Ceremonialul regal (VII)
|
Alexandra Arnautu, 2005 CEREMONIALUL CURTII REGALE A ROMANIEI INCEPAND CU ANUL 1866 Capitolul 7 Solemnitati Aniversarea a un an de la intrarea Principelui in Bucuresti a fost sarbatorita pe 10 mai 1867. Sosesc depese omagiale din toate colturile Tarii. Te Deum-ul de la Mitropolie este urmat de o receptie la Palatul din Bucuresti, unde Principele se adreseaza invitatilor sai in limba romana, pentru prima oara intr-o ocazie oficiala. Adresarea in limba romana este perceputa ca un act de integrare, care emotioneaza profund asistenta. Dupa recunoasterea Independentei Romaniei la Congesul de la Berlin in iulie 1878, Armata Romana isi face intrarea solemna in Capitala tarii in ovatiile a mii de oameni din Bucuresti si diverse regiuni. Pe soseaua Kiseleff, principele si unitatile militare care il insotesc trec pe sub Arcul de Triumf improvizat de Municipalitate. Este salutat de Primar si Ministrul de Interne, care omagiaza puterea de sacrificiu a Armatei si a conducatorului ei. Principele raspunde printr-un discurs, apoi inainteaza calare in fruntea trupelor de-a lungul strazii principale a Capitalei (numita in acel moment Calea Victoriei) spre Piata teatrului, unde a avut loc defilarea si prezentare tunurilor capturate de la turci. Dupa 25 de ani de la castigarea independentei, Regele, insotit de Principele Ferdinand al Bulgariei, intreprinde o vizita in locurile unde s-au purtat luptele in timpul razboiului. Periplul incepe la Rusciuc, unde Principele Ferdinand si populatia locala omagiaza Armata Romana si pe comandantul ei suprem. Regele viziteaza localitatile in care se purtasera lupte si asista la serviciul divin in capela din Plevna, ridicata pe fostul camp de lupta. Regele a tinut intotdeauna sa fie recunoscut rolul armatei romane in Razboiul de Independenta si meritele care-i revin in castigarea victoriei. In timpul vizitei intreprinse in Rusia cu cativa ani in urma, (in 1898), la invitatia Tarului Nicolae al II-lea, Regele se arata in mod deosebit sensibil fata de onorurile militare si recunoasterea oficiala a meritelor armatei romane si ale sale, in calitate de conducator suprem al armatei ruso-romane. Independenta Romaniei nu se datora decat eforturilor si sacrificiului armatei sale si nu bunavointei unor state europene. 7.2 Inaugurari Principele Carol si Principesa Elisabeta iau parte in 1870 la inaugurarea Universitatii din Bucuresti. In discursul sau, rectorul afirma ca sub domnia Principelui carol s-au redeschis scolile romanesti. Principele raspunde printr-un discurs prin care isi reafirma dorinta de a contribui, alaturi de Principesa, la dezvoltarea si reinnoirea invatamantului romanesc. In primavara anului 1894, regele inaugureaza Canalul Sulina, iar in toamna, alaturi de Regina, de Principele Mostenitor si numerosi demnitari, Regele Carol I ia parte la festivitatile de inaugurare ale podului de la Cernavoda. Podul va purta numele Regelui. Regele alaturi de sotia sa traverseaza podul si bate la mijloc, cu ajutorul unei masini de nituit, ultimul cui al podului (un cui de argint). Saisprezece locomotive traverseaza podul pentru a-i testa rezistenta. Se intoneaza Imnul National, se trag salve de tun de pe vasele de razboi. In 1896, Regele asista, alaturi de imparatul Franz Iosef si de Alexandru al Serbiei, la festivitatile deschiderii canalului Portile de Fier. Evenimentul se desfasoara conform aceluiasi protocol : imn, salve de tun, discursuri. Inziua de 7 noiembrie 2004, regele Mihai si Regina Ana sunt invitati sa ia parte la inaugurarea Muzeului Veteranului Roman de la Marasesti. Majestatile lor sunt primite de prefectul si de Primarul orasului. Prefectul si primarul tin discursuri evocand vitejia ostasilor romani de-a lungul istoriei moderne a Romaniei. Regelui i se ofera «titlul de cetatean de onoare al orasului-erou Marasesti». Regelui Mihai, nascut si crescut pe pamant romanesc, descendent al Familiei Regale, care s-a implicat direct in lupta romanilor pentru independenta si reintregire si care a avut o legatura privilegiata cu armata, i-a revenit onoarea de a tine discursul de inaugurare a muzeului. Prezenta sa a fost fireasca la acest eveniment, s-a inscris in mod natural in nazuinta romanilor de a-si respecta istoria si a-si afirma identitatea. 7.3 Punerea pietrelor de temelie In ziua de 22 august 1875 a avut loc punearea pietrei de temelie a Castelului Peles. Se dau primele trei lovituri de ciocan. Principele rosteste urmatoarea urare : «Fie ca acest castel sa se ridice din pamant si fericit sa se incheie construirea sa, pentru ca el sa fie candva leagan dinastiei mele si a tarii». Preotii stropesc cu apa sfintita fundatia Castelului. Principesa Elisabeta descrie astfel solemnitatea acelei zile : «Muzica militara se auzea pana departe in padure […] preotii stropeau cu aghiazma fundatiile, venisera ofiteri si tarani in haine de sarbatoare, oameni din inalta societate. Iar noie ram in portul national cu voaluri frumoase si camasi brodate».1 7.4 Sfintiri de biserici Toti suveranii Romaniei au considerat religia ca fiind una dintre modalitatile principale pentru crearea legaturii profunde cu propriul popor. Inca de la inceputul domniei lui Carol I, a fost inclusa in Constitutie o clauza care prevedea ca fiicele si fiii Suveranilor sa fie botezati in rit ortodox. Aceasta clauza a fost respectata de urmasii Principelui carol la tron in ciuda faptului ca biserica catolica i-a excomunicat pe doi dintre ei : Regele Ferdinand si Regina Ana. Regele Carol I intelege ca prin ctitorirea unor biserici va reusi sa confere o legitimitate in plus dinastiei sale, respectand traditia celor mai ilustri domnitori ai istoriei romanesti. La 15 august 1867 are loc sfintirea bisericii Cotroceni. Principele asista la serviciul religios, alaturi de ministri si ofiteri superiori. Oficialitatile sunt invitate la dejun. La ordinul Principelui, parcul palatului este deschis publicului. Regele Carol I a restaurat cateva dintre cele mai insemnate monumente ale Moldovei si Tarii Romanesti, devenind in acest fel al doilea ctitor al lor. In ocombrie 1886 are loc (dupa restaurare), sfintirea bisericii episcopale Curtea de Arges. La aceste eveniment ia parte intreaga Curte Regala. In acest sens, tablourile votive stau marturie. Serviciul divin este oficiat de catre de catre episcopul de Arges. Cu aceasta ocazie, Regina ofera o evanghelie scrisa de eape pergament si ilustrata cu picturi, fiecare dintre cele 50 de file mari este incadrata intr-un chenar argintiu cizelat cu aur. Evanghelia dupa care s-a citit slujba a fost chiar acest manuscris. Cea mai importantactitorie este cea a celei mai mari catedrale romanesti, la Timisoara, unde «regele Mihai apare insotit de toate atributele regalitatii coroana, sceptrul si globul crucifer». La aniversarea celor 90 de ani de la sfintire, la 2 noiembrie 2003, Familia Regala (Majestatile Lor, Principesa Margareta, Principele Radu) a fost invitata de Arhiepiscopul Bartolomeu de la Arhiepiscopia ortodoxa romana a Vadului, Feleacului si Clujului. Familia Regala a fost intampinata la intrarea in catedrala de doi episcope vicari si condusa in fata altarului. Aici este intampinata de Arhiepiscopul Bartolomeu in vesminte liturgice. Fiecare membru al familiei saruta Sfanta Evanghelie si este condus la locul sau. Majestatilor Lor le sunt destinate Tronurile Regale in latura nordica a soleii. Sfanta Liturghie a fost oficiata de Arhiepiscop si Regele a primit «Crucea Transilvana», distinctie bisericeasca a Arhiepiscopiei Clujului. 7.5 Sfintire de drapele In octombrie 1875 se incheie organizarea Armatei. La 26 octombrie in acelasi an, dupa manevrele de toamna, are loc in sala Tronului Palatului din Bucuresti, in prezenta perechii princiare, solemnitatea sfintirii a 32 de drapele care sunt inmanate regimentelor. Pe drapele este scrisa deviza «Pentru onoare si patrie»! Principele Carol adreseaza un discurs comandantilor de regiment aflati in jurul lui. 7.6 Dezvelirea monumentelor de for public In cinstea Suveranilor Romaniei si a devotamentului lor pentru Tara au fost realizate : statui, busturi, efigii si portrete. Printre artistii romani si straini care au realizat aceste monumente se numara : Milita Petrascu, Carol si Frederik Stork, Oskar Han etc. Innoiembrie 1874 are loc solemnitatea inaugurarii statuii lui Mihai Viteazu (primul monument ridicat in onoarea unui erou national). Mitropolitul Primat si inaltul Cler oficiaza