Maria a Romaniei
|
Romania nu s-a nascut acum 90 de ani, asa cum s-a afirmat în ultimii ani în legatura cu aniversarea de la 1 decembrie 1918. Articolul 1 din Constitutia anului 1866 suna astfel: „Principatele Unite Romane constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea de Romania”. Aceasta lege fundamentala a fost revizuita în 1879, 1884, 1917 si 1923, în acord cu modificarile de structura si întindere a statului roman, dar a ramas coloana vertebrala a unuia si aceluiasi stat, elementul determinant al continuitatii lui politice. Începuta la 24 ianuarie 1859, daltuirea statului national modern, unitar si indivizibil, s-a încheiat la 10 mai 1881. Aceasta este statalitatea romaneasca moderna, cu puternice radacini europene.
Tot ultimii ani au adus în discutia publica notiuni importante, precum “viziune”, “identitate”, “continuitate”. Este bine ca ele patrund în vocabularul puterii politice si mediatice. Dar aceste virtuti au nevoie sa fie tratate corect. Viziunea se face cu generozitate si cu responsabilitate. Identitatea se repara cu loialitate. Continuitatea se înnoada prin cunoastere si respect.
Asadar, Romania are 142 de ani de cand s-a fondat ca stat modern, condusa de un sef de stat dintr-o dinastie europeana. Aceste adevaruri au importanta astazi, cand Romania face primii pasi pe drumul institutional-european. Si aceste adevaruri au nevoie sa fie cunoscute, întelese, asumate, pentru ca înstrainarea de sine, provocata de cele patru decenii de dictatura, sa-si încheie consecintele morale si institutionale.
Din multe puncte de vedere, acesti 142 de ani s-au reflectat în destinul Casei Regale a Romaniei. Unul dintre momentele cruciale ale destinului romanesc in Europa a fost leadership-ul reginei Maria a Romaniei.
Alteta sa regala principesa Maria s-a nascut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park în Anglia. În anul 1957, tot în ziua de 29 octombrie s-a nascut la Atena principesa Sofia, fiica regelui Mihai. Principesa Maria a fost fiica principelui Alfred al Marii Britanii si Irlandei, principe de Saxe-Coburg-Gotha, duce de Edinburg (1844-1900) si a marii ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853-1902). Astfel, principesa Maria era nepoata a reginei Victoria a Marii Britanii si a tarului Alexandru al II-lea. Regina a murit la 18 iulie 1938, adica exact acum saptezeci de ani.
Regina Maria vine în tara ei de adoptie în 1893, ca sotie a principelui mostenitor Ferdinand. Calitatile ei remarcabile o transforma repede într-o figura publica de prima marime. Inteligenta, de o frumusete exceptionala, plina de curaj si de determinare, viitoarea regina participa de la început la viata culturala romaneasca si îsi leaga numele de numeroase acte de binefacere.
Maria devine regina în 1914. Primul razboi mondial o transforma într-o eroina nationala. Participa activ pe front, încurajeaza ranitii si soldatii din cele mai fierbinti puncte de lupta si sfarseste prin a fi supranumita “Mama Regina”.
Dupa razboi efectueaza vizite în Franta si în Marea Britanie care, desi neoficiale, aduc multa simpatie cauzei romanesti. La Paris, la 8 martie 1919, dupa dejunul cu Raymond Poincaré, presedintele Frantei, este invitata sa treaca în revista garda de onoare de la palatul Elysée, o onoare ce nu se mai facuse niciodata pana atunci unei regine, mai ales al uneia care nu domnea, in mod direct. În aceeasi zi este primita oficial ca membru corespondent al Academiei de Belle-Arte, singura femeie printre barbatii acestei institutii.
Farmecul si distinctia înnascute o transforma într-o stea mondiala. Prin celebritatea ei, regina Maria face cunoscuta Romania în întreaga lume. Vizita în Statele Unite ale Americii din octombrie-decembrie 1926, în compania copiilor ei Ileana si Nicolae, este apogeul popularitatii sale.
Dupa moartea lui Ferdinand I în 1927, Maria a Romaniei îsi consacra toata energia bunului mers al tarii sub domnia nepotului sau, regele copil Mihai. Alaturi de principesa-mama Elena, ea însoteste pe noul rege în toate împrejurarile, ocrotind copilaria celui chemat prea devreme sa ia locul bunicului. Este profund ranita de atitudinea fiului sau cel mare, Carol, care prin excesele din viata personala pune în pericol dinastia si tara. Regina Maria fost mama a sase copii: principele Carol, principesele Elisabeta si Marioara, principele Nicolae, principesa Ileana si principele Mircea.
Regina a fost foarte legata sufleteste de doua locuri: castelul Bran si casa de la Balcic, de pe malul Marii Negre. Pe amandoua le-a înfrumusetat dupa gustul ei si le-a dat ceva din personalitatea ei. Aceasta amprenta dainuieste în timp. De asemenea, palatul Cotroceni de la Bucuresti, destinat de Carol I ca resedinta principilor mostenitori, a fost transformat în timp într-o resedinta spatioasa si fermecatoare de catre tanarul cuplu Ferdinand si Maria.
Maria a Romaniei a fost în multe privinte un model. Prin frumusetea si eleganta ei, prin inteligenta si eruditie, prin extraordinarul ei farmec si forta prezentei sale, prin devotamentul fata de tara si fata de familie, ea a fost subiectul a sute, chiar mii de pagini scrise în literatura romana si mondiala. A fost autoarea multor carti, unele de literatura pentru copii, altele cu caracter autobiografic.
Regina era cunoscuta pentru atitudinea sa deschisa, fara menajamente. Íi-a scris memoriile si nu a ezitat sa caracterizeze cu mult curaj chiar pe membrii familiei ei. A scris despre regele Carol I ca era extrem de autoritar, dar ca în cele din urma s-au înteles bine si au devenit buni prieteni. Nu s-a sfiit sa scrie despre calitatile si defectele regelui Carol, ca si despre maniile lui. Dar marturiseste ca “regele Carol I a fost un foarte mare rege”. Despre matusa ei, regina Elisabeta, spune ca era o persoana minunata, dar prea poetica. În ce priveste pe cei doi fii ai sai, sunt de notorietate publica scrisorile reginei Maria în care le arata cu iubire si obiectivitate punctele lor slabe, care i-au provocat atata amaraciune.
Vizita sa în 1919 la primul ministru francez Clemenceau a devenit legendara. Într-o epoca în care nu era pusa la mare pret implicarea femeilor în politica sau societate, regina Maria a cutezat sa-i ceara omului de stat francez ajutorul pentru revenirea la Romania, dupa primul razboi mondial, a Transilvaniei pana la Tisa si a Banatului. Este evocat un schimb de replici pe care nimeni nu-l poate – totusi – confirma: Clemenceau, supranumit “tigrul” i-ar fi spus: “Madame, ceea ce cereti este partea leului”! Regina Maria ar fi raspuns fara ezitare: “Este ceea ce leoaica cere tigrului”!
Regina Maria s-a îmbolnavit în 1936. Nu se cunosc cu exactitate detaliile bolii