Domeniul Coroanei, 140 de ani

Joi, 31 octombrie 2024, Biblioteca Academiei Române a găzduit o reuniune academică, la aniversarea a 140 de ani de la crearea Domeniului Coroanei, în timpul domniei Regelui Carol I. AGERPRES

La dezbatere au luat cuvântul academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, profesorul Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, și directorul general al Bibliotecii Academiei Române, și dl. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Național Peleș.

A fost, de asemenea, dat citire cuvântului trimis de Alteța Sa Regală Principele Radu, din partea Familiei Regale a României.

Evenimentul a fost organizat împreună cu Domeniul Regal Segarcea în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Din partea Casei Majestății Sale au fost prezenți dl Ion Tucă, șeful Administrației Proprietăților Regale, și dl Radu Ghină, directorul executiv al Fundației Colecția Regală.

Alocuțiunea Alteței Sale Regale Principele Radu la Academia Română, 31 octombrie 2024

Domnule președinte al Academiei Române, doamnelor și domnilor academicieni și invitați,

Sunt nespus de bucuros că Biblioteca Academiei găzduiește astăzi o reuniune academică dedicată Domeniului Coroanei, una dintre cele mai surprinzătoare și mai curajoase viziuni pe care le-a avut regele nostru fondator de Stat modern. Sunt recunoscător profesorului Noica, cel care, cu neobosita sa râvnă, inegalabila sa răbdare și neștirbitul său patriotism, a dedicat lucrări și comunicări importante, unele rarisime, Domeniului Coroanei, ajuns la 140 de ani de la fondare.

Mai întâi, structura acestei instituții este modernă și meritorie, prin exercițiul economic performant, prin caracterul educativ și vocațional, prin consolidarea tradițiilor populare și prin protecția socială pe care o oferă.

În mijlocul secolului al XIX-lea, multe dintre statele de pe harta lumii de astăzi nu existau încă. Iar puține dintre cele de curând formate, aveau, precum România, o Lege Fundamentală atât de vizionară și de liberală (în sensul virtuților ei), proclamată la București în iulie 1866.

Nu am cunoștință despre vreo altă țară a epocii, republică sau monarhie, care să fi creat o sursă de venituri pentru instituția șefului Statului independentă de bugetul de Stat.

Carol I nu a fost singurul șef de Stat progresist, vizionar și liberal al acelor vremi. În timpul domniei lui, Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei, președintele Abraham Lincoln al Statelor Unite ale Americii și Regele Rama al V-lea al Thailandei au făcut similare reforme în țările lor, atât în modernizarea exercitării guvernării, cât și în modernizarea și consolidarea economiei.

Un al doilea aspect remarcabil al Domeniului Coroanei române este continuitatea până în zilele noastre. Deși am avut Coroana în exil după 1948, încă din primii ani ai secolului XXI, Casa Majestății Sale (mai întâi a Regelui Mihai, apoi a Custodelui Coroanei Margareta) funcționează fără niciun venit de la bugetul de Stat (adică de la contribuabil), folosind doar fonduri private pentru finanțarea administrației Casei și a acțiunilor publice regale.

Cum Casa Majestății Sale este astăzi recunoscută de autoritățile de Stat ca fiind o organizație instituționalizată de utilitate publică, ea funcționează în strânsă cooperare cu Ministerul de Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Culturii și Ministerul Educației. Iar exercițiul financiar al Casei Majestății Sale este publicat în Monitorul Oficial la finele fiecărui an.  Acest travaliu însumând 350 de angajamente publice pe an, inclusiv 10 vizite externe oficiale, este înfăptuit fără nicio contribuție financiară de la Stat.

Principiul este același ca și în cazul vremilor lui Carol I, separarea completă a Coroanei de orice influență politică. Dovada înțelepciunii unei astfel de măsuri, deopotrivă istorică și democratică, este că, în zilele noastre Casa Regală a conlucrat fără întrerupere, din 1997 încoace, cu 16 guvernări diferite, manifestând constanță, neutralitate, eficiență și beneficiind de înalte cote de încredere, afecțiune și mândrie din partea societății.

În anul 2024, mai există doar 2 țări în Europa în care instituția șefului Statului funcționează financiar în mod asemănător.

Una dintre ele este Principatul Liechtenstein, în care suveranul își finanțează personal Casa, fără sprijinul financiar al Parlamentului. Dimeniunea redusă a țării și veniturile particulare substanțiale ale Casei Princiare de Liechtenstein fac posibilă “sponsorizarea” din venituri personale a Casei Alteței Sale Serenisime Principele Suveran Hans Adam al II-lea.

Un al doilea caz este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, unde, în zilele noastre, o bună parte a Listei Civile votată de Parlamentul Britanic pentru suveran vine de la Crown Estate (Domeniul Coroanei). Diferența față de Carol I al României este că Domeniul Coroanei britanice este administrat de Stat (nu de Casa Majestății Sale), începând din 1760. Dar, în linii mari, principiul este același. Suma vine din profiturile obținute de o proprietate istoric legată de Coroană (pe care suveranul nu o posedă în proprietate personală, nu o administrează și nu poate lua decizii referitoare la bunurile ei). Aceasta subliniază, odată în plus, acea distanțare a Coroanei britanice de influența politică, atât de remarcabil întruchipată de Regina Elisabeta a II-a, în cei 70 de ani de domnie.

În România zilelor noastre, desi țara se conduce după o Constituție republicană, grație Regelui Mihai, Coroana continuă să reprezinte pentru națiune un reper al identității naționale și statale, un garant al mândriei, al echidistanței și al echilibrului și, mai ales, o sursă de încredere și de afecțiune.

Rostul și principiile Domeniului Coroanei lui Carol I continuă să ne însoțească în viața românească.

©Daniel Angelescu, Casa Majestății Sale