Mai, o lună plină de inedit…

Ziarul Capitala.Md

Chișinău, 2 iunie 2010

Am o prietenă care a învățat de la dna Argentina Cupcea Josu o extraordinară melodie despre  luna mai. Acum îmi amintesc doar câteva versuri: ”Ce frumoasă-i luna mai/păsărele mii…/în grădină la portiță/ Profir și Profira se iubeau…”.

Prima parte a acestei luni  a fost marcată de ziua celor care muncesc și protestează… Pe 9 mai,  Europa a sărbătorit Ziua Europei! Dar acestei sărbători i s-a suprapus Ziua Victoriei sau încheierea celui de al Doilea Război Mondial… Mai sunt și altele, dar  unul  mi-a marcat într-un fel  absolut  aparte viața. În zilele de 26 și 27 mai 2010 am fost invitată   la București   să particip la evenimentele  organizate de Casa Regală, consacrate împlinirii vârstei de 50 de ani ai Alteței Sale Regale Principele Radu. Invitația m-a onorat! Mi-am amintit de concertul de la Lincoln Center din New York unde l-am admirat pe Kurt Masur, unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului!  Îmi procurasem un bilet de  una sută dolari  în rândul  doi. Kurt Masur era magnific la pupitrul orchestrei Simfonice din Boston!

Evenimentul de la București, care se  înscrie în cea de-a șasea ediție a proiectului “Romania. O călătorie regală”, inițiat de Familia Regală a României în anul 2004, dupa modelul creat de Regele Carol I, acum 140 de ani, a avut altă atmosferă. La Călătoria Regală 2010 au fost  invitați membri ai Familiilor Regale din Europa și personalități din Franța, Belgia, Germania, Austria, Marea Britanie, Ungaria, Elveția, Suedia, Spania și SUA. Dar și  somitățile Bucureștiului…

În seara de 26 mai 2010 am asistat la un spectacol de gală la Teatrul Național de Operetă din București. Autorul  spectacolului “Royal Fashion” a fost  Dan Puric.
Am citit  ce a scris critica de specialitate despre  spectacol, care se rezumă la următoarele: „Departe de a transforma gândirea în ideologie, spectacolul  deschide ferestre. Şi fiecare fereastră nu e doar o scenă cu întâmplări, ci o lume din care ţâşnesc întrebări şi răspunsuri. Ce a însemnat Rusia după împuşcarea familiei imperiale secerată de gloanţe din ordinul lui Lenin? Lozinci, păduri de steaguri, genocid, războiul rece, sărăcie, asmuţirea oamenilor sub trâmbiţele şi delaţiunile luptei de clasă. Spectacolul este menit să clintească în noi această gândire. Revine ca un laitmotiv, în acest spectacol-enciclopedie, întrebarea care ridică la suprafaţă regalitatea din om: „Que sais-je?”, cum exclama Montaigne, care este unul dintre marile modele ale artei lui Dan Puric, „Que sais-je?”, ce ştiu, Doamne, despre mine? Despre regii României, ai lumii, despre Dumnezeu, despre viaţă, iubire şi moarte?..” Aceasta a fost ideea centrală pe care au dorit să o înțelegem, să o percepem  cei doi mari artiști, Doina Levinza și Dan Puric… Iar muzica lui  Chopin, Mozart, Verdi, Brahms,  Ceaikovski și  Haendel au copleșit sala. A fost atât de impresionant să vezi cele câteva sute de oameni, în picioare, pe cerc cum  aplaud  îndelung  intrarea în Sala Operetei  a  Majestății Sale  Regele Mihai și Regina Ana, a Principesei Margareta și Princepelui Radu! Printre cei care ne-am bucurat, am plâns și aplaudat au fost jurnalista Rodica Tomașenco,  președinta PNL Vitalia Pavlicenco și scriitorul Nicolae Dabija. Poate nici nu contează numele, am fost impresionată că și delegația din Basarabia a aplaudat!

Eu am luat invitația ca pe un semn de apreciere pentru colegii mei,  cei angajați la ziarul ”Capitala”, asta m-a bucurat poate cel mai mult!

În ziua de 27 mai 2010, la ora 18, Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana, au găzduit un Garden Party la Palatul Elisabeta, la care au fost prezenți  reprezentanți de frunte ai comunităților locale din România: personalități din mediul politic, economic, academic și militar, reprezentanți de frunte ai culturii române, ai presei și membri ai Corpului Diplomatic acreditați la București. Mii de oameni s-au întâlnit față în față cu Regele. Mă retrăsesem mai   într-o parte, când l-am auzit pe Principele Radu explicând Majestății Sale “Sunt din Basarabia, niște oameni curajoși! Dar mai este cineva, sunt trei, unde-i cel de-al treilea reprezentant?” Mi-am făcut loc cu greu printre oameni și…am șoptit ”Am venit din Basarabia, pământul jertfit…”. Îmi pregătisem un discurs, dar când am privit ochii Regelui înlăcrimați….i-am strâns mâinile și… m-am retras încet, pierzându-mă în mulțimea de oameni… Istoria poate fi interpretată, oamenii pot  judeca, dar numai Dumnezeu ne dă mântuire…
Antonina Sârbu

P.S.: A mai fost un moment important în acest sfârșit de mai: am cunoscut întreaga echipă de la Castelul Regal din Săvârșit, am și reușit să discut cu Viorica Călin, bucătarul Regelui… Citiți în numărul următor un interviu cu această frumoasă Doamnă!