Sesiunea solemnă a Academiei Române, 3 aprilie 2017
Astăzi, luni, 3 aprilie 2017, Aula Mare a Academiei Române a găzduit dimineață sesiunea solemnă a Adunării Generale a academiei cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la inaugurarea Societății Academice Române. Custodele Coroanei a fost reprezentat la solemnitate de Alteța Sa Regală Principele Radu. Cuvântul de deschidere a fost rostit de profesorul Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române. În numele Custodelui Coroanei române a vorbit Principele Radu. Au urmat luările de cuvânt în fața membrilor academiei ale președintelui Senatului României, dl Călin Popescu-Tăriceanu, și președintelui Camerei Deputaților, dl Liviu Dragnea. S-au adresat membrilor Academiei Române Preafericitul părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și Înalt Preasfinția Sa arhiepiscopul Ioan Robu, mitropolitul catolic de București. Din partea Instituției Președintelui României a luat cuvântul profesorul Sergiu Nistor, consilier prezidențial. După o pauză, lucrările sesiunii solemne au continuat cu luări de cuvânt din partea reprezentanților instituțiilor statului și a membrilor Academiei Române.
Cuvântul Alteței Sale Regale Principele Radu al României Domnule președinte al Academiei, Înalți demnitari ai Statului, Preafericite părinte Patriarh, Înalt Preasfinția Voastră, Doamnelor și domnilor academicieni, Este o onoare să mă adresez, în numele Custodelui Coroanei, personalităților prezente la Academia Română astăzi, la un secol și jumătate de drum parcurs împreună de forul suprem al științei și artei naționale și de Casa Regală a României. Suntem în secolul al XXI-lea, facem parte din familia națiunilor în care a triumfat democrația, avem libertate, suntem membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ai Uniunii Europene, ne bucurăm de beneficiile re-conectării țării noastre cu lumea. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă acum 150 de ani, temelia instituțională a României moderne nu ar fi fost așezată cu atâta viziune, patriotism, statornicie și pricepere. Coincidență istorică și simbol, în același timp: Constituția statului modern, Casa Regală și Academia Română au aceeași dată de naștere: anul 1866. Fiecare dintre aceşti trei piloni ai statalităţii noastre moderne, cu uneltele sale specifice, a promovat în societatea românească conceptul şi valorile morale asociate profesionalismului, meritului, spiritului civic și simțului datoriei. Timp de 50 de ani, Carol I a contribuit la zidirea statului român modern pe principiul perfecționării neîncetate. Instituțiile moderne ale statului s-au făurit pe temeiul calității profesionale și al meritului. Mijlocul secolului al XIX-lea a fost timpul unei aspirații instituționale către mai bine, iar principiile întru care neamul nostru s-a manifestat în Europa au fost „solidaritate“, „unire“, „împreună“, „prin noi înșine“. Academia, Biserica, Armata și Coroana au pus împreună esențele rare ale națiunii. Ne-am cucerit independența pentru că am stat împreună. Am făcut Marea Unire pentru că am fost împreună, am făcut o țară modernă pentru că am fost împreună, am depășit crize și am câștigat războaie pentru că am fost împreună. Este o grea încercare aceea de a evalua importanța pentru țară a fondării, acum 150 de ani, a Societății Academice Române. La un moment de cumpănă al istoriei naționale, când munca de modernizare a țării cerea răbdare, chibzuință, iubire de țară și multă luare-aminte, Academia Română a adus forța științei și pe cea a artei în slujba consolidării țării. Dar existența Academiei a mai făcut ceva neprețuit pentru țară: a produs și a călăuzit leadership. Dacă privim lista personalităților care înconjurau pe Regele Carol I și pe Regina Elisabeta, la Castelul Peleș, în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, vom avea în față o excepțională pleiadă de lideri, acoperind cele mai diverse domenii, de la armată la literatură, de la politică la medicină și matematică, de la diplomație la învățământ, de la geografie la muzică, de la credință, filosofie și istorie la științe economice. Aproape toți acești oameni de stat, de știință sau de cultură erau membri ai Academiei Române, titulari sau onorifici. În vremurile noastre, Academia Română este o instituție a prestigiului științific și al artelor. Dar ea este, în același timp, una dintre puținele instituții ale prezentului care poate conferi identitate, mândrie, încredere și stabilitate societății noastre. |
In aceste vremuri Academia Romana nu a stiut sa se deschida catre cei tineri. Este adevarat ca aceasta institutie este una a elitelor dar nu trebuie sa cultive elitismul. Traim din pacate o epoca oribila daca stam sa ne gandim la tentatiile modernitatii si decaderea pe care acestea o ofera tineretului roman. Imaginea pe care Academia Romana o are astazi printre tineri dar si printre celelalte categorii de oameni este cea a “orasului interzis”. Poseda spre exemplu o minunata biblioteca dar elevii si studentii romani si basarabeni aproape ca nu au stiinta de existenta acesteia.
Un alt lucru care deranjeaza este lipsa unei preocupari a ei de a-si ingriji patrimoniul. Din cate stiu eu numai in Bucuresti si in imprejurimi are imobile de valoare istorica ce stau in ruina. Cateva exemple ar fi fostele sedii ale Ambasadei si Consulatului S.U.A. la Bucuresti dar si Palatul Ghica-Blaremberg de la Caciulati. Ruine, balarii, igrasie, mucegai. Este o foarte proasta reclama in chiar centrul Capitalei pentru o institutie ce are ca obiect de activitate printre altele protejarea identitatii nationale, in conditiile in care Academia este ordonator de credite situatia durand de ani de zile.
In fine, un alt lucru suparator este ca Academia se implica doar intr-un mod selectiv atunci cand este vorba de apararea patrimoniului. Un exemplu ar fi ca s-a opus atunci cand se dorea exploatarea cu cianuri la Rosia Montana dar nu a spus nimic atunci cand a fost demolat ilegal conacul Hagi Theodoraky de langa Bucuresti. Pacat!
turnul de fildeş, ,Academia Romănă,,,,,,,,,,
Felicitari,ASR Principe Radu !!!
Sunt perfect de acord cu pozitia elegant – dar ferm – sustinuta de domnul Sorin-Alexandru Pantea. Am lucrat timp de sapte ani in calitate de ‘cultural specialist’ la Ambasada Americana, in cladirea ce adapostea la vremea aceea nu doar Consulatul American ci si Sectia de Presa si Cultura (P&C) a aceleiasi ambasade. Cladirea, un frumos exemplar de arhitectura interelica, se afla pe fosta strada Snagov, colt cu Batiste. Inca din anii ’80, cei ce lucram in interiorul frumoasei si elegantei cladiri, eram mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului datorita subrezeniei tavanului care adesea lasa bucati din stuccatura sa cada peste noi. Afl;u acum ca ea apartine de fapt Academiei Romne. Ce sa zic, bravo domnilor pentru grija cu care va paziti avutul!!