Instinctul de aparare
|
Am primit de la dl Andrei Tudor, unul dintre cititorii constanti ai blogului, un material legat de felul in care este reflectata in zilele noastre Romania in presa europeana, despre ingrijorarea unor romani fata de crescanda confuzie care se face intre infractionalitate si identitate. In articole, comentarii si scrisori, apar din ce in ce mai limpede agresiva punere la colt a Romaniei, o tara UE, si inertia, dezinteresul societatii romanesti, care a ajuns la gradul de cinism si confuzie in care nici macar nu se mai oboseste sa se apere. In Europa apar articole devastatoare in ziare elvetiene, germane, ca sa nu mai vorbesc despre presa italiana, spaniola ori franceza. Nici un instinct de aparare din partea societatii noastre! Ca o ironie in plus, au aparut unul sau doua articole in presa germana, in care ziaristi din Republica Federala Germania luau apararea Romaniei, explicand faptul ca una este infractiunea pedepsita de legislatia europeana si alta este natiunea. Nu o data am remarcat lipsa de instinct al binelui in societatea romaneasca. Incepand din secolul al XIX-lea si chiar inainte, tot ceea ce era bun trebuia denuntat, distrus, stricat, facut de ras. Sunt binecunoscute felurile triste in care au fost tratati oameni precum Ionel Perlea, Haricleea Darclee, anatomistul Gr. T. Popa, ca si multi dintre contemporanii nostri. Insa luarea in deradere si dispretul, ca arme ale sinuciderii vesele, au devenit sporturi nationale dupa 1989. Energia pentru a construi autostrazi s-a cheltuit pe bancuri despre autostrazi. Am vizitat in anii 2006, 2007 si 2008 multe regiuni din Italia si Spania, pline de comunitati romanesti. Ceea ce am gasit acolo m-a entuziasmat. Va rog sa cititi in josul acestei pagini primul comentariu. Reiau acolo un articol scris in februarie 2007, dupa vizita in regiunea Castilla La Mancha. In acelasi timp, in Romania se vorbea in deradere despre compatriotii nostri plecati la munca in Europa, dandu-li-se porecle si fiind tratati de sus, grosolan, primitiv si complet gratuit. Nu spun ca unii dintre ziaristii romani nu au reflectat in presa aspecte legate de romanii din Italia si crescanda ingrijorare fata de felul in care suntem priviti acolo. Nu este vorba despre aceasta. Atitudini sporadice, ca si bunul-simt al omului de rand au existat si exista. Dar 1) ele nu vor face niciodata prima pagina a presei si 2) ele nu pot inlocui soliditatea institutionala si spiritul civic. Ceea ce va rog sa comentati aici, cei care cititi randurile mele de astazi, este capacitatea scazuta a societatii romanesti si a establishment-ului de a se apara, de a se exprima, de a se indrepta catre bine, scuturandu-se de rau. Cum se poate scapa de ratacirea aceasta paralizanta, de provizoratul endemic, de grosolana confiscare a valorilor legitime, de bataia de joc fata de institutii? Cum putem salva Romania de ea insasi? Astept parerea dumneavoastra. |
La Ciudad Real, un oras spaniol cu 70.000 de locuitori, Don Quijote nu reprezinta nici cavalerul tristei figuri, nici omul himerelor, nici simbolul cauzelor pierdute. Don Quijote de la Mancha este astazi numele primului aeroport privat din Spania, cu o pista de 4 km, mai „mica“ însa decat mandria locala cu care a fost promovat acest proiect „nebunesc“. Tot Don Quijote este si numele unui club local de handbal al unei echipe campioana a Europei, iar „Regatul lui Don Quijote“ este un proiect turistic integrat ce cuprinde un teren de golf, un cazino, un hotel cu restaurante si terenuri de sport, toate legate de aeroportul omului din La Mancha, pentru sute de mii de turisti pe an. Ca sa vedeti cat de spectaculos se pulverizeaza miturile în epoca globalizarii!
