O lume din care am plecat
Opresc pentru o zi seria consideratiilor pe marginea rostului regalitatii in Romania de astazi. As vrea sa va arat un numar de unsprezece cladiri, fiecare reprezentand unsprezece institutii ale statului, in Europa anului 2009. Privindu-le, puteti lesne intelege rostul lor. Fiindca arhitectura lor nu are doar rost estetic sau cultural, ci si institutional, istoric, identitar. Peretii acestor cladiri contin geopolitica, ei au fost investiti cu continuitate, cu efort, de-a lungul multor generatii, de a construi stabilitate. Cladirile-simbol pe care vi le prezint astazi au eleganta, impun prin armonie si clasa, prin importanta si prin valoare. Forta lor vine din valoare, nu din putere politica. Relevanta lor vine din constanta, nu din competitia permanenta de a fi mai tare decat cel de alaturi. In viata publica a tarilor occidentale in care aceste cladiri exista se produc instrainari, alienari, deformari. Exista multe intemperii care le ameninta fundamentul, structura. Dar pentru natiunile care traiesc in jurul simbolurilor ilustrate mai jos exista un sens profund al demnitatii, al mandriei, al statorniciei, conturat in silueta cladirilor in cauza.
|
Alteta Voastra Regala,
In primul rand as vrea sa va multumesc pentru aceasta serie de articole despre rolul Regalitatii. Nu pot decat sa sper ca din ce in ce mai multi romani vor incepe sa constientizeze ca o societate care nu isi respecta valorile este ea insasi o societate fara pic de valoare.
Am vazut pe viu o parte din aceste castele regale de-alungul ultimilor 10 ani. Mi se pare extraordinar sentimentul de respect pe care il simt cei care trec pe langa o astfel de locatie si spun: Traiasca Regele sau Traiasca Regina! Este un drept al lor pe care nimeni nu il poate limita. Im. Kant spunea ca un om fara libertate este un om fara demnitate, iar un spaniol, olandez, belgian etc caruia nu ii permiti sa isi exprime mandria fata de regele sau ii lezezi demnitatea in modul cel mai grav cu putinta.
Iar noua ne-au lezat acest drept timp de prea multi ani……
Cu profunda stima,
N.N.
Chiar daca nu se afla printre imaginile prezentate de A.V.R., mi-am permis sa inchid pentru o clipa ochii si sa imi imaginez a fi prezent si Castelul Habsburg, leaganul multor palate Regale si Imperiale din intreaga Europa monarhica, simbolul unei dinastii a carei forta si stralucire inca nu a apus, ea mai avand inca multe de spus si oferit continentului nostru. Castelul Habsburg este un simbol (alaturi de cele prezentate mai sus) care, atata timp cat va exista, “instrainarile, alienarile si deformarile” la care asistam, de multe ori neputinciosi, nu vor putea sa aiba ultimul cuvant.
Cu deosebit respect,
Andrei Botez
P.S. Imi place ca in majoritatea fotografiilor, cerul de deasupra este senin… Este inca loc de speranta.
Fotografii superbe!
Adaug si CASTELUL PELES, caci
“Nu prea departe,
Langa un mic crang
Spre aripa veche a castelului
Trandafirii Regelui infloresc singuratici.
Ei au gratia si misterul unei fidelitati neostenite.”