Ceremonialul regal (V)
|
Alexandra Arnautu, 2005 CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866 Capitolul 5 Deplasari 5.1 In tara La scurt timp dupa sosirea sa in Romania, Principele Carol intreprinde mai multe calatorii prin tara, in ciuda drumurilor foarte proaste si a conditiilor precare de calatorie. In sate se trag clopotele. In fruntea locuitorilor satului veniti sa-l intampine se afla preotul. Satenii in port popular il intampina cu arcuri din crengi. O parte din sateni il insotesc calare pana in localitatea urmatoare. In satele pe care doar le traverseaza, taranii in port de sarbatoare se insira de-a lungul soselei, barbatii isi scot caciulile, iar femeile stau inintea colibelor «cu toata demnitatea linistita a Orientului in atitudinea lor. Nicio taranca romanca nu stie sa se plece sau sa faca temenele ; ea se ridica si sta dreapta si mandra drept semn de salutare».1 Deplasarile sale includ si scurte popasuri la marile mosii, unde cunoaste mai indeaproape proprietarii, cu felul de a trai si ideile lor. La Targu Ocna, la sosirea domnitorului se aprind focuri pe inaltime si se organizeaza un foc de artificii in forma unui brad mare, in jurul caruia sunt ingramadite crengi uscate care ii dau aspectul unei piramide inalte. Scanteile se inalta ca niste rachete in aer. In fiecare regiune vizita acorda aceeasi atentie tuturor oraselor, indiferent de marimea lor. In orase principele viziteaza prefectura, spitalul, biserica, scoala si penitenciarul. Cu ocazia primei vizite la Iasi este intampinat la 10 kilometri de oras de primele «deputatiuni» ale capitalei Moldovei, la Primaria din Podu Iloaiei i se ofera, dupa vechiul obicei, un manunchi de spice si un miel frumos impodobit. Cortegiul princiar este precedat de o escorta de dorobanti, urmati de trasuri si calareti. Principele viziteaza marile manastiri (Agapia, Varatec, Neamt) din Moldova, fiind intampinat de bataile clopotului. Principele Carol asista la seviciul divin si apoi viziteaza manastirea. In orasele bogate de pe malul Dunarii, ca de exemplu orasul Galati, se organizeaza un bal la care sunt invitati si reprezentani ai minoritatilor si reprezentantii straini ai comisiei Dunarii. Prin acest bal, orasul dorea sa faca si o demonstratie a bogatiei si prosperitatii sale. Tot programul vizitei are drept obiectiv cunoasterea realitatilor locale. El va continua vizitele in tara si dupa casatoria cu Principesa Elisabeta. Foarte caracteristica este deplasarea in 1871 a perechii princiare in Moldova. Prima parte a calatoriei a fost facuta cu trenul, apoi cu trasura peste campii din sat in sat, unde populatia in costume de sarbatoare il ovationa, se prindea in hora la popasurile mai lungi, iar taranii calari insoteau alaiul pana in localitatea urmatoare. La Iasi s-a desfasurat un program bogat in festivitati, care au alternat cu vizitele Principelui la institutii de stat si militare si ale Principesei la asezaminte de binefacere si scoli. Vizita a fost considerata un succes si a intarit pozitia principelui. In programul deplasarilor sale in tara Principele Carol acorda o mare atentie monumentelor arhitectonice (in urma acestor vizite ordona reconditionarea lor). In 1904, Regele si Regina, impreuna cu perechea princiara insotiti de cei doi copii mai mari, Carol si Elisabeta, intreprind o excursie pe Dunare de la Turnu Severin in sus, pe Dunare pana la Cazane si de acolo in jos, pana la varsarea in mare. Locuitorii asezarilor de pe maulul romanesc ovationeaza, preotii binecuvanteaza Familiile Regala si Princiara. Oriunde era ridicat un arc de triumf, se reducea viteza si se mergea cat mai aprope de tarm, pentru a fi aproape de oameni. La Calafat, Regele ii permite Principelui Carol sa comande foc la aceeasi baterie de unde el insusi comandase «Foc !» in Razboiul de Independenta. In deplasarea pe Dunare, care avea loc la sfarsitul primaverii sau la inceputul verii, Familiile Regala si Princiara erau insotite de doamne de onoare, suite militaresau unul sau doi ministri. Luau parte, de asemenea, personalitati care aveau legatura cu lucrarile ce urmau a fi vizitate in cursul deplasarii : Anghel Saligny, Grigore Antipa, etc. «Bulgarii, sarbii foloseau prilejul calatoriei pe Dunare pentru a-l saluta pe suveranul Romaniei printr-un demnitar sau un Print mostenitor si pentru a avea o convorbire pesonala, poate confidentiala, in afara cortegiului obisnuit de protocoale ce intovaraseau intalnirile unor capete incoronate sau unor misiuni diplomatice».2 In luna iunie a anului 2004, aceasta traditie a deplasarilor pe Dunare va fi reluata de Familia Regala la initiativa Principelui Radu dupa exact 100 de ani. Royal Cruise (croaziera regala), care a durat o singura zi a