Scrisoare de la Oana
Alteta, ca intotdeauna cuvintele au venit spre noi purtind un soi de drag pe care uitasem cum sa il primim. Am uitat pentru o ora ca imi este lehamite. Uitasem ce magice va pot fi, adesea, cuvintele. Eu cred ca ati venit la Suceava din prietenie si ati vorbit pentru a suplimenta cei 25% care ne lipsesc din buzunare, cei 100% speranta care ne-a fost confiscata, cei 100% drag de patrie care a fost transformat, din nou 100% in patetic si obosit slogan, atit de patetic si obosit incit toata lumea il evita. Imi amintesc intilnirea de la Alicante, cind in ciuda dezamagirii fiului meu ca nu ati aparut calare pe cal alb si nici mantie nu aveati, nici macar o sabie acolo, l-ati captivat, a uitat ca e mic si nu intelege politica, nu stia nici macar ce inseamna emigrant, dar era sigur ca e o realitate neonorabila, mi-a si spus ca el nu vrea nici in ruptul capului sa fie emigrant, i-am spus ca sintem si a inceput sa plinga, in fine, imi amintesc surpriza mea in fata calmului intelept cu care ati vorbit si intelectualilor si zidarilor, si adultilor si copiilor aflati atunci in sala. Vineri, la Suceava, mi s-a parut fascinant ca ati vorbit cu semetia care credeam ca s-a spulberat din firea romaneasca, dar nu, ati dovedit ca e prezenta, mi-a parut bine ca m-am intors acasa, ca sint in tara mea si ca v-am revazut. Avem nevoie, acum mai mare decit oricind, de cuvinte intelepte. De calm, de onoare, de staruinta, de intelepciune, de majestate. Oana, 3 noiembrie 2010 |
Are multa dreptate. Avem nevoie de cineva care sa renasca spiritul romanesc, si nu ma refer la revolte politice sau la ceea ce se intampla pe strazi… ci ma gandesc la cineva care sa vina sa vorbeasca despre valori, despre modele, despre speranta… caci ne-au ramas doar cuvintele si sufletul… restul ne-a fost luat, taiat, batjocorit…
Multumesc Oana pentru cuvintele de mai sus. Ce pacat ca mai exista asa de putini oameni care sa simta asa cum ai scris tu. Ce lehamite imi este de poporul asta las si necivilizat si cu valori asa de mizerabile. Inca mai exista sansa dar cum sa vina ea? Eu cred ca tot de acolo de unde a venit si in 1866 iar speranta mi-e vie inca pentru alte alegeri.
Respect, onoare si loialitate pentru Casa REgala a Romaniei, dar si tie Oana.
Max Alex
Din pacate suntem prea putini cei care gandim asa.Sper insa ca va venii si ziua in care majoritatea va face diferenta.Sa auzim numai de bine.Alex -Köln
#
Adriana Macsut
Ii multumesc Oanei pentru acest mesaj emotionat. Iti multumesc ca existi draga Oana.
Ne mai ramane totusi speranta ca lumea universitara va produce elite care vor schimba acesta stare de impostura in care ne zbatem.
Am fost si eu prezenta la… aceasta conferinta emotionanta de la Universitatea din Suceava. Ma gandesc totusi ca totusi parerea mea nu prea conteaza. Sunt si eu cum spune Ion Creanga un bot de huma. Sunt un bot de huma care opineaza opinii despre starea de fapt din tara.
Adriana Mihaela Macsut
#
Dudau Florina
Frumos mesaj…
oare se mai poate schimba ceva???
Speranta este tot ce ne ramane.