Călin Calfa, pianist de 9 ani, la Nisa
|
În 12 septembrie 2010, am primit un mesaj de la o profesoară din Iași, dna Geanina Albu, mama unui talentat pianist de 9 ani: “Alteta Voastra, Marturisesc, nu am folosit niciodata, nici in scris, nici in vorbire aceasta forma de adresare, care mi se pare ca dintr-o poveste, si numai la tiparirea literelor m-au cuprins emotiile. Numele meu este Geanina Albu, sunt profesor de limba germana in Iasi iar motivul pentru care am luat hotararea de a Va scrie, in ciuda emotiilor, este Calin, baietelul meu, care acum are 9 ani si este elev la Colegiul National de Arta Octav Bancila din Iasi. Calin este un copil foarte talentat si profesoara lui de pian l-a nominalizat sa participe la Concursul International de Pian de la Nisa, din Franta, in perioada 28 octombrie-4 noiembrie 2010. Am aplicat la diferite programe si proiecte care sprijina elevii dotati si talentati, dar de peste tot am primit acelasi raspuns: copilul trebuie sa fi obtinut deja premii internationale ca sa beneficieze de sponsorizare. La 9 ani, pe care abia i-a implinit acum, in septembrie, Calin a obtinut premii doar in tara, pentru ca pianul si orice alt instrument presupune cel putin doi ani de studiu intens pana sa poti participa la concursuri. In acest context mi-am permis sa Va scriu Dumneavoastra, desi credeti-ma, ca de regula sunt eu cea care ii ajuta pe altii si nu am indraznit niciodata sa cer nimic de la nimeni. Particparea lui Calin la acest concurs depaseste suma de 1000 Euro (transport, cazare, mancare, taxa de particpare) si toate ar fi fost oarecum in regula, daca saptamana aceasta cand am revenit la serviciu din concediu nu as fi primit bugetul pe noul an de invatamant in care am vazut ca mi s-a diminuat salariul cu 30%. (lucrez intr-o scoala privata). Aceasta veste mi-a dat peste cap toate planurile financiare facute. Am cumparat biletele de avion dus-intors pentru mine si Calin, am platit taxa de participare la concurs si acum ma intreb ce economii sa mai fac si cum sa mai manageriez bugetul de venituri si cheltuieli al casei, astfel incat sa ajungem si la concurs. Nu suntem un caz social, nu suntem o familie saraca. Ne situam undeva la mijlocul societatii. Muncim si eu, si sotul meu, care este violonist la Filarmonica din Iasi, incercam sa cream un echilibru financiar in familie, astfel incat atat noi cat si copilul nostru sa nu avem de suferit. Ceea ce s-a intamplat insa acum ne-a bulversat destul de tare, dandu-ne practic toate previziunile peste cap. Credeti ca ati putea sa ne ajutati oferindu-ne o sponsorizare care sa acopere o parte din costurile de participare la acest concurs? As fi preferat sa Va spun personal toate aceste lucruri, sa ma cunoasteti, sa vedeti ca sunt un om demn si sa intelegeti ca daca am recurs la a Va deranja, inseamna ca intr-adevar nu am alta solutie, dar nu am stiut unde Va pot gasi, asa ca am ajuns pe pagina Dumneavoastra web de unde am luat adresa Dumneavoastra de email. Va multumesc si raman, Prof. Geanina Albu” Am răspuns zece zile mai târziu scrisorii sale. La încă o vreme distanță de primul nostru schimb de epistole, dna Albu mi-a adus o frumoasă veste legată de Călin, fiul ei: “Buna ziua! Va scriu din nou de la Iasi, doar pentru a va impartasi si Dumneavoastra bucuria noastra! Am ajuns cu bine la Nisa, am participat la concurs si, romani adevarati cum suntem, am luat tot ce se putea lua de acolo mai bun: 6 premii intai, un premiu doi si marele trofeu la categoria Jeunes Talents, care este chiar la noi acasa! As mai spune doar ca pe langa piesa impusa de Bach, Calin a interpretat un Joc romanesc de Radu Paladi, (lucrare cu influente folclorice) care se pare ca a incantat auditoriul in mod deosebit! Dincolo de faptul ca este copilul meu, m-am emotionat la gandul ca o piesa romaneasca a adus marele trofeu in tara, si, mai ales, la Iasi! Imi permit sa va trimit si Domniei Voastre linkul cu stirea de la TVR, pentru a Va face pentru cateva secunde partasul bucuriei noastre! http://www.tvr.ro/articol.php?id=92053&c=47 Cu aleasa consideratie, M-am gândit că este util de pus acest schimb de scrisori la rubrica “Atitudini” de pe blog, pentru a sublinia cât de mult face, în zilele noastre, perseverența, încrederea, dorința de a construi ceva, ca și altruismul. Mama lui Călin a dorit ca numele doamnei Roxana Ota, profesoară tânară de doar 30 de ani, care i-a ales lui Călin repertoriul, i-a coordonat studiul și l-a pregătit pentru acest concurs, să fie menționat. Poate că vom auzi de pianistul Călin Calfa în viitor. |
O poveste care nu numai are un final fericit dar si un inceput foarte promitator! Mult succes in continuare.
Fapta buna aduna si zideste sufleteste !