reprezentat o ocazie pentru oaspetii straini de a cunoaste frumusetile Deltei si de a intalni reprezentanti ai autoritatilor locale, oameni de afaceri si personalitati intr-un cadru elegant si lipsit de rigiditatea intalnirilor oficiale. In anii care au urmat Intregirii, Regele Ferdinand continua deplasarile in tara, mai ales in Ardeal, Banat si Bucovina. Aceste vizite au drept scopuri aceeasi cunoastere directa a realitatii, formarea unei legaturi mai stranse cu populatia din acele zone si posibila remediere a neajunsurilor. Regele Ferdinand acorda deosebita atentie in cursul deplasarilor sale lacasurilor de cult ale diferitelor confesiuni (la Cernauti viziteaza Sinagoga) si universitatilor, unde se adreseaza studentimii de diferite nationalitati. Dupa 1997, Majestatea Sa Regele Mihai I continua traditia deplasarilor prin tara, alaturi de Regina Ana, vizitand orase, intreprinderi, sate si manastiri. Un exemplu il poate constitui calatoria de cinci saptamani din 1998 in Transilvania si Muntenia. Inainte de aceasta data, Regina va veni neinsotita de Rege de mai multe ori in Romania, pentru a cunoaste tara sotului ei. Principele Radu, in calitate de reprezentant special, intreprinde vizite in tara, pentru a cunoaste realitatea in spiritul aceleiasi traditii. In aceste deplasari, programul cuprinde intalniri cu autoritatile locale, cu oamenii de afaceri, viziteaza unitati militare, institutii publice (scoli, colegii, universitati), firme private, intreprinderi de stat sau private, centre sanitare, ferme etc. 5.2 In strainatate Prima calatorie in strainatate a Principelui Carol are loc la Constantinopol, aceasta calatorie are drept scop recunoasterea noii Constitutii a Romaniei si implicit a pozitiei lui Carol. El este insotit de suita formata din 40 de «barbati de seama prin nastere, ca si prin influenta politica : Printul D. Ghica, Dumitru Bratianu, Generalul Print Ghica, V. Boerescu, G. Costaforu, ofiteri superiori de toate armele, toti aghiotantii, George Filipescu maresalul Curtii, ajutantul Printului Carol Anton de Hohenzollern, capitanul de Locquenghien, secretarul german si cel al francez al printului».4 Principele este primit conform protocolului imperial, la care Principele impune o schimbare. Pentru Printul Carol se pregatise un scaun langa sofaua pe care se asazase sultanul. Facand uz de privilegiul sau de Print de sange, Printul Carol da scaunul la o parte producand o clipa de confuziesi se asaza langa suzeranul sau. La sfarsitul convorbirii, sultanul intinde printului firmanul pe care acesta il pune pe masa fara sa il desfaca si cere permisiunea sa-i prezinte pe ministrii sai ramasi in camera de alaturi. Fara a astepta incuviintarea Sultanului, Printul Carolii prezinta pe cei doi ministri ai sai, apoi insarcineaza pe Printul Stirbei s ia cu dansul firmanul. In cadrul aceleiasi deplasari, regele este primit din nou la Sultan si viziteaza Bosforul si sfanta Sofie. La incheierea vizitei, Regele Carol este primit la barier a Bucurestiului de primar si de consiliu, de o multime numeroasa. La Palat il asteapta Mitropolitul, ministrii si inalti functionari de stat. Seara au loc un banchet si o mare retragere cu torte. Conversatiile in cazul intalnirilor dintre Suverani cu ocazia acestor deplasari urmeaza un protocol riguros stabilit. Iata o descriere a unei astfel de intalniri : «[…] cea mai mica silaba, cel mai mic gest sunt studiate si stabilite dinainte. Toata lumea parea foarte incantata si se declara fericita. Toti pareau ca se comporta firesc, sincer si fara niciun fel de constrangeri in timp ce indeplineau aceasta corvoada… E greu hiar si pentru cel mai fin observator sa surprinda o ezitare sau o urma de plictiseala in atitudinea corecta a fiecaruia. […] toate conversatiile erau supuse acelorasi reguli inflexibile».5 In timpul verii, Principele Carol si Regina Elisabeta isi vizitau rudele, iar mai tarziu aceasta trabitie se continua prin Ferdinand si Maria. Familia Princiara ia parte la evenimentele Caselor Regale si Imperiale. De exemplu : nunta tarului Nicolae al II-lea si nunta fiicelor Casei Regale (Maria si Elisabeta). Periplul diplomatic al Regelui Ferdinand si al Reginei Maria intre 9-14 aprilie 1924 in Franta cu oprire la Strasbourg, pentru a onora prizonierii romani capturati in Nordul Moldovei si morti in Alsacia. Tot la Strasbourg, Regina primeste titlul de Doctor Honoris Causa pentru actvitatea el de scriitoare. Suveranii sosesc pe 10 aprilie la Paris si festivitatile pariziene sunt militare. Urmeaza o vizita particulara, pana la sfarsitul lunii aprilie. Vizita in Elvetia incepe pe 7 mai la Zurich, continua cu Berna si Geneva. Suveranii spera sa obtina de la Confederatia Elvetiana imprumuturile