Ceremonialul regal (VI)
|
Alexandra Arnautu, 2005 CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866 Regele petrece marile sarbatori crestine alaturi de oameni. Palatul Regal devine o casa pe care preotii vin sa o sfinteasca ca pe oricare alta: de Craciun Mitropolitul vine cu icoana, iar pe 5 ianuarie vine cu Botezul impreuna cu inaltul cler. Relatia cu biserica este foarte puternica. Regii Carol I si Mihai I obisnuiau sa participe la liturghia de duminica, iar Regii Ferdinand si Maria asistau destul de des la sedintele Sinodului. 6.1 Craciunul In ziua de 24 decembrie, IPSS Mitropolitul Primat, inconjurat de inalti reprezentanti ai bisericii, se deplasa la palat «cu santele icone».1 Garda Pala tului prezinta armele. Mitropolitul este primit in capul scarii de onoare de catre «oficerulu de ordonanta si la intrarea apartamentelor de receptiune de catre Adjutantult Domnescu de serviciu» care il conduce in salonul rosu. Aici Mitropolitul si cei ce il insotesc imbraca odajdiile. Apoi, Maresalul Curtii il conduce in apartamentele unde se afla Majestajestatile Lor. Aici au loc rugaciunile specifice ajunului Nasterii Mantuitorului. Casa Civila si cea Militara asista in mare tinuta. In cursul celor trei zile de Craciun nu au loc receptii oficiale (cu exceptia unui ordin dat de MS Regele). Cei care doresc sa felicite Familia Regala o pot face prin intermediul registrelor puse la dispozitie de aghiotantul de serviciu. Sarbatoarea Craciunului se petrece in cercul familial. Regele Carol I chema la masa sute de copii, statea de vorba cu ei si le impartea daruri de haine, fructe si dulciuri. La curtea Regelui Carol I si a Regina Elisabeta, in preziua Ajunului, copiii doamnelor de onoare si copiii cuplului princiar si prietenii acestora se intruneau la Cotroceni sa impodobeasca bradul urias pana in tavan. Se faceau glume, se radea mult. Atmosfera era una de familie, lipsita de formalism. Se servea ceaiul si se manca o delicioasa prajitura traditionala de Craciun (Baumkuchen). Dupa plecarea tinerilor, personalul impodobea bradul cum se cuvenea. In seara Ajunului, Regele si Regina imparteau daruri angajatilor Casei Regale. Familia Regala era intotdeauna bucuroasa sa primeasca daruri simple, specialitati locale (serbeturi si dulceturi). «Mama eticheta cu grija borcanele si le impartea de acasa : serbetul de cafea, pentru S.M. Le Roi, serbetul de trandafiri, pentru S.A.R. La Princesse Marie si asa mai departe».2 Aceasta traditie este continuata in Familia Regala. De exemplu, in timpul domniei Regelui Mihai, cu cateva zile inainte de Craciun se organiza o festivitate cu ocazia careia se oferea un cadou fiecarui angajat, incepand cu Maresalul Curtii. In Sala Tronului existau un brad impodobit si o masa pe care se aflau cadourile purtand fiecare numele persoanei care urma sa il primeasca. Strict personalul Casei Regale primea al treisprezecelea salariu. Marii demnitari din Casa Civila si Militara nu beneficiau de acest salariu. Trei dintre cele mai cunoscute coruri din Capitala erau invitate sa interpreteze colindele. Familia Regala pleca apoi la Sinaia pentru a petrece Craciunul La Foisos, undeavea loc o festivitate asemanatoare celei de la Palatul Regal. Ofiterii din batalionul de Garda veneau insotiti de soldatii care cantau colindele. Craciunul din anul 1997 a fost un «eveniment unic»3 pentru Familia Regala, intrucat a fost prima oara cand Regele, Regina impreuna cu Principesele si copiii lor s-a reunit in Romania dupa 1947. Dupa 2001, Familia Regala petrece Craciunul in familie, la Savarsin. In ajun, copiii si tinerii din comuna si din imprejurimi vin sa colinde la Castel, imbracati in costume traditionale. Inainte de plecarea la Savarsin, personalul din Bucuresti participa la o festivitate similara celei descrise mai sus. 6.2 Anul Nou Receptia de Anul Nou de la Palat are loc pe data de 31 decembrie sau de 1 ianuarie. Retragerea muzicilor militare ale ganizoanei Bucurestiului se executa la 8 