Contez pe conștiința vie a acestui popor și pe eternitatea Casei Regale a României
|
20 iulie 2012 Majestății Sale Mihai I al României Sire, Tocmai am urmărit la televiziunea publică un documentar care m-a bulversat teribil, m-a răscolit și m-a impresionat profund. Deși am o vârstă tânără, iar profesia mea de muzician mă ține conectat în permanență la dimensiunea artistică și spirituală a existenței noastre, nicicând nu am simțit parcă atât de puternic, după 1989, dorința autorităților românești de a impedica reabilitarea și repunerea în drepturi a Casei Regale, însă, paradoxal, în ciuda restricțiilor impuse și dezinformării din mass-media, nu am simțit prezența Instituției Regale atât de vie, de puternică și de apropiată de inima, constiința și sufletul poporului român. Mi-aș fi dorit să mă nasc cu câteva generații mai devreme, să simt beatitudinea, binecuvântările și fericirea unui Regat al României, care erau pe buzele bunicilor mei, vorbindu-mi parcă despre o altă țară. V-am privit în ochi, Sire, și v-am văzut lacrimile. Acele lacrimi, neplânse și înecate în durerea exilului și a izolării, și mi-am adus aminte de bunicul meu. De lacrimile bunicului meu minunat care, după ce s-a reîntors de unde a fost deportat și din lagărele de muncă ale comuniștilor, a încetat să mai plângă, iar lacrimile i-au secat. Și, totuși, îmi aduc aminte de o întâlnire dintre bunicul meu drag și Majestatea Voastră la Reghin, în județul Mureș, eveniment pe care ni l-a evocat fără nici un fel de cuvinte. Ne-a îmbrățișat pe toți plângând și, privindu-ne în ochi, a spus doar: “Regele nostru s-a întors acasă”. Am privit această emisiune cu lacrimile recunostinței în ochi. Cu starea și emoția unei noi nașteri. Cu conștiința acestui prezent, prin care înțeleg și accept trecutul, dar doresc să-mi asum viitorul. Înțeleg și simt că libertatea și eternitatea există dincolo de politici, regimuri și convenții sociale. Încă n-am încetat să-l privesc pe bunicul meu, să vorbesc cu el și să o întreb pe bunica despre el, deși el nu mai este. Privesc în inima mea și-l regăsesc întotdeauna, așa cum Majestatea Voastră era în inima lui și este în inimile atâtor români. Privesc curajos viitorul, deoarece contez pe conștiința vie a acestui popor și pe eternitatea Casei Regale a României. La mulți ani, Majestatea Voastră! Cristian Sandu, |
Aceleas sentimente simt si eu ! Imi amintesc cum parintii si bunicii mei vorbeau cu mult drag despre rege si asteptau de revelion ora 12 ca sa prinda europa libera sa asculte urarea regelui catre poporul roman ! Tata a facut armata la garda regala si vorbea cu mare drag de rege . Cred ca este un om instruit pentru a conduce tara si cred ca era mult mai bine daca ar fi preluat conducerea in 89 nu am fi fost vinduti !Poporul la iubit si el a iubit poporul si tara deopotriva cu regina Maria !
Domnule Cristian Sandu, mi-ar face o deosebita plăcere sa va cunosc. Mesajul dumneavoastră îmi aduce aminte de povestirile tatălui meu care ca elev ofiter a făcut practica in garda regală si ca ofiter a participat alături de Majestatea Sa Regele Mihai la actul de la 23 August luptand cu unitatea sa la podul Băneasa.
Încă odată va transmit ca as fi onorat sa va cunosc.
Cu stima Radu Corciova, scenograf.
