10 Mai, Arcul de Triumf al Romaniei moderne

Ziua de 10 mai intruchipeaza acea parte a identitatii nationale strajuita de Carol I si Mihai I. Regele Carol este cel care a stabilit in istorie tripla insemnatate a zilei de 10 Mai.

Partea de identitate romaneasca definita de regalitate este usor de reliefat: Regele Carol I este cel mai mare om de stat al Romaniei ultimelor secole, cel care a creat Romania suverana si independenta in 1881.

El a domnit 48 de ani, consolidand viata politica parlamentara, modernizand armata, Academia, economia, invatamantul si stiinta si consolidand societatea civila. In 1869 inaugureaza linia de cale ferata Bucuresti-Giurgiu si prima gara a Bucurestilor, Gara Filaret.

In 1871 inaugureaza Uzina de gaz aerian de la Filaret. In 1872 inaugureaza Gara de Nord si deschide Atelierele Cailor Ferate din Bucuresti. In 1872 introduce tramvaiul cu cai. La 1875 se infiinteaza Fabrica de ulei vegetal si isi incepe activitatea “Banca de Bucuresti” (cu capital francez). In 1876 se creeaza Societatea Nationala de Cruce Rosie a Romaniei. In 1897, Regele Carol I si Regina Elisabeta pun piatra de temelie a palatului Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie. In 1903 se fondeaza Confederatia Patronala UGIR. In 1906, Regele Carol infiinteaza Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, construieste 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt in functiune si astazi si inaugureaza Expozitia Nationala Romana. In anul 1908 infiinteaza Observatorul Astronomic. Sub sceptrul lui se fondeaza cele mai importante universitati si licee care functioneaza astazi pe cuprinsul tarii.

Partea regala a identitatii noastre mai cuprinde Marea Unire, din timpul domniei lui Ferdinand si a Mariei, ca si dezvoltarea fara precedent a invatamantului, culturii, economiei si diplomatiei din anii lui Carol al II-lea, intre 1930-1940.

Regalitatea a adus Romaniei un nivel egal cu Belgia si Elvetia, in perioada interbelica. Romania regala este cea in care s-au format destinele mondiale ale lui Brancusi, Enescu, Eliade, Ionesco, Cioran, Tristan Tzara, George Emil Palade, Darclee, Vlaicu, Vuia, Coanda, Mariei Ventura, Elvirei Popesco sau Gr. T. Popa.

In 1944, Regele adolescent a intors Romania cu fata catre Aliati. Identitatea Romaniei a fost intregita de Fundatiile Regale Romane, cea mai cuprinzatoare institutie cu caracter cultural din istorie. In ianuarie 1948, odata cu plecarea Regelui Mihai a fost sfaramata o parte insemnata din identitatea noastra.

Dar “detronarea” zilei de 10 Mai inseamna si slabirea statalitatii Romaniei, atat de bine consolidata in epoca dintre Carol si Mihai. Daca statul roman modern a fost daltuit de Regele Carol I, care i-a dat substanta, profesionalism, incarnare dinastica si aura europeana, Regele Mihai este cel care a luat cu el, in pribegie, tot intelesul practic si cel inefabil al statalitatii romanesti.

Atunci, in dimineata de 30 decembrie 1947 nu se instalau puterea sovietica si comunismul; aceste forte extra-statale erau deja in Romania, asezate confortabil. La 30 decembrie 1947 a fost smulsa din radacini statalitatea romaneasca.

Decapitarea identitara produsa de plecarea Regelui, in noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1948, cand soldatii plangeau pe furis pe peronul garii din Sinaia, ramane principala problema a natiunii romane, chiar si dupa instalarea democratiei si libertatilor din 1989, 2004 si 2007. Ea nu este o problema politica, nici democratica, ci una identitara si psihologica.Trimiterea Regelui sa creasca gaini si aducerea ca sef al statului a unui cizmar este un “altoi” identitar pe care trebuie sa-l rezolvam in prezent pentru viitorul statalitatii romanesti.

Ziua de astazi pare sa fie mai importanta decat orice alt 10 mai de dupa 1947. In numai cateva saptamani, Regele Mihai a dat interviuri pentru The New York Times, The Economist, The Sunday Times, Newsweek si BBC Russia. Astazi dupa-amiaza, la Palatul Elisabeta, The Prague Society for International Cooperation si Fundatia Ellenbogen va conferi Regelui “The Ellenbogen Citizen Award” pentru anul 2006. In anii trecuti, premiul a fost decernat lui Vaclav Havel, lordului George Robertson, fostul secretar general al NATO, si dnei Madeleine Albright, fostul secretar de stat al SUA.

Ca un “clin d’oeil” al istoriei, anul acesta se implinesc optzeci de ani de cand Mihai I a fost proclamat Rege in anul 1927. Astfel, Regele Mihai devine decanul mondial al Regilor, cu optzeci de ani de “vechime in munca”. Nu acesta este, insa, motivul pentru care cele mai reputate ziare ale lumii il cauta pe Rege in anul 2007. Motivul este ca el, Regele deposedat de putere politica acum 60 de ani, este depozitarul unui alt fel de leadership. Pentru a intelege esenta acestui alt fel de “a fi lider”, sa ne amintim ce a spus prim-ministrul liberal Ion Bratianu in ziua de 10 mai 1881: “Forta morala si materiala a noului Regat o vom cauta acolo unde ea exista: in practicarea cu sfintenie a regimului constitutional, in dezvoltarea resurselor noastre, in completarea organizarii noastre sociale si economice, in fine, in continuarea unei politici loiale si oneste, mentinand cele mai bune relatii cu toate Puterile si inspirand o egala incredere ca si in trecut.

Aceasta este semnificatia, acesta este scopul Regatului Roman. Astfel l-au inteles Corpurile legislative, astfel l-au votat in unanimitate, de care romanii au dat de multe ori dovada ca o pot avea pentru orice fapta mare si nationala”.

In 2007, anul reintoarcerii noastre la destinul economic si politic al Europei, armonizat cu traditiile noastre culturale si religioase, ziua de 10 mai este esentiala. Astazi, mai mult decat valentele unei forme de guvernamant, regalitatea poarta in Romania culoarea identitatii nationale, calitatea de pastrator al statalitatii romanesti si de instrument al mandriei nationale.

Regalitatea anului 2007 este garantia ca institutiile statului vor deveni complementare. Regalitatea apara Romania de pericolul de a deveni o societate cu raspundere limitata.