Simpozionul “Onor Casei Regale”!

Astăzi, miercuri, 29 noiembrie 2017, în prezența Alteței Sale Regale Principele Radu, a avut loc deschiderea simpozionului dedicat rolului monarhiei române în făurirea României Mari.

Evenimentul a avut loc, în cursul dimineții, în aula mare a Bibliotecii Centrale Universitare “Regele Carol I” și a fost organizat de importante instituții de învățământ din Capitală. Au luat cuvântul reprezentanți ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai Primăriei Generale, ai Casei Corpului Didactic. A fost intonat Imnul Regal de către un elev al Colegiului Național de Arte “Dinu Lipatti”.

La eveniment, care s-a desfășurat pe parcursul întregii dimineți, a luat parte un mare număr de participanți.

AGERPRES

Fragmente din discursul Principelui Radu:

“Nimic nu ar fi fost posibil dacă la mijlocul Secolului al XIX-lea români talentați, erudiți și patrioți, care au avut și șansa să aibă un cuvânt de spus în societatea lor, nu ar fi gândit o punere pe baze mai moderne a statului care a cunoscut mai multe etape de formare. Cert este că certificatul de naștere al României moderne, al unei țări cu acest nume — România — a fost semnat în iulie 1866 când noua Constituție a Țării, pregătită deja din vremea primului suveran Alexandru Ioan I și continuată de Principele Carol I, a văzut lumina zilei. După care au urmat, desigur, momente pe care le știți mult mai bine decât mine — Independența noastră, suveranitatea statului român, reformele economice, militare și educaționale care au încheiat secolul al XIX-lea și formarea acestor extraordinare auspicii sub care Marea Unire a fost făcută de străbunicii noștri, ai tuturor, cei care sunt venerați astăzi pe bună dreptate de întreaga societate”.

“Probabil că instinctul societății de a-și aduna în fenomenul educației o bună parte din identitate, din ființa națională, nu este ceva ce stă în mâna omului, fie el și corifeu al societății civile sau al procesului de învățământ. Cu alte cuvinte, școala va rămâne, indiferent de sistemul politic sau momentul istoric prin care trece, locul unde se păstrează cel mai intact posibil simțul datoriei — iubirea față de propria familie și comunitate, datoria pe care o simți față de cei care ți-au dat carte și viață și, desigur, raportarea ta la o națiune”.

“Există multe beneficii pe care democrația și libertățile le aduc unei societăți și să dea Dumnezeu ca ele să nu dispară, dimpotrivă, beneficiile să se adâncească. În același timp, însă, ele aduc un anume fel de cinism, un anume fel de indiferență, un anume fel de superficialitate care, paradoxal, crește pe măsură ce sursele de informație se măresc. (…) Este înălțător să vorbești despre aceste lucruri (istoria noastră, tradițiile și valorile, principiile noastre) și faptul că se împletesc în această sală generații cu vârste de la cele ale adolescenței până la oameni ajunși la maturitate este un foarte frumos simbol de încredere și de speranță”.