Acum 135 de ani, Principele Ferdinand a devenit moștenitor al Coroanei

Documentar de Anca Pandea și Irina Andreea Cristea, Agerpres

În urma cuceririi Independenței de stat a României, prestigiul lui Carol I (1839-1914) a crescut considerabil. În acest context, de modificare a statutului internațional al României se impunea, la nivel politic, și o schimbare a rangului domnitorului. Astfel, la 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât ca domnitorul Carol I să poarte titlul de ”Alteță Regală”, făcându-se un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

În acest context, pentru a asigura stabilitate și continuitate dinastiei de Hohenzollern, Consiliul de Miniștri a insistat pentru reglementarea succesiunii la tron. Deoarece Carol I nu avea copii, s-a trecut la aplicarea articolului 83 din Constituție care prevedea: ”În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora”, se arată în volumul ”Carol I” (autor Ioan Scurtu, Ed. Enciclopedică, 2004).

În vara anului 1880, principele a făcut o călătorie în Germania, unde a discutat această chestiune cu tatăl său, cu cancelarul Bismarck, precum și cu împăratul Wilhelm I. Principele Carol-Anton a comunicat în scris, la 21 noiembrie/3 decembrie 1880, că aderă la prevederile Constituției României privind succesiunea la tron în casa princiară de Hohenzollern. Însă, atât principele Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al lui Carol, cât și nepotul cel mai în vârstă au notificat că renunță la calitatea de moștenitori ai tronului României, astfel că succesiunea a revenit lui Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern și al principesei Antonia de Braganza, infanta Portugaliei.

(…)

Întregul text al documentarului poate fi citit pe website-ul Agerpres.