seara pe 31 decembrie, in Prezenta Majestatii Sale, a Ministrului de Razboi si a sefilor de Corpuri Militare. Invitatiile pentru balul Anului Nou se fac de catre Maresalul Curtii (autorizat de catre Majestatea Sa Regele) pe baza listelor depuse la Cancelaria Regala de catre fiecare autoritate. Pe invitatii se afla inscris numele persoanei, ora de desfasurare a receptieie, locul si tinuta adecvata. Invitatiile erau diferite. Pentru anumite categorii de invitati, care urmau sa intalneasca pe Majestatile lor inainte de inceperea propriu-zisa a balului, se specifica intrarea care trebuia folosita (pentru Corpul Diplomatic) si salonul unde avea loc intalnirea. Invitatiile erau prezentate ofiterilor insarcinati cu primirea oaspetilor si acestia iii conduceau in sala sau apartamentul destinat. Saloanele («apartamentele») erau rezervate astfel: un salon membrilor Corpului Diplomatic (impreuna cu sotiile lor), altele reprezentantilor Bisericii, ministrilor, ambasadorilor romani care se aflau in Capitala, membrilor Corpurilor legiuitoare, generalilor, coloneilor sefi de corpuri de armata (impreuna cu sotiile). Majestatile Lor intra pe rand infiecare salon, respectand ordinea stricta a ierarhiei impusa de protocol. Primirea corpului diplomatic are intaietate fata de oaspetii romani care, la randul lor, se conformeaza urmatoarei ordini : membri ai Guvernului si inalti demnitari romani, membrii ai parlamentului, sefi ai Curtilor de Casatie, Conturi si Apel, primari, ofiteri superiori. Ceilalti invitati erau condusi direct in Sala Tronului. Dupa intalnirea cu Majestatile Lor, oaspetii din saloane sunt condusi si ei in aceeasi sala. Urmeaza balul. In volumul intitulat «Amintiri», Zoe Camarasescu, fiica Zoei Bengescu, doamna de onoare a Reginei Elisabeta, descrie modul de desfasurae a balului propriu-zis. La ora 9 seara incepeau sa soseasca la resedinta regala invitatii in cupeuri si trasuri. Ofiterii asteptau in capul scarii, pentru a introduce doamnele si domnisoarele in Sala Tronului, unde avea loc balul. De-a lungul unei arcade opuse intrarii, se aflau mese incarcate de preparate oferite de marii cofetari ai Bucurestiului si bucatarii Palatului. Lacheii in livrea de gala se aflau tot timpul la dispozitia oaspetilor. Tinuta de gala era obligatorie. Guvernul si corpul diplomatic ocupau locul din apropierea estradei unde se instala orchestra militara. Urmau restul invitatilor, dupa importanta lor. La ora 10 isi faceau aparitia cuplul regal si cuplul princiar, anuntati de Maresalul Palatului, care batea de trei ori cu sabia in parchet. Doamnele faceau reverentele de rigoare, iar domnii se inclinau adanc. Dansul incepea cu un cadril. Domnii isi invitau partenerele si isi luau pozitia de dans. Printesa Maria isi alegea ea insasi cavalerul din cadrul corpului diplomatic, trimitand un aghiotant drept emisar. Dupa ce intona inceputul dansului, orchestra facea o scurta pauza, dand timpul necesar dansatorilor sa se pregateasca, sa se aseze in ordinea cuvenita dansului. Regele Carol conversa cu invitatii. Regina Elisabeta primea defileul de fete tinere ce isi faceau intrarea in lume. Perechea regala parasea prima sala de bal. Principii mostenitori mai ramaneau cateva ore, pentru a face onorurile serii. In timpul exilului, Regele Mihai transmitea, in seara de 31 decembrie, prin intermediul postului de radio Europa Libera, mesajul de Anul Nou catre romani. Era singura forma de a comunica cu Tara. Cu ocazia Anului Nou, in prezent, Familia Regala organizeaza un dineu cu un numar restrans de invitati. Acest dineau se desfasoara intre orele 20-24.15, ora la care Familia Regala se retrage. Tinuta este formala, dar ceremonialul se reduce la regulile de buna cuviinta. O exceptie a constituit-o Dineul Mileniului (oferit in Capitala la trecerea in anu 2000), care a rupt traditia ceremonialului urmat in cadru receptiilor de Anul Nou. Au fost invitati reprezentanti ai tuturor profesiilor, minoritatilor, religiilor, varstelor