Un alt mit, recent de aceasta data:
Romanii care lucreaza în Spania sunt ironizati în tara, atat în mass-media, cat si în conversatiile private. În necunostinta de cauza noi, cei ramasi acasa, le atribuim porecle „fructifere“, iar singura indulgenta pe care le-o acordam este faptul ca ei trimit familiei 80% din veniturile obtinute în Spania, cu care cei apropiati, ramasi in tara, ridica o noua casa, îsi îmbunatatesc viata, sanatatea ori educatia.
De aici, din regiunea Castilla-La Mancha din Spania, unde s-au stabilit sute de mii de romani, lucrurile arata diferit. Romanii care traiesc sau lucreaza aici sunt oameni demni si frumosi. Au caracter, sunt buni cetateni, sunt civilizati, au simt al raspunderii si sunt poate primii „cetateni europeni“ ai Romaniei. S-au asociat deja în 80 de organizatii civice, militeaza pentru cultura, educatie în limba romana, sunt în armonie cu locuitorii neaosi, vorbesc bine spaniola, pe care au deprins-o la fel de repede ca si modul de viata din tara de adoptie. Transferul continental responsabil, liber si democratic de energii, de culturi, de aspiratii fara frontiere, de contopire a mentalitatilor si întelesurilor lumii latine si crestine ori, într-un orizont înca mai larg, ale lumii europene multi-religioase si multi-culturale, este aici impecabil.
Sute de oameni au venit la întalnirile mele din regiunea Castilla-La Mancha. Asociatia Hispano-Romana, condusa de neobositul si entuziastul dambovitean Daniel Comanita, cu sprijinul Ambasadei noastre la Madrid si al ES dnei Maria Ligor, a organizat zeci de întalniri în patru zile: la primarii, la prefecturi, la consiliile locale, la universitati, în mijlocul ziaristilor, printre miile de romani, în bistro-urile sau muzeele din oras, în biblioteci, piete publice ori lacasuri de cult. Am întalnit episcopi, profesori, zidari, tarani, barmani, comercianti, milionari, bibliotecari, generali, agricultori, soferi, academicieni, politisti. Unii au spus ca Romania este o tara inteligenta care, desi republica, ofera Casei Regale sansa istorica de a servi într-un mod unic interesele tarii. Altii au spus ca sunt mandri de faptul ca Romania merge pe drumul prosperitatii si al democratiei. Radio-urile locale anuntau ca Ciudad Real primeste in vizita, in aceasta saptamana, doi printi: luni, un print din Romania, iar vineri, pe printul Felipe. Toti vorbeau de talentul romanilor, de extraordinara lor adaptabilitate, de spiritul civic, de civilizatia lor, de generozitatea si prietenia lor, de loialitatea aratata majoritatii, de atasamentul la credinta, cultura si limba, de seriozitatea si caldura lor.
Am vizitat orasele Toledo, Ciudad Real, Alcazar de San Juan, Tomelloso si Campo de Critana, orasul morilor de vant ale lui Don Quijote. Acelasi spirit sanatos, demn, echilibrat, peste tot. Romani de toate varstele, de toate conditiile, din toate regiunile tarii, de la Bistrita la Alba, de la Targu-Jiu la Constanta, toti pe picioarele lor, conducandu-si destinul în deplina cunostinta de cauza. Nici vorba de umilinta, de frustrare, de viata la limita legii si alte mituri asemanatoare morilor de vant din povestea îngalbenita de vreme a cavalerului tristei figuri. Pana si copiii de romani duc partea lor de faima a tarii. La scoala, profesorii spanioli sunt uimiti de usurinta cu care copiii veniti din Romania se adapteaza, cat sunt de flexibili si de imaginativi, de deschisi si de inteligenti.