Mailul meu este radu@asfilm.ro
Radu Corciova
Nu pot avea bucuria sau cunostinta de cauza precum alti despre Maestatea Sa il rescpect si il iubesc fara sa-l stiu nici macar din cartile de Itorie invatate in timpurile comuniste. Stiu doar atit sint generatia 1967 care ne-am nascut pt scrifici si tot noi la-m pus jos pe acel dictator ce a supt tara mai mult de 40 de ani. Cind aveam doar 15 ani auzeam pe uni si pe alti ce bine ar fi daca si noi am avea o alta posibilitate precum sa calatorim liberi in lume cu pasapoarte valabile fara vize si frica de a nu fi piriti de un vecin care era securit sau cine stie ce benefici avea fiind o sopirla care isi schimba culoare ori de cite ori te auzea ce faci unde vrei sa te duci ce idealuri ai ce ti-ai dori sa ai in farfurie in afara de ghiare de pui ,cap de pork sau cine stie ce. Am vrut doar atit sa am 3 cetatenii sa fiu libera sa imi aleg o tara si o viata nu conteaza oriunde pe aceasta planeta. azi la 45 de ani le am si le tin intr-un sertar fara sa le simt valoarea dar in acus 25 ani de pribegie in lume am inteles ca nimik nui mai bundecit sa ai un guvern adevarat care ii pasa de oameni lor si avind norocul si oanoare aici unde sint e un stat Monarhist si nu vad nimik rau in asta acum ultima dorinta e si tara in care ma-m nascut sa schimbe. Aceste ideei sa realizeze ca nu avem din partea nimanui o garantie onoare si protectie decit de la REGELE NOSTRU CARE MULTUMIM LUI DUMNEZEU E INCA IN VIATA SI II PASA DE NOI TOTI.
Imi aduc aminte atunci cand o intrebam pe bunica despre Regele Mihai – avea o nostalgie aparte povestind despre Rege, faptul ca era iubit oriunde mergea, tare as vrea sa traiesc in Romania o zi de Monarhie. Multa sanatate Majestatii Voastre
Sunt unii care comenteaza trecutul aruncand invinuiri, in mintea lor fiind ramase doar efectele imposibilitatii de actiune ale oricui s-ar fi aflat de fapt in locul Majestatii Sale, nedandu-si seama ce s-ar fi intamplat daca, dupa cel de al doilea razboi mondial, rusii de atunci, care isi asasinasera propriul tar, nu ar fi intrat in tara noastra ca prieteni, ci ca dusmani… Nu vreau sa atrag atentia asupra faptului ca in timp, oamenii pe care ii judecam mereu in sinea noastra si sunt inca in viata,-se mai schimba,intervenind experienta,caci de multe ori ea nu lasa nici o amprenta utila pentru provocarile prezentului, trebuie insa observat prezentul si ceea ce face un om in contextul actual, dorind sa evoc aici solicitudinea deosebita desi adesea foarte discreta, de care Majestatea Sa Regele Mihai a dat dovada ani de zile atat din exil cat mai ales in perioada de dupa 1989. Este nedrept sa judeci trecutul din prezent, dupa ce ai aflat ceea ce nici unul dintre factorii de decizie din acel trecut nu aveau cum sa stie, caci acele evenimente apartineau in acel moment viitorului… Cred ca avem nevoie acum, ca intotdeauna de altfel, de simplitatea, bunatatea si permanenta unei personalitati precum Majestatea Sa Regele Mihai, de deschiderea sa catre acest popor si de o schimbare,de oameni mai odihniti in varful piramidei, care sa reaseze lucrurile nu numai in context european ci si in cel al unei personalitati statale puternice pentru tara noastra in intreaga lume, sa ne faca sa inviem sau sa renastem…
Traiasca Regele !
Bunicul meu avea sapte clase, dar ne vorebea de Rege!
Tata avea tot sapte clase si, si dumnealui ne vorbea de Rege!
La vremea aceea nu intelegeam prea multe, insa cunoscandu-l pe Rege, si pe regina Ana, precum si pe Printesa Margareta, le-am inteles afectiunea si respectul parintilor mei. Si le multumesc ca mi-au vorbit de Rege, ei, niste oameni simpli… Sa ne traiti, Majestate!
Multumim Cristian Sandu !
Mesaj M.S. Regelui Mihai I. a Romäniei, M.S Reginei Anna a Romäniei
M.S. Principesei de coroanä Margareta a Romäniei si M.S. Principelui Radu a Romäniei
vä felicit pe voi toti si sper ca acuma sä se aleagä Monarhia a Romäniei, pentru a conduce tara si prin multe greutäti prin care trece Romänia.
