Ora Regelui CLXIX

Ora Regelui CLXIX poate fi vizionată aici.

Sâmbătă, 6 februarie 2016, Televiziunea națională a prezentat ediția cu numărul o sută șaizeci și nouă a emisiunii „Ora Regelui”. TVR 1, TVR Moldova, ora 15, TVR Internațional, ora 16.30. Realizatori, Ruxandra Țuchel, Ileana Ploscaru-Panait. Producător, Lidia Voicu.

Emisiunea a reluat ediția difuzată în ziua de 31 octombrie 2015.

Sumarul:

– „Omagiul contemporanilor – 140 de ani de la nașterea Reginei Maria”. La 29 octombrie 1875, se năştea, la Eastwell Park, Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, cea care avea să devină, prin căsătoria cu Principele moştenitor Ferdinand, cea mai iubită Regină a României. S-au împlinit aşadar, 140 de ani de la naşterea uneia dintre cele mai marcante şi benefice personalităţi ale României moderne.

– „Regina Maria, simbolul eleganței”. Fără a neglija nicio clipă eticheta impusă la Curtea Regală, însă cu un dar firesc de a ieşi în evidenţă, Regina Maria a ştiut cum să-şi impună gustul pentru frumos. Iar costumul popular românesc i-a fost, adesea, cel mai drag veşmânt.

– „Pictori în grădina Reginei”. La înfiinţarea sa, în 1961, Muzeul de Artă din Constanţa deţinea un număr important de lucrări ale unor pictori români interbelici celebri care au lucrat la Balcic. În urma cercetărilor ulterioare, acest fond vechi, constituit în 1937 din piese de artă despre care nu se ştia prea bine de unde provin, s-a dovedit a fi patrimoniul fostului muzeu de artă din Balcic, evacuat în 1940 în România, în urma cedării Cadrilaterului. Printre aceste lucrări se numără şi tabloul lui Nicoale Tonitza, „Poarta lui Osman”, o pictură în ulei pe pânză, datat 1938.

– „Ecvestrele regilor’’. Imaginea publică a unui conducător de stat este legată de statutul său. Ea se constituie ca un simbol, o imagine reprezentativă, un brand al epocii pe care o ilustrează. Conducătorii erau reprezentaţi călare, într-o atitudine triumfătoare, atestând nu numai reuşita unei bătălii, dar şi atitudinea unui popor. Iar sculptorii care realizau aceste statui erau artiştii cei mai admiraţi. Printre sculptorii români contemporani care excelează în acest gen se numără Mihai Marcu, ale cărui lucrări au fost expuse, de curând, la Palatul de la Mogoşoaia.

– „Flori pentru suflet”. Mii de vârstnici, în țara noastră, și alte sute de mii în lume se confruntă nu doar cu slăbiciunea vârstei și veniturile scăzute, ci și cu mult mai dureroasa indiferență a semenilor. Cu patru ani în urmă, Fundația Principesa Margareta a României a dezvoltat programul „Niciodată singur – voluntari aproape de vârstnici”. Anul acesta a fost extins în 27 de orașe în care voluntarii fundației au adus un zâmbet pe mai bine de 6.000 de chipuri.