Spania este una din putinele tari prospere ale Europei cu mare dinamism si cu o capacitate uimitoare de a absorbi fonduri europene. Cand acest fenomen se petrece la o tara cu 44 de milioane de locuitori, el are un impact continental. Romania, cu 22 de milioane, va putea sa influenteze benefic o buna parte a continentului, daca se va îndrepta cu acelasi dinamism pe calea prosperitatii. Ciudad Real era acum 50 de ani un sat, comparabil cu cele din Romania. Acum este un model de dezvoltare europeana. Iar la implementarea proiectelor europene iau parte zeci de mii de romani care ar avea multe de spus, daca ar fi întrebati. Din pacate, pentru ei nu exista loc în „paginile“ vietii publice romanesti.
Prezenta romanilor in Spania si Italia depaseste, ca semnificatie, un simplu exod de populatii manate de dorinta de a prospera. Vom putea, mai tarziu, masura cat de mult datoreaza Romania, Italia, Spania şi Europa intreaga curajului si fortei de a se adapta a acestor oameni. Cei peste un milion de romani din alte tari europene latine pun in practica idealurile creionate la Bruxelles. Ei dau substanta principiilor Europei regiunilor precum si multi-culturalismului si unitatii in diversitate. Ei netezesc drumul catre un tratat constitutional european si catre politici comune organic asumate de comunitati. Ei fac posibila o Uniune Europeana convinsa si nu una dirijata. Ei ar merita scuzele acelei parti a societăţii romaneşti care nu i-a inteles de la început. Schimbarea imaginii Romaniei in Europa nu a fost facuta nici de ziarele lumii, nici de cancelariile lumii, ci de acesti cetateni anonimi ai unei Romanii care redevine, prin ei, europeana in practica.
Exemplul romanilor care au ales sa traiasca sau sa munceasca in Spania are si valoare cetateneasca. Ei au avut curajul sa-si lase o parte din familie sau chiar întreaga familie pentru a dura un viitor mai bun, incepand cu generatia lor, si nu asteptand ca intreaga societate romaneasca sa devina prospera. Ei au sacrificat o generatie, castigand o generatie. Prin modestul lor exemplu personal, prin instinct si bun-simt, ei scriu o pagina pentru Romania de maine.
Sub ochii nostri se naste o noua forta a societatii romanesti, în afara tarii, dinamica si supla, care este utila atat Romaniei cat si Europei. In timp ce noi ne straduim obsesiv sa ne convingem ca raul Dambovita este o linie de forta a geopoliticii mondiale, Don Quijote a înlocuit morile de vant cu aeroporturile private.
Radu al Romaniei, februarie 2007
Alteta Voastra Regala,
Cand prefecti, directorii institutiilor publice si ai companiilor nationale vor fi numiti pe criteriul competentei si nu al apartenentei la un partid sau altul, Romania se va dezvolta.
Cand elevii vor fi invatati sa gandeasca si nu sa actioneze conform cu vointa unora sau altora, si cand studentii nu vor mai vana diplome ci vor cauta sa acumuleze cat mai multe cunostinte, atunci Romania va prospera.
Cand biserica ortodoxa nu va mai face compromisuri politice si intr-adevar va “paste oile” lui Cristos, si cand ea va admite ca fara REGE nu exista religie, Romania va fi pe calea cea dreapta.
Cand poporul roman nu mai este nevoit sa ia calea exilului din considerente economico-sociale atunci Romania va putea progresa.
Cand REGELE va domni, Romania este salvata.
Cu lealitate,
Adrian Halga
Stimata Alteta Regala,
Este grav daca aceasta natie nu mai este capabila nici de cel mai primar instinct de aparare si conservare! Se pare ca lipsa de coloana vertebrala a degenerat in aceasta noua boala, mult mai grava decat precedenta. Nu mai avem decat o singura etapa de trecut pentru a disparea cu totul – sinuciderea natiunii!
Lipsa de solidaritate am constatat-o cu multiple ocazii si uneori chiar pe propria piele, facandu-ma sa ma intreb in anumite momente daca chiar merita sa lupt pentru un folos comun. Pe buna dreptate circula la noi zicala ca orice bine pe care-l faci nu scapa nepedepsit.