pe care guvernul liberal al lui Bratianu le solicita de multa vreme. La Geneva, Suveranii sunt primiti la sediul Societatii Natiunilor Unite. Este pentru prima data in istoria Societatii Natiunilor ca suveranii unui stat membru sunt primiti aici. Pe 10 mai incepe peripul belgian. Pe primul plan stau legaturile de familie. Regele Albert I este un Saxa Coburg Gotha, ca si Maria. Mama lui Albert este sora lui Carol I. Periplul european se incheie la Londra, unde vor intalni pe membrii Familiei Regale si discursul pe teme economice pa care Regele Ferdinand il tine la Guild Hall si prin care invita oamenii de afaceri britanici sa investeasca in Romania, largind astfel interesul strict fata de petrolul romanesc. Ambasadorul Frantei, contele de Saint-Aulaire, rezuma relatiile anglo-romane astfel : «Pentru englezul obisnuit, Romania este tara careia Anglia i-a facut onoarea de a-i da o Regina si care in schimb ar trebui sa-i faca pe plac Angliei si sa-i dea petrolul».6 Pe plan diplomatic, Romania este din nou legata de aliatii sai occidentali. Pentru a pune capat crizei intre Romania si Franta, in primavara anului 1919, Regina Maria intreprinde o calatorie la Paris. Pretextele oficiale au fost primirea oficiala a Reginei la Institutul Frantei a carui membru corespondent este din 1918 si, pe plan personal, vizita in Anglia pentru a-si revedea cel de-al doilea fiu, Printul Nicolae. Presa face prezentari favorabile Reginei si curajul ei demonstrat in timpul razboiului. Primul contact in are cu Aristide Briand si continua cu vizita la Prim-ministrul Georges Clemeanceau, supranumit “Tigrul”. Audienta sa nu respecta protocolul. Ea apara pozitia Romaniei (Transilvania pana la Tisa si tot Banatul) la Conferinta de Pace de la Quai d’Orsay. Discutia celebra dintre “Tigru” si “Leoaica” a avut consecinte politice. Intrevederile continua cu presedintele Raymond Poincarre si cu Presedintele Wilson, cu care nu va inregistra un succes. Calatoria in America in 1926 nu este foarte apreciata la Bucuresti. I se represeaza ca a vorbit de o maniera prea directa despre situatia economica a tarii in efortul ei de a atrage capital in tara. Ziaristii americani exercita o presiune mediatica asupra Reginei, cu care ea nu este obisnuita. Totul culmineaza cu declaratia ei ca doreste sa faca un film despre viata sa (o regina-actrita de cinema in 1926!). Un scandal izbucneste la Bucuresti si este imediat chemata in tara. Deplasarile regale sunt continuate de Regele Carol al II-lea si Regele Mihai I. In cazul ultimului ar fi de semnalat participarea la ceremonia casatoriei Reginei Elisabeta a II-a a Angliei in 1947. In anul 1997, an in care Majestatea inapoiaza pasaportul romanesc, presedintele Emil Constantinecu cere public Majestatii Sale sa pledeze cauza Romaniei in Europa pentru integrarea tarii in NATO. Regele Mihai I accepta. Organizarea si pregatirea vizitelor europene revine Familiei Regale. Astfel, in perioada martie-iunie 1997, «Majestatea Sa reprezinta Romania pentru integrarea NATO in sapte tari occidentale : Marea Britanie, Belgia, Norvegia, Danemarca, Luxemburg, Spania si Olanda». Acest turneu va fi reluat in anul 2002, iar programul vizitelor va avea urmatoarea structura: primirea fomala la Seful Casei Regala din tara respectiva (la intalnire asista si reprezentanti ai ministerelor de Externe), urmeaza discursul Regelui tinut la Institutii de studii si relatii internationale (Copenhaga), centre militare (Oslo), Institutul Regal de studii strategice (Londra), intalniri oficiale (ministri de Externe, Finante, Protectie sociala), vizite la ambasadele Romaniei, intalniri cu presa, analisti politici, vizite la colegii militare, intalniri cu reprezentanti ai comunitatii romanesti. Au loc dejunuri, dinee oferite de gazde sau de Ambasada Romaniei. Principele Radu, ca reprezentant special, intreprinde vizite in strainatate unde intalneste sefi de stat, Ministri (de Externe, Finante), membri ai Parlamentului si guvernului, reprezentanti militari, reprezentanti ai NATO si Uniunii Europene, reprezentanti ai Camerelor de Comert si ai Asociatiilor oamenilor de afaceri, personalitati culturale, inalti reprezentanti ai bisericii, responsabili cu mediul inconjurator si cu dezvoltarea durabila, tine conferinte despre Romania (despre o realitate pe care o cunoaste si este in masura sa o prezinte corect, deci credibil) in universitati si Institute de relatii internationale. Are intotdeauna intalniri la ambasadele Romaniei si cu reprezentanti ai comunitatii romanesti. ========= 1 Gauthier Guy, op. cit., p. 335 2 Gauthier Guy, op. cit., p. 248 |
Pentru a putea trimite un comentariu, trebuie sa bifați "Am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate"