Crucea Roșie a achiziționat 1 milion de măști sanitare
|
Măștile au ajuns în depozitul central al Crucii Roșii Române și au fost distribuite următoarelor instituții: Ministerului Apărării Naționale, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Poliției de Frontiera, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Agenției Națională de Administrare Fiscală și filialelor de Cruce Roșie din toată țara. Măștile vor ajunge la personalul angajat și la voluntarii care intră în contact direct cu persoanele afectate de COVID-19. Valoarea achiziției de măști sanitare este de 794 000 euro și a fost realizată cu sprijinul financiar al mai multor companii naționale: Societatea Națională de Cruce Roșie din România, organizația umanitară cu expertiză în intervenția în situație de dezastre, este în colaborare permanentă cu autoritățile centrale și locale și oferă sprijin logistic, uman și material pentru a consolida răspunsul țării noastre în lupta cu noul coronavirus COVID-19.
|
Vă mulțumim pentru această veste! Avem încredere că, sub conducerea Majestății Sale Regina Margareta, Crucea Roșie își îndeplinește cu prisosință rolul, în aceste momente de criză!
O singură RUGĂMINTE IMPORTANTĂ îndrăznesc a vă face, referitor la prezentarea de mai sus: înlăturați eroarea produsă de confuzia între cuvintele „experiență” și „expertiză”. În contexul acesta, singurul cuvânt care se potrivește este „experiență” („expertiză” este analiza tehnică efectuată asupra unui imobil au caz criminalistic, de exemplu) ! Vă mulțumesc!
Recunostinta este ceea ce simt mereu atunci cand aud despre astfel de actiuni. Multumesc din inima Societatii Romane de Cruce Rosie pentru aceasta contributie substantiala la efortul national comun de lupta contra acestui flagel periculos . Majestatii Sale, Presedintele SNCR, cuvinte de pretuire si de gratitudine.
@ Domnului Razvan Sandu:
Mi-ati luat cuvintele din gura, domnule Sandu. Sunt total de acord cu dvs. Am afirmat pana la epuizare, in diverse imprejurari (inclusiv catre cei ce pastoresc, la TVR, emisiunea “Vorbeste Corect”), ca preluarea de termeni straini – in cea mai mare parte proveniti din limba engleza – nu trebuie sa depaseasca marginile necesitatii (adica acolo unde este intraductibil, sau unde nu exista echivalent in limba romana, sau unde, desi ar putea fi tradus – mai ales in limbajul tehnic PC – termenul romanesc ar putea conduce la confuzii sau ar crea dubluri de termeni. In general, suparatoare este procedura – inepta, as zice – a unora care iau termenii englezesti ca atare, doar pentru ca sunt asa-zisii ‘false friends’, care in limba romana au cu totul alt sens decat cuvantul scris identic din limba engleza, precum:
A APLICA – folosit abuziv in loc de “a solicita”, “a face cerere”. In romaneste il putem folosi corect numai in constructii de genul: a aplica o eticheta cuiva, a aplica un timbru, a aplica o palma, etc. si nicidecum in locul lui “to apply”
EXPERTIZA – folosit abuziv in loc de “inalta calificare”, “experienta”, “indemanare deosebita”. In romaneste el are sensul si poate fi folosit NUMAI pentru “control/ analiza la nivel de experti si NU pentru engl. “expertise”.
Exemplele sunt mult mai multe, dar “expertii” in limba romana de la Academie sunt intr-o lunga hibernare profesionala. Dupa ce au produs indoielnicul-ca-valoare Dictionar DOOM si au dus doar pana la jumatate reforma ortografiei, uitand sa repuna in drepturi apostroful in cuvintele legate din care lipseste o litera (s’au dus, m’ai chemat, v’am trimis, etc), apostrof care se foloseste in exact aceleasi situatii in limbile franceza si engleza (can’t, won’t, shan’t, wouldn’t, etc), si dupa ce, spre stupoarea – si oroarea celor care am invatat temeinic gramatica limbii romane – oficializeaza forme aberante precum “asaza”, “gresala”, “deranjaza”, uitand ca, in conjugare, se produce diftongarea unor vocale, ei, ine, dupa toate aceste ‘realizari’, obosita de …munca, Academia a intrat intr’o (si nu intr-o !) NE-meritata vacanta.
Imi cer scuze pentru lungul meu expozeu dar, vorba englezului, “it was all bottled up and ready to explode”. Mie, ca vorbitor nativ atat de romana cat si – mai ales – de engleza in care imi exercit profesia, in care scriu, gandesc, visez si creez, imi vine greu sa accept resemnata stalcirea oricareia dintre cele doua limbi, pe care le iubesc si respect in egala masura. Folosirea corecta – lexical, gramatical si ortografic – a limbii materne – este un semn de respect.