Avand ocazia sa locuiesc aproape 3 ani intr-o tara din Europa de vest, am constat prezenta acolo a unui puternic spirit de asociere si solidaritate, chiar si in sate. Orice sat are cateva asociatii pe diverse domenii, au programe de intrajutorare, au cercuri de meserii, de limbi straine, de lectura, de muzica si de multe alte domenii, si toate se bazeaza in mare masura pe implicare benevola, sumele incasate fiind modice iar statul si primaria sustinand financiar si material aceste organizatii.
Din moment ce istoria ce se invata in scoala a suferit un adevarat masacru in ultimii 20 de ani, inlocuindu-se personalitati ce au platit cu viata sustinerea idealurilor nationale cu vedete de televiziune sau personalitati de doi bani din ultimii ani, nu cred ca ar trebui sa ne miram.
Am devenit un popor de individualisti si egoisti, multi dintre noi fiind pregatiti sa-i sacrifice (“sa-i faca”) pe cei din jur pentru binele personal.
Lovitura de gratie a constat in exilarea majoritatii elitelor noastre, persecutarea (financiara si media) a celor incapatanate sa ramana in tara si incapacitatea de a crea noi elite la nivelul celor pierdute.
Masurile urgente pe care le vad posibile in acest moment ar fi (probabil veti regasi cu usurinta cateva puncte din “programul economic, cultural si politic” afisat pe aceasta pagina acum cateva luni, prin bunavointa altetei voastre regale:
1.) Reforma in profunzime a programelor de invatamant in domeniul istoriei, limbii romane si crearea unei materii de spirit civic, poate inlocuind unele ore de dirigentie.
2.) Sustinerea de catre stat si autoritatile locale a infiintarii de centre culturale, asociatii si programe de intrajutorare, cercuri de meserii.
3.) Revitalizarea caselor de cultura, majoritatea fiind lasate in ruina in ultimii 20 de ani sau refolosite cu alta destinatie.
4.) Revitalizarea Astrei Romane si adaptarea obiectivelor la realitatile actuale
5.) Punerea la punct a unei campanii de constientizare si educare in domeniul istoriei, culturii si folclorului romanesc in scoli, ziare, televiziune si pe plan european. Constientizarea unui model etic specific, derivat din istoria romanilor si imbunatatit cu elemente din alte sisteme etice (de exemplu – din cel japonez: atat in economie, gestiunea resurselor, reciclare si etica). Importanta consensului in decizii. Valorile de baza ar trebui sa fie: harnicia, constiinciozitatea, datoria, voluntariatul si initiativa, inovatia, atitudinea primitoare, intoarcerea la valorile traditionale, onoarea si nu in ultimul rand – credinta. Biserica trebuie sa sustina de asemenea aceasta campanie. Reeducarea romanilor d.p.d.v. al istoriei, eticii, religiei si sentimentului national – renasterea miscarii de unificare dupa modelul pasoptist (strategie culturala, politica si economica ingemanate).
6.) Infiintarea de scoli si universitati performante si eventual ridicarea nivelului de pregatire in cateva din cele existente, specializate in formarea elitelor (gen Harvard) vizand crearea unei adevarate clase politice si a unor specialisti de exceptie mai ales in cele 10 domenii strategice de dezvoltare a Romaniei. Aceste scoli vor fi finantate din fonduri europene, private sau cu sprijinul statului roman. Incurajarea prin politici fiscale a oamenilor de afaceri si a firmelor mari sa sponsorizeze scoli, centre de cercetare si spitale.
7.) Cresterea nivelului de pregatire in scoala, liceu si facultati, promovarea intre cele 3 etape bazandu-se exclusiv pe examen si nu pe media notelor anuale
8.) Promovarea burselor de studiu in Comunitatea Europeana si America de Nord (mai ales pentru studii politice, economice si sociologice) ;
9.) Implicarea casei regale in promovarea proiectelor de dezvoltare, in reprezentarea Romaniei pe plan extern precum si in crearea de scoli, licee si facultati recunoscute la nivel international
Sper ca in cateva luni sa va pot supune atentiei o versiune adusa la zi a propunerilor de prioritati interne si externe ale Romaniei, asa cum le vad eu, din perspectiva limitata pe care o am.
