Seara Arhivelor Nationale
|
Astazi a avut loc o noua “Seara a Palatului Elisabeta”, dedicata Arhivelor Nationale ale Romaniei. Este a 89-a seara a Palatului, din 2001 incoace. Serile Palatului Elisabeta sunt evenimente publice de larga participare, in care se aduc in prim-planul vietii romanesti institutii, domenii sau regiuni, pentru a le sustine, a le face cunoscute si a le recomanda opiniei publice si unor entitati sau institutii similare din Europa. Uneori, precum in aceasta seara, Palatul Elisabeta gazduieste o institutie de mare traditie si prestigiu, a carei prezenta in spectrul public este fundamentala pentru democratie si libertate, pentru stabilitatea Romaniei.
Se poate spune, pe baza Regulamentelor Organice din Tarile Romane, ca Arhivele Nationale au fost infiintate acum 177 de ani. Despre acest moment important al institutiei, situl internet ANR spune urmatoarele: “Ca instituţie, Arhivele de pe teritoriul principatelor româneşti extracarpatice au fost înfiinţate oficial în contextul elaborării primelor legi administrative moderne, anume Regulamentele Organice, în anii 1831-1832. Pentru perioada anterioară secolului al XIX-lea, nu trebuie însă trecută cu vederea existenţa unor arhive de pe lângă cancelaria domnească, a celor păstrate de către autorităţile ecleziastice, ca şi a arhivelor private constituite de către dregători de diverse ranguri în ierarhia boierească. (…) De Arhivele Ţării Româneşti se poate vorbi însă abia începând cu 1 mai 1831, iar de cele ale Moldovei de la 1 ianuarie 1832”. Astazi, Arhivele Nationale se afla sub conducerea unei echipe tinere de profesionisti, care doreste deschiderea institutiei catre public, modernizarea ei, punerea pe suport electronic a celei mai mari si mai importante parti a arhivei, alaturarea ei institutiilor de profil importante ale lumii. De altfel, colaborarea dintre ANR si marile arhive europene, americane si asiatice va fi o cheie pentru cercetarea trecutului, fiind poarta catre o cunoastere mai buna a istoriei noastre pline de goluri. Dar Arhivele Nationale nu sunt doar o deschidere catre trecut, ci si un fundament al prezentului si un reper al viitorului. Fiindca procesul de cunoastere adevarata, profunda, a tesaturii vietii romanesti si a institutiilor ei este o conditie sine qua non pentru pasii catre o Romanie europeana. Golurile pe care le avem in cunoasterea propriei noastre existente nu sunt doar de natura istorica, ci si institutionala, administrativa, juridica, politica si mai ales civica. Arhivele Nationale sunt o institutie de prima importanta pentru momentul de azi al Romaniei. Improvizatia si fantezia institutionale au devenit aproape o vulnerabilitate. Cercetarea documentelor arhivei, nu cele prafuite si cu iz revolut, ci cele care ne pot deslusi chestiuni concrete si la ordinea zilei dintr-un prezent lipsit de demnitate si de mandrie, vor aduce reparatii din mers mecanismului societatii romanesti. Astfel, Romania se va pregati sa devina nu un depozit de bunuri si oameni, ci o tara cu amprenta, cu orientare si strategie, cu predictibilitate si ambitie, cu mandrie si perspicacitate. |
20:12 Principele Radu: Arhivele Naţionale sunt o instituţie a memoriei
Bucureşti, 31 oct /Agerpres/ – Arhivele Naţionale, prin vechimea şi importanţa lor istorică (n.r. – 177 de ani de la înfiinţare) în prezervarea istoriei naţionale, reprezintă o instituţie a memoriei, a declarat principele Radu, vineri seara, la Palatul Elisabeta.
‘Suntem aici nu pentru a judeca, ci pentru a mulţumi angajaţilor Arhivelor Naţionale pentru că, fara memorie, România ar fi doar un depozit de bunuri şi de oameni’, a spus principele.
La rândul său, directorul Arhivelor Naţionale, Dorin Dobrincu, a evidenţiat efortul instituţiei pe care o conduce în reconstituirea democraţiei şi a statului de drept în România după 1990.
Dobrincu a oferit principesei Margareta şi principelui Radu o serie de documente referitoare la istoria familiei regale române: diploma din 1875 prin care regele Carol I este făcut preşedinte şi păstrător al Societăţii Geografice, o copie a Legii de proclamare a Regatului României în 1881, un document din 1886, prin care regina Elisabeta primeşte o scrisoare de mulţumire din partea unei şcoli, jurământul de credinţă al regelui Mihai din 17 decembrie 1940.
Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, prezent la eveniment, a elogiat la rândul său ceea ce a numit ‘instituţia a cărei menire este păstrarea şi conservarea istoriei poporului nostru’.
Seara Palatului Elisabeta dedicată Arhivelor Naţionale cu ocazia împlinirii a 177 de ani de la înfiinţare reprezintă cel de-al 89-lea eveniment de acest gen găzduit de familia regală, după prima seară organizată la 18 mai 2001 cu ocazia revenirii regelui Mihai la Palatul Elisabeta.
Serile au fost dedicate unor judeţe sau regiuni din România, ca şi unor instituţii naţionale şi internaţionale sau ONG-uri.
La evenimentul de vineri seara, desfăşurat în Sala Regilor, au participat reprezentanţi ai Arhivelor Naţionale ale României, Academiei Române, administraţiei publice, membrii ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, istorici, personalităţi culturale. AGERPRES/(Daniel Popescu)
Alteta Voastra Regala,
Va multumesc inca odata, in numele Arhivelor Nationale, pentru primirea calduroasa si pentru cuvintele frumoase adresate. Nimeni, cred, niciodata, nu a spus arhivistilor romani, in public, vorbe atat de inimoase si de cuprinzatoare. Pentru cei mai multi, seara de la Palatul Elisabeta a fost poate cel mai inaltator moment la care au participat vreodata.
Cu cele mai bune ganduri,
A. Muraru
Alteta,
Buna dimineata,
si impreuna cu toti colaboratorii Vostri, va dorim sa aveti
una dintre cele mai reusite zile de pana acum,
din aceasta alergatura maratonica!
.
Daca sa considerat ca este benefic sa se accepte ideile
noi aducatoare de progres si eficienta, cred ca in egala masura
ar trebui, benefic, sa se faca si o “arhiva” a greselilor; incepand
de la cele cu caracter “psiho-democratic” pe care societatea
romaneasca le-a incercat, intr-un mod atat de particular.