Am o dorintä micä la voi toti. Ar fi posibil, de a inhuma, mai bine zis de a ingropa inima M.S. Regina Maria a Romäniei , färä casetä, intr-un locas frumos. Sper ca visul meu sä se indeplineascä. Vä multumesc foarte mult.
Am citit istoria diademului Greek Tiara. Fiecare object al casei regale are o poveste frumoasä, s-au tristä. Aceastä tiarä frumoasä provine de la sora reginei Maria, care se numea Victoria-Melitta. Regina Maria a cumpärat mai multe bijuterii, pentru a le salva din cauza comunistiilor rusi. L-a vändut si la unele case europene royale. Bine a fäcut regina Maria. Ea a fäcuto cadou cänd s-au cäsätorit Regele Carol II. cu Regina Elena. dupä aceea a mostenit-o Regina Anna si dupä aceea Principesa de coroanä Margareta. Ce bine ar fi dacä s-ar zice ” M.S. Regina Margareta a Romäniei. Vä felicit deja de acuma.
Cu mare stimä si respect,
Dietmar Melzer
Spiritul national. Asta e punctul esential si prin referirea la el putem intelege ce s-a intamplat cu ocazia acestui referendum. Nu intamplator astazi a fost si Ziua Imnului National. Nu intamplator maghiarimea a avut o astfel de atitudine. Nu intamplator Europa a avut o atitudine nerespectuoasa fata de Romania. Noi ce atitudine avem fata de noi insine ca romani? Stim doar sa ne vaitam si sa ne criticam, focalizandu-ne doar pe ceea ce este rau, sau stim sa fim si pozitivi? Stim sa avem speranta? Asteptarea pozitiva, speranta, gandirea pozitiva, optimismul sunt cele mai importante. Fara ele ne ducem catre… Intr-adevar, e nevoie si ca cineva sa coaguleze SPERANTA oamenilor de mers inspre bine, cum a fost Raed Arafat la acel moment. MS Regele Mihai I este un astfel de om, care merita toata consideratia, din tot sufletul si din toata fiinta noastra nationala, comuna fiecaruia dintre noi. Dar ce lectie ne-a dat Dumnezeu de invatat din ceea ce se intampla? Cred ca lectia a ceea ce a insemnat comunismul pentru istoria noastra, dar si jertfele celor care nu si-au pierdut credinta si demnitatea chiar daca si-au sacrificat supravietuirea, luptandu-se impotriva propriului instinct de autoconservare, pentru niste valori dincolo de ceea ce este pur material si palpabil. E important si sa supravietuim din punct de vedere material, ca oameni care au nevoie instinctiv de hrana fizica pentru a exista, dar si sa supravietuim din punct de vedere spiritual, sa avem o viata echilibrata, gandita pe termen lung, ascultandu-ne nu doar instinctul la nivel individual ci si intuitia si bunul simt. Cred ca nu intamplator a fost sa fie si ca astazi Biserica Nationala sa ne reaminteasca ce semnificatie are minunea inmultirii painilor.
Cred ca intelegem deja ca ceea ce conteaza defapt este progresul, propasirea spirituala si materiala, mersul CATRE MAI BINE, pozitivismul si ca este suficient doar SA EVOLUAM ca sa ne simtim bine ca romani, speciali si unici in felul nostru si demni de a fi apreciati si respectati, in primul rand de noi insine! Nu e nevoie sa ne comparam cu nicio alta tara sau cu vreo mare putere. Asta ne invata si spiritul olimpic. Multumesc!
Poate…in cel de-al 12-lea ceas….noi, romanii, ne vom destepta….va iubim MAJESTATE !!!…felicitari domnului Cristian Sandu pentru scrisoarea catre Majestatea Sa… Regele Romaniei…..acelasi documentar l-am urmarit si eu la televiziunea pubilca…..impresionant !!!…..
Altete, Dumnezeu sa va aibe in paza.
Bunicul meu a fost militar in termen la Timisoara cand s-a sfintit catedrala din centru de catre Regele Mihai. Mi-a povestit de nenumarate ori de acelel momente.