Cu aleasa consideratie,
Marius Zgureanu
Imi permit sa mai adaug o propunere, care nu-mi apartine mie (ideea provine dintr-un articol de pe pagina RgnPress din 4 martie 2009), care constituie o cauza dar poate furniza si o solutie:
– Lipsa unui proiect identitar ii face vulnerabili pe romanii de pretutindeni.
Ar trebui sa punem cateva intrebari fundamentale, la nivel geografic, etnic, economic, cultural, politic, etic si religios:
– cine suntem?,
– ce rol ar trebui sa jucam pe plan international?,
– ce vrem sa devenim ca si natiune si ca si stat?,
– ce puncte slabe avem, ca si popor, si cum putem sa le transformam in puncte pozitive?,
– ce atuuri avem ?,
– ce doresc de la noi factorii de decizie si presiune la nivel global?
De indata ce avem niste raspunsuri obiective (fara exagerari in ambele directii) la intrebarile de mai sus, putem incepe sa ne gandim cum sa solutionam problemele noastre…
Cu deosebit respect,
Marius Zgureanu
Alteţa Voastră Regală,
Imi permit să-mi spun şi eu “păsul”. Moralitatea nu costă bani,dar dacă ajungi la ea prin propriile eforturi,atunci ai facut un pas uriaş.Binenţeles că mai greşim…ca oameni suntem…dar important este să-ţi conştientizezi răul şi să nu-l mai repeţi.Aveţi dreptate …ne-am cam rătăcit…dar cum”românul are şapte vieţi în pieptu-i de aramă “ sunt sigură că va depăşi dificultăţile actuale.De fapt orice om de pe această planetă doreşte să fie mai bun,mai sincer,mai onest,să-şi ajute ţara,să-şi înţeleagă semenii.Fiecare om are o menire în acestă viaţă.Conflictele apar atunci cand nimănui nu-i pasă de tine că exişti.E normal.Iar daca banul a ajuns chiar mai important decât”viţelul de aur”în loc să fie un mijloc de dezvoltare a oamenilor,
daţi-mi voie să-l admir din ce în ce mai mult pe Don Quijote în toată complexitatea lui minunată.Românii au nevoie de un vector în persoana Majestaţii Sale, Regele Mihai.Numai atunci România ar putea deveni un posibil model de convieţuire paşnică.Cei care au reţineri( inerente)aş dori să le spun că istoria se repetă dar sub alte forme. Acest deziderat nu are nevoie de bani ci de unitate în diversitate.Eu cred că merită să încercăm “prin noi înşine”Vă mulţumesc că am avut ocazia să scriu aceste rânduri.
Botoşani,05.03.2009 Cu aleasă consideraţie,
Elena Hariuc
in atentia A.S. Principelui Radu, si a Casei Regale.
Imi pare rau ca in ultima vreme nu am avut timpul necesar sa urmaresc comunicatele Casei Regale, dar din pacate, m-am alaturat masei de victime ale “romanismului”( mai bine zis , balanismului) care devine si mai exacerbata in vremurile pe care le traim, in care notiunea de “criza” devine cea mai buna scuza a celor incompetenti sau pur si simplu rau-voitori, pentru a lua masuri pe care chiar cu un an in urma nu ar fi indraznit.
Ca sa nu va rapesc din timp cu lamentari personale, dupa parerea mea umila de om din popor care se lupta zi de zi cu mocirla in care se scufunda razand si batand din palme societatea romaneasca, masura cea mai stridenta ar fi punerea in garda, si persuasiunea organelor de control abilitate( ITM, Garda Financiara , politie si Justitie), pentru a-si face in sfarsit treaba pentru care cheltuie zilnic banul public, cam aiurea caci rezultate palpabile nu prea se vad, pentru a stopa abuzurile unora , care in bunul spirit de “smecher”, cred ca pot face orice si pot scapa nepedepsiti datorita starii materiale mai bune decat a majoritatii.