serviciul divin in biserica Sarindari, la care asista Principele Carol si Principesa Elisabeta alaturi de toate autoritatile superioare civile si militare, primarul si consiliul comunal si alte persoane. Detasamente ale diverselor corpuri ale garnizoanei se vor afla in Piata Universitatii si de-a lungul Bulevardului Elisabeta pana in fata bisericii Sarindar. Dupa terminarea slujbei se formeaza un cortegiu care se indreapta spre Piata Universitatii, respectand ordinea stabilita : jandarmi, prefect, «adjutantii domnesci »2, Principele si Principesa urmati de ministri si inalte autoritati civile si militare. In Piata Universitatii, convoiul este intampinat de consiliul comunal al Capitalei. Principele si Principesa se vor sui pe estrada ce inconjoara statuia si vor rosti un discurs. Dupa incuviintarea data de domnitor, Primarul da semnalul dezvelirii statuii. Trupele prezinta onorul si se trag salve de tunuri de pa Dealul Spirii. Domnitorul va da ordin pentru defilarea trupelor. Cu un fast similar se face inaugurearea statuii Carol I, cu ocazia centenarului nasterii acestuia. Participa Regele Carol al II-lea, membrii ai Guvernului, consilieri regali si diplomati. Regele Carol al II-lea tine un discurs, omagiind personalitatea Regelui Carol I si contributia sa la edificarea Romaniei moderne. Ceremonia se incheie cu o defilare la care iau parte garzile nationale, membrii FrontuluiRenasterii Nationale, grupul veteranilor de la 1877, Corpul 2 de armata si unitatile cu cele 191 de drapele din timpul domniei lui Carol I. Capitolul 8 Protocolul nu poate fi acceptat astazi ca un obstacol ce ingreuneaza actul de comunicare. Protocolul este legat de traditiile istorice ale lodului, dar expus, in acelasi timp, unor influente externe, consecinta a relationarii cu alte culturi. Este evidenta o tendinta de simplificare a protocolului, in europa cel putin, de la care nu face exceptie protocolul Casei Regale a Romaniei : o tinuta mai simpla (inlocuirea fracului in majoritatea ocaziilor oficiale), o atmosfera lipsita de rigiditate (in desfasurarea audientelor, pranzurilor, receptiilor), ignorarea unei greseli de protocol a unui invitat. Asteptam, totusi, de la o Curte Regala, mentinerea in protocol a unui anumit fast legat de ceremonii ca nunta, incoronarea, primirea oficiala. O monarhie care neglijeaza un anumit fast, o monarhie are nut e face sa visezi, isi pierde aura.4 Ceremonialul elegant al recentelor nunti princiare europene, a tinut milioane de spectatori in fata televizoarelor ore intregi. Romantismul acestor nunti (legaturile de afectiune sincera intre tinerii casatoriti) le-au inscris in firescul relatiilor mane, cu tot fastul ceremonial neobisnuit care le insotea. In Romania de astazi, protocolul Casei Regale reprezinta o adaptare a Ceremonialului Curtii de pana in 1947 la realitatea vietii actuale. “On dit souvent que le protocole imprime le style d’une maison royale”.5 Se poate spune ca protocolul simplu defineste stilul Casei Regale a Romaniei. El faciliteaza contactul cu toate mediile sociale si contribuie la integrarea fireasca a Casei Regale in complexitatea societatii contemporane romanesti. ========== 1 Linberg, Paul, «Carol I al României», Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004, p. 155-156 2 Văcărescu, Theodor, op. cit., p. 111 3 «aceea de a evita printr-un mad de conduită, orice inhibiţie sau stângăcie în contactul cu sau între personalităţi importante», Monette, Pierre-Yves, op. cit., p. 157 4 Gauthier, Guy, op. cit., p. 268 5 «Se spune des că protocolul imprimă stilul unei case regale», Monette, Pierre-Yves, op. cit., p. 159 BIBLIOGRAFIE Andronie Dana. A fost mai intai sot si apoi a devenit print, articol publicat in ziarul Jurnalul National, pagina 27, Bucuresti, 17 mai 2004. |
Permiteti-mi Doamna Alexandra Arnautu sa va felicit si sa va acord nota maxima.Va multumesc.
Botosani,24 noiembrie 2008. Elena Hariuc
Ceremonialul Regal este simbolul sfant al pretuirii si daruirii pentru tara,este o rabdare enorma in care traditia si modernitatea se impletesc armonios in slujba oamenilor si omeniei.
Ceremonialul Regal nu este doar comunicare ci si echilibru,statalitate,inspiratie si credinta neclintita in Dumnezeu.