si regiunilor tarii. La dineu a participat si un fost membru al gazii Regelui Mihai. Erau mese de cate sase persoane, fiecare mesean fiind reprezentantul unei alte categorii sociale. Regina Ana isi aminteste : «Ce mandrie m-a cuprins cand alaturi de copiii nostri ne-am asezat la masa cu Elisabeta Rizea, erou al rezistentei anti-comuniste, cu un sportiv celebru ca Patzaichin, o tanara politista, o eleva olimpica, un medic prestigios, un preot».4 6.3 Pastele La curtea principelui Carol se instituie urmatorul protocol cu ocazia Sfintelor Pasti : in Vinerea Mare, la or 7.30 seara, Principele Carol (insotit de Casa Civila si de cea Militara) se deplaseaza la biserica Mitropoliei pentru a asista la serviciul religios. Tinuta este de mare doliu: civilii poarta frac, cravate si manusi negre si marile cruci fara cordon, in timp ce militarii vor avea mare tinuta: decoratii si marile cruci fara cordon. Cu un sfert de ora inaintea Regelui sosesc Ministrii, Presedintii si membrii Adunarilor Legiuitoare, Inaltele Curti de Casatie si Conturi, reprezentanti ai Curtilor si tribunalelor, primarul si Consiliul municipal, inalti ofiteri de Stat si ofiteri superiori din garnizoana Bucuresti. Se ocoleste biserica in sunetul clopotelor: in fruntea convoiului pasesc clericii cu facle, prefectul politiei, «adiutantii domnesti»5, Maresalul Curtii, clerul oficiant cu sfantul epitaf. Urmeaza Principele, care paseste alaturi de Mitropolit, sub un baldachin negru. In spatele lor se insiruie ceilalti demnitari. In noaptea Invierii, Principele, impreuna cu Casele Civila si Militara si escortat de un escadron de cavalerie, se va deplasa la Mitropolie. Ministri si inalti demnitari asista alaturi de Principe la serviciul divin oficiat de Mitropolitul primat. Tinuta va fi frac, cravata si manusi albe si decoraii in forma lor reglementara. Doamnele purtau rochii elegante, manusi lungi si palarii. La miezul noptii, Mitropolitul, impreuna cu Principele si toti credinciosii, ies din biserica sa primeasca lumina. Chemarea «veniti de luati lumina» este insotita de sunetul clopotelor si 101 salve de tun trase de pe dealul Spirii. Pentru a marca participarea Principelui la slujba Invierii, se va inscrie pe pergament primul capitol din Evanghelia lui Ioan, Domnitorul il va semna si se va aplica sigiliul de stat. Pergamentul va fi dus la Arhivele Statului. Dupa semnare, Domnul va lua in mana Sfanta Cruce, inaintea careia se va inchina toata asistenta. La ora 3 dupa amiaza are loc la Palat gustarea de Paste. Iau parte inalti prelati, ministri, ofiteri si functionari superiori. In dimineata Pastelui, Principele viziteaza cazarmile din jurul Bucurestiului, ciocneste oua si sta de vorba cu soldatii. Duminica Pastelui este consacrata Familiei. In lunea Pastelui, romanii fac vizite sau petrec sub cerul liber. Principele face o plimbare calare prin suburbiile orasului. De-a lungul anilor, sub diferite domnii, Sarbatoarea Pastelui a pastrat elementele de baza ale acestui protocol. Regele Mihai, dupa participarea la slujba Invierii la Patriarhie, pleca la Sinaia. In ziua Pastelui, Majestatea Sa servea masa cu ofiterii si soldatii batalionului de garda si batalionul de vanatori de munta de la Sinaia. In 1992, cu ocazia primului Paste petrecut in Romania dupa 44 de ani, regele Mihai si regina Ana iau parte la slujba Invierii oficiata de Arhiepiscopul Pimen la Manastirea Putna, alaturi de credinciosi veniti din toata tara, reinnodand, astfel, traditia. In ceremonialul Curtii Domnesti si cel al curtii Regala se face referire la alte sarbatori (ca de exemplu, Sfantul Vasile, Botezul Domnului, Serbarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena), la care participa Familia Regala. Pentru fiecare etapa a desfasurarii sarbatorii este prevazut un anumit protocol. ========== 1 Badea- Păun, Gabriel, op. cit., p. 163 |
Pentru a putea trimite un comentariu, trebuie sa bifați "Am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate"