Alexandria și Corabia, septembrie 2008

Am plecat la ora 7 dimineata catre orasele Alexandria, capitala judetului Teleorman, si Corabia, asezare urbana la Dunare din judetul Olt.

Am dorit sa vizitez doua orase mai mici pentru inceputul de an scolar, in locuri in care prezenta unui musafir sa bucure cu adevarat urbea, sa faca o surpriza placuta, sa fie un prilej de implinire sufleteasca.

Alexandria este un municipiu cu peste 50.000 de locuitori si este capitala de judet. In ultimii ani, am vizitat oficial locul de trei ori. Cunosc, asadar, destul de bine urbea, lumea ei intelectuala, mediul de afaceri, episcopia, liceele si colegiile nationale, administratia locala. Intalnirea de la prefectura si ceremonia deschiderii anului scoalar la Colegiul National Alexandru Dimitrie Ghica au fost ocazii de a vorbi din nou despre dezvoltarea locala, despre rolul binefacator al individului, al personalitatii, la implinirea prezentului si viitorului apropiat al comunitatii.

Am avut satisfactia de a vorbi in fata unui numar mare de elevi, profesori, edili ai municipiului si responsabili ai judetului, in frunte cu prefectul Zorinel Niculcea. Dialogul nostru a privit experienta european-institutionala a tarilor care au aderat la UE inaintea noastra, felul in care comunitatile locale si regiunile lor s-au dezvoltat in primele decenii de dupa aderare; apoi am vorbit despre leadership, despre rolul valorilor si al institutiilor, despre importanta diversificarii calitatii si substantei leadership-ului si asa mai departe.

Inainte, insa, de dialogul cu elevii, am participat la ceremonia de deschidere a anului scolar, in prezenta PS episcopului Galaction, a directiunii liceului si a inspectorului scolar general din judet. Ploaia si vantul nu ne-au permis sa facem ceremonia in aer liber.

Am incheiat sederea cu un vizita la televiziunea Media ATV din Alexandria, unde am participat la un dialog cu realizatorul programului „Comentariul zilei“.

Am plecat cu intarziere, din pacate, spre orasul Corabia. Primarul, dl Teodor Barbu, a gazduit la primarie intalnirea cu prefectul judetului Olt, dl Stefan Nicolae, si cu membri ai consiliului, ca si dialogul cu elevii de la Colegiul National Alexandru Ioan Cuza.

Corabia este un oras de aproximativ 20.000 de locuitori si are mandria de a se fi constituit ca asezare urbana prin decretul regal, din anul 1881, semnat de Regele Carol I. Corabia este un mic port la Dunare, un loc plin de istorie, de la asezarile romane si dacice de la Sucidava, pana la ctitoriile lui Carol I, precum Catedrala, primaria sau Colegiul National.

Pe vremuri, era un mic oras plin de comercianti, pitoresc si intreprinzator. De altfel, este unul dintre putinele orase din tara care a conservat aproape complet patrimoniul arhitectural traditional. Urbea are un aer patriarhal, cu parfum de epoca, are autenticitate si aer curat, este plina de arbori si de parcuri si, desi somajul are aici o rata alarmanta, cei 15% dintre locuitori care lucreaza in Europa echilibreaza situatia financiara, trimitand bani in tara si permitand repararea caselor, construirea unora noi, etc.

Carol I a folosit orasul Corabia drept cartier general militar pe Dunare, in anul 1877. Locuitorii de atunci au fost mandri de aceasta, iar cei de astazi isi aduc aminte. Ei sunt, probabil, unii dintre cei care nu ar avea reticente la ziua de 10 mai, fiindca cei din Corabia inteleg din propria lor istorie ce semnificatie are, in mersul inainte al unui popor, ziua independentei. Noi, ceilalti romani, mai ales cei din capitala, am uitat aceasta semnificatie, ajutati de Stalin si de propria vanitate.

Principala problema a orasului Corabia este lipsa podului peste Dunare. Pe vremea romanilor, cu doua mii de ani in urma, exista un pod monumental, in chiar proximitatea orasului. Astazi este insa, pesemne, mai greu de priceput la ce ajuta podurile si drumurile. As dori din toata inima sa pot ajuta edilii orasului in demersul lor de a construi podul peste Dunare. Nu este vorba numai despre avantajele economice ale unui astfel de demers. Este o chestiune de instinct al binelui national. Nu ai nevoie de doctorat in economie sau geopolitica pentru a intelege ca o tara care controleaza 1.000 de kilometri din traseul european al unui fluviu nu-si poate permite fantezia sinucigasa de a avea un singur pod peste acea apa. A trata Dunarea ca pe o periferie, ca pe camera din dos a casei, inseamna o inconstienta nu doar de natura politica, ci si culturala, geopolitica si identitara.

Am vizitat, pe rand, Colegiul National, catedrala ortodoxa, apoi asezarea romana de la Sucidava si, in final, locul unde a fost construit podul mobil pentru trecerea armatelor romane, la 1877.

Imi ramane in minte, la sfarsitul zilei, linistea cu care elevii prezenti la intalnirea de la primarie au ascultat cuvintele mele de incurajare privind importanta asezarii lor si a rolului pe care ei il au in tranformarea prezentului si viitorului Corabiei.

Carol I este prezent peste tot in fibra identitara a acestui loc cu un prezent atat de modest. Cred ca este datoria noastra, a contemporanilor, sa facem ceva durabil in orasul acesta pitoresc, demn si curat; tot asa cum este de datoria noastra, a celor care traim in Romania prezenta, sa ne hotaram sa transformam Dunarea dintr-o periferie deprimanta intr-un centru iluminat.