Felicitari tuturor !
Dragi semeni,
Sa reflectam impreuna la expresia roman adevarat in contextul meritelor datorate muncii infaptuite cu daruire infinita.Inainte de a fi romani suntem si ne straduim in fiecare zi cate un pic sa ramanem oameni.
Nu meritele ne ajuta sa fim romani adevarati ci recunostinta si omenia,talente si exceptii exista peste tot in lume,recunostinta si omenie exista peste tot in lume,toate harurile sunt de la Dumnezeu si Fiul Sau Isus Christos pentru fiecare om din fiecare loc in lume.Recunostinta este sufletul omeniei.Cu ajutorul Lui Dumnezeu suntem cu totii castigatori,cu binecuvantarea Domnului invatam impreuna sa nu ne definim cu ajutorul reusitelor,este doar meritul Domnului atunci cand avem o viata ocrotita.
Alteta Voastra,
Ma bucur ca acest copil talentat a putut fi ajutat sa ajunga la concursul dorit. Ii doresc sa devina un pianist renumit.
Adriana Mihaela macsut
Din a doua scrisoare nu reiese ca Alteta Voastra ar fi ajutat in vreun fel familia . Lipsa publicarii raspunsurilor Dumneavoastra la scrisori nu mi se pare fair-play. Unii de aici cred ca i-ati ajutat . Dumneavoastra sunteti singurul in masura sa confirmati sau sa infirmati acest lucru.
Indiferent de situatie, acest “Calin” a spalat obrazul romanilor in Franta…si cu siguranta ca vom mai auzi de el.
Cat despre “sa reflectam impreuna la expresia romani adevarati” eu cred ca ideea este nu de a pune munca pe primul plan, cu toata daruirea divina, ci de a sublinia patriotismul care ne insufleteste oriunde ne-am afla in lumea asta pe noi, ROMANII…!!!!
Mulțumesc pentru mesaj. Aș vrea să vă răspund cât mai cuprinzător și mai limpede:
– Nu am pretins niciodată că l-am ajutat personal pe elevul de la Iași. Nu am acest fel de mijloace. Am îndrumat pe mama copilului să se adreseze Fundației Principesa Margareta, care a ajutat 400,000 de oameni în România, din 1990 încoace.
– Am publicat cele două mesaje de la dna profesor Albu cu acordul ei, obținut în scris.
– Nu am intenționat ca postarea de pe blog să cuprindă integralitatea conversației dintre dna Albu și mine. Scopul nu a fost să pretind că ajut oamenii, ci de a face cunoscută performanța frumoasă a unui elev român.
Radu al României
Inainte de a fi cetatenii unei tari,inainte de a fi patrioti,inainte de toate suntem si ne straduim o viata intreaga sa fim,sa ramanem oameni,munca este simbolul sfant al iubirii,al pretuirii,fara munca infaptuita cu daruire infinita nu pot fi implinite nici demnitatea,nici respectul si nici ocrotirea atat a propriei tari cat si a intregii planete,a intregului Univers.Patriotism inseamna harnicie,responsabilitate si respectarea deplina a legii.
Suntem romani-europeni,suntem demni doar daca ocrotim impreuna iubirea si respectul infinite pentru munca,pentru gospodarirea cu grija a tuturor fondurilor,doar daca pretuim tot ce incurajeaza si ajuta.
Pentru Cerasela Platz:
Conform DEX:
MÚNCĂ, munci, s. f. 1. Activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale. (Concr.) Folos material, bun agonisit prin lucru; agoniseală, câștig, profit 4. (Înv. și pop.; la pl.) Torturi, cazne. ♦ Durere, suferință (fizică sau morală); chin. ♦ Spec. (Sens curent; la pl.) Durerile nașterii. – Din sl. monka.
DEMNITÁTE, (2) demnități, s. f. 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); autoritate morală, prestigiu. ♦ Gravitate, măreție. DEMNITÁTE s. 1. poziție, rang, treaptă, (înv.) cin, dregătorie, ifos, orânduială, ședere, vrednicie. (Ocupă o ~ înaltă în stat.) 2. v. titlu.3. v. onoare.
RESPÉCT s. n. Atitudine sau sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva sau de ceva; deferență, venerație. ◊ Respectele mele, formulă respectuoasă de salut. – Din fr. respect, lat.respectus. respéct s. n. (pl. respecte în expresia respectele mele)
PATRIOTÍSM s. n. Sentiment de dragoste și devotament fată de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei. [Pr.: -tri-o-] – Dinfr. patriotisme. PATRIOTÍSM s. 1. (livr.) civism. (Act de ~.) 2. patriotism local = provincialism
Dragi semeni,
Ma distanzez de orice comentariu sau parere care nu apara menirea noastra de romani-europeni,sa incercam impreuna sa devenim recunoscatori Domnului pentru acest statut pentru care am muncit din greu,fiecare in felul sau si dupa posibilitatile sale.
Sunt romanca prin nastere dar sunt si cetatean german,sunt recunoscatoare poporului german, ma stradui sa infaptuiesc cu acelasi angajament atat pentru Germania cat si pentru Romania.
Ma rog la Dumnezeu pentru prietenia romano-germana,ma rog la Dumnezeu pentru Europa,pentru o lume in iubire si intelepciune.