite perioade din an. Romania e atractiva tot timpul anului, are o natura superba, indiferent in ce anotimp o vizitezi. Iar experienta mea cu romanii a fost una aparte, pozitiva; au fost foarte prietenosi, deschisi de fiecare data cind m-am intilnit cu ei.

Care a fost experienta dumneavoastra cea mai placuta Romania?

Primavara lui 1992.

O mai tineti minte?

Da, a fost ceva fantastic!… De la politisti la multimea care aclama, toata forfota de pe strada… A fost ceva unic! Tin minte cum stateam impietrit in balconul hotelului (Continental – n.a.), cum fluturau steagurile, sutele de mii de oameni care participau la meeting. Luasem masa si am mers in camera mea. Eram obosit si voiam sa stau in pat, dar le-am spus tuturor ca nu pot dormi din cauza multimii care scanda, ii auzeam, ii vazusem cu citeva minute inainte, din restaurant, printre lalelele din geam, si atunci am mers afara in balcon. A fost ceva extraordinar, o nebunie… A fost cel mai puternic moment trait de mine in Romania.

Ati trai acolo?

Da, cu siguranta.

Ca sa devii print, conform Constitutiei romane din 1923, trebuie sa ai si acordul regelui. Cum te intelegi cu bunicul tau, cit de apropiati sinteti?

Amindoi sintem in ultima vreme foarte ocupati, din acest motiv ne vedem mai rar. De-a lungul anilor insa, m-am apropiat tot mai mult de el, relatia mea cu bunicul si bunica mea fiind de la an la an tot mai calda. In trecut ne vedeam mai des, acum sintem insa mai ocupati, eu sint prins aici in Marea Britanie, ei sint in Romania si in Elvetia.

Cum l-ati portretiza pe Maiestatea sa?

Un om cu un caracter extrem de puternic si in acelasi timp foarte prietenos si amabil. Il simti mereu acolo unde ai nevoie de el, e mereu de partea buna a lucrurilor. Am invatat foarte multe de la el. Ma fascineaza si preocuparea sa pentru jeepurile militare, pentru masini si pentru maniera in care cultiva acest hobby. Si eu sint indragostit de masini, de barci, de tot ce tine de motoare, dar nu in “halul” in care este bunicul meu… (ride)

Ce credeti ca ar trebui sa scrie peste ani manualele de istorie despre bunicul dumneavoastra?

In primul rind ar trebui sa scrie despre rolul regelui Mihai in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, despre cit a facut pentru Romania si, scurtind razboiul, pentru Europa. Cred ca aceasta este perioada cea mai importanta de consemnat, pozitia sa intr-o epoca influentata de oameni precum Hitler si Mussolini.

Va propun un scenariu: daca liderii politici ai Romaniei ar decide revenirea tarii la monarhie si v-ar oferi posibilitatea sa fiti rege, ati accepta?

Daca tara, romanii ma vor chema, sint pregatit sa raspund chemarii lor, as accepta sa vin in Romania. Sint pregatit sa fac acest pas, chiar daca mi-e greu sa va spun care ar fi exact strategia ce ar trebui urmata. M-as implica in reconstructia tarii pentru a face din Romania un stat mai puternic, care sa se bucure de mai multa incredere pe plan international. Sper sa invat cit mai curind romana si sa ma implic mai mult in proiecte in Romania si implicit sa ma aflu mai mult timp acolo.
Ce le transmiteti sustinatorilor monarhiei din Romania?

E destul de greu. Cred ca intrebarea nu e daca vreau sau nu vreau sa servesc tara, o voi servi ori de cite ori mi se va cere, cu toate capacitatile mele; ceea ce mi-ar placea insa sa fac acum pentru Romania este sa particip la proiecte care tin de activitatea mea de acum, proiecte legate de protectia mediului, de expeditii, de ferme organice, de tot ce are legatura cu probleme ecologice. Asta mi-ar placea sa fac acum pentru Romania, sa fac acolo ceea ce fac si aici. Admir foarte mult ce face printul Charles si cred ca e un model de urmat. Sint foarte multe lucruri de facut in acest sens in Romania. Foarte multe. Sigur, nu e caracteristic familiei regale sa aiba o implicare in viata politica, deci toata aceasta activitate ar fi una lipsita de astfel de conotatii. As dori insa sa actionez ca un simbol al unitatii nationale, pentru a avea pace si unitate sociala. Vreau sa le spun romanilor ca sint un om care are o viata cit se poate de normala, ca am crescut intr-o familie normala.

Cum vedeti viitorul dumneavoastra ca print?

N-am idee, sincer. Nu sint genul de om care e atit de calculat incit stie dinainte ce va face peste ani. Sint o persoana foarte spontana, ma las adeseori purtat de oportunitatile care se ivesc. S-ar putea ca saptamina viitoare sa fiu in Japonia sau in alt loc indepartat. Deci nu stiu cum va arata viitorul meu de print, ce imi rezerva el. Depinde de multe lucruri…

Cele cinci fiice ale regelui

Regele Mihai si principesa Anne de Bourbon-Parma au cinci fiice. Singura care nu a divortat nu are copii, iar cum regele este stra-stranepotul reginei Victoria a Marii Britanii, printesele fac parte din linia de succesiune la tronul Marii Britanii. Exceptie face mezina familiei, care nu mai este eligibila deoarece in 1995 s-a maritat cu un polonez de religie romano-catolica, Casimir Mystkowski, de care a divortat dupa sapte ani de casnicie. Fiica cea mare a regelui, printesa Margareta, s-a nascut pe 26 martie 1949, la Lausanne, in Elvetia. A absolvit Universitatea din Edinburgh cu specializari in sociologie medicala si politici publice de sanatate. Pina in 1989 a lucrat in institutii coordonate fie de Organizatia Mondiala a Sanatatii, fie de ONU. Apoi a pus bazele unei fundatii care-i poarta numele si care are ca scop ajutarea copiilor si a batrinilor din Romania, dar si din alte cinci tari in care activeaza. In 1996 s-a maritat cu actorul Radu Duda.A doua fiica a regelui Mihai este printesa Elena, nascuta in 1950. In 1983, ea s-a maritat cu medicul Leslie Robin Medforth-Mills, cu care a avut doi copii: Nicholas Michael si Elisabeta Karina. Elena a divortat in 1991 si s-a recasatorit, in 1998, cu Alexander Philips Nixon McAteer. In 1953 s-a nascut printesa Irina, a treia fiica a regelui Mihai. Ea s-a casatorit cu John Krueger, de care a divortat. Au doi copii: Mihai Torsten si Angelica Margareta Bianca.La patru ani diferenta de Irina, printesa Sofia s-a nascut in Grecia. Ca si celelalte surori ale ei, este divortata, dar are o fiica: Elisabeta-Maria Bianca Elena. In total, regele Mihai are cinci nepoti. (R.V.)

Printul Nicolae (nascut in 1985), pe numele sau intreg Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills, este fiul printesei Elena (nascuta in 1950) – a doua fiica a regelui Mihai I – si al lui Robin Medforth-Mills (1942-2002), profesor si fost oficial al Natiunilor Unite. Sora mai mica a lui Nicolae, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills, are 19 ani.

Anul trecut, pe 30 decembrie, regele Mihai a anuntat ca ii va acorda nepotului sau titlul de principe al Romaniei dupa ce acesta va implini, in 2010, virsta de 25 de ani. In ordinea succesiunii dinastice la tronul Romaniei, printul Nicolae le urmeaza principesei Margareta si principesei Elena, mama sa.