Nu e de gluma. Abuzurile tuturor cumulate dau o imagine de cosmar a societatii. Functionarii publici nu-si mai fac treaba, si pe deasupra mai si pozeaza in personaje intangibile care de la inaltimea functiilor lor, se cred deasupra legilor datorita solidaritatii de breasla care s-a perpetuat de-a lungul celor 20 de ani de democratie originala.
Institutiile statului trebuie purificate de elemente daunatoare,caci altfel cetateanul nu se va simti responsabil sa le respecte, si implicit, sa invete sa-si respecte semenii. Pana la urma, Statul suntem fiecare in parte, si toti impreuna, nu haita de sacali care s-a asezat in varful piamidei, si care transmite numai exemple descurajatoare spre ceilalti. Pana Justitia , Politia si Inspectoratele de Munca nu-s vor face datoria fata de omul de rand, fara de care nu pot exista, cetateanul simplu si onest va fi mereu singur impotriva perpetuarii starii de fapt bolnave si paguboase a domiei bunului plac a celor cu oarecare putere asupra altora. Puterea ar trebui sa responsabilizeze, nu sa corupa. Desi in acest moment, 2 proverbe imi vin n minte: ” Puterea corupe, si puterea absoluta corupe absolut”, de E Blake, si vorbele lui Mahathma Gandhi, ” Nu e semn de sanatate sa fii adaptat la o societate profund bolnava”.
Oamenilor simpli le trebuie trezit sentimentul national, nu nationalist, mandria si curajul. Dupa atatea decenii de abuzuri tolerate sau indurate, sa nu ne miram ca deviza a devenit:”capul plecat sabia nu-l taie”, fara continuarea adecvata.Tinerii nu au modele , cei batranise consuma in truda asigurarii supravietuirii zilnice, in bataia de joc a celor platiti chiar de ei prin impozite si taxe.
Aceasta stare de fapt bolnava nu mai poate continua. Criza oricum va aduce o schimbare. Ori se va consolida puterea caracatitei care a adus tara la ruina, i-a vandut resursele si ramurile de importanta strategica( comunicatiile, energia, etc), ori va trezi constiinta oamenilor la realitate, Din pacate, Pana nu va aparea un lider demn de urmat, oamenii se vor complace in situatia actuala, nu din lasitate, ci din disperare. Nu suntem uniti, si fiecare e pentru el. In acest fel, unul cate unul vom cadea victimele monstrilor pe care chiar noi i-am creat.
Din pacate, acest mesaj s-a lungit cam mult, si poate contine prea multe tuse pasionale, dar inca sunt sub efectul unor evenimente nefaste, si imi pare rau ca va rapesc timpul, dar inclin sa cred ca nu sunt singurul in aceasta situatie. In numele lor strig acuma Alteta, in numele celor inselati in sperante, si tratati cu dispret.
Pana reformam invatamantul si administratia, trebuie sa ne asiguram ca va mai exista un stat in care ele sa functioneze. Din pacate, panta pe care se afla acuma Romania, tinde sa se transforme in prapastie.
Domnule Istvan,
Dar pornit mai sunteţi…deşi aveţi atâta dreptate.Din fericire regele este garantul statului roman.Ordinea din interiorul tării ,noi trebuie să o realizăm.Vă mărturisesc că n-aş prea fi de accord cu bâta,pentru că nu avem nevoie de” ciomageală” în ţara asta.Are cine să ne judece.Noi trebuie să ajungem la înţelepciunea firească să facem un pas important pentru noi toţi…nu numai pentru unii.Vă rog să mă scuzaţi poate pentru intervenţia mea dar …deh…nu m-am putut abţine.Vă doresc o zi bună şi cu speranţa de mai bine în suflet.
Botoşani,06.03.2009 Cu mult respect,
Elena Hariuc
Stimata Elena Hariuc.
Poate mesajul meu a fost prea patruns de pasiune, asta si dintr-un motiv genetic ( sunt mai tinerel) , dar cand vad o nedreptate, sangele imi fierbe, mai ales daca aceea nedreptate se face deliberat si cu zambetul pe buze in detrimentul unor oameni care au avut incredere in ei. Oricum, in viata tuturor vin la un moment dat vremuri grele, si cum trecem de ele da masura caracterului nostru.
Pe de alta parte, cu intelepciune si inteligenta se pot pune la punct multe proiecte frumoase si bune, dar e nevoie de fapte si actiune sa le dai viata. Eu exact asta incurajez, actiunea. Un cuvant nespus e o deie moarta, si gandul fara sa fie urmat de fapta e doar o alta ratare.
Si cu ocazia zilei de 8 martie, cand apuc sa va raspund, as vrea sa va urez sanatate, fericire alaturi de cei dragi si impacare cu sine si cu Cel de Sus.
Numai bine, cu stima,
Istvan.
Da,sunt multe de spus.Mult adevar in observatiile MAJESTATII VOASTRE,dar si in cele comentate de supusii ALTETEI VOASTRE.Ma inclin si unora si altora,nu pentru a demonstra ca un cap plecat nu va fi taiat de sabie.Sunt o unitate din milioanele de romani ce au ales calea muncii in strainatate,pentru a fi mai bine familiilor noastre.Nu ma plang.E bine si sunt convins ca putea fi cu mult mai bine,la noi acasa.SOLIDARITATE?……Chiar nu stiu ce sa mai spun.nu ca as fi debusolat.Asa cum aici,in Italia in speta,si in ISRAEL,ca sa pot vorbi in cunostinta de cauza,suntem apreciati,respectati si nu in ultimul rand,RASPLATITI pentru ce facem bine si cu responsabilitate,sunt convins ca se va intampla foarte curand si la noi ACASA……in ROMANIA.Dar nu in REPUBLICA ROMANIEI.Nuuuuuuuu……..!Cum poti cere unui medic aflat pe patul de moarte sa ne mai vindece?Cum poti cere unui preot in agonie sa-ti mai boteze pruncul?Sa arunce cu piatra cel fara de pacat!!!Din fericire pentru noi,avem inca in viata astfel de CREDINCIOSI ADEVARATI.EI vor arunca piatra,azi,maine….dar piatra lor nu loveste.Ea purifica si insanatoseste o natiune care inca nu e grav bolnava.Asa cum in orice pom ,mai sunt si roade patate,asa si in societatea noastra.Asta nu nu ma ingrijoreaza.Nu ma inspaimanta nici cazurile de incalcare a legilor de anumite specimene din tara mea,pe aici sau aevea.Avem singurul ghinion ca sunt mai mediatizate.Ele nu reprezinta valorile adevarate ale comunitatilor de romani,de aici sau de aevea.E mai comod sa arati ca altul e vinovat.Din pacate pentru noi ,mass media romana,sticla sau hartie,pune mai mare pret pe astfel de cazuri,decat pe adevaratele merite si realizari,valori certe si recunoscute oriunde si oricum.Orice jurnal,orice prima pagina incepe din pacate cu astfel de stiri.Fara sa-si dea seama,ca in disperarea si criza noastra de timp,de cele mai multe ori,imbucam fugar astfel de stiri…..Ce pretentii mai avem la ceilalti europeni?Sprijiniti romani,acum ca mai avem timp si ce,sprijiniti MAJESTATILOR LOR,sa ajunga prin viu grai,ca nu mai avem timp cu mass media,sa fie cunoscuti si promovati acolo unde trebuie,in toate ungherele societatii noastre.Nu vedem oare ca nu avem salvare>Gata cu incredere data clasei politice.Gata cu surogate de proiecte .Gata cu minciuna.TRAIASCA REGELE.Doar CASA REGALA ne mai poate mantui.Si o va face,aveti sa vedeti.MAJESTATILOR VOASTRE ,Va cer scuze,pentru ca va rapesc din timpul pretios,dar ATI demonstrat de sute de ani,ca SUNTETI singurii ce aveti urechi si pentru noi.Cu respect,un roman neaos,Gheorghe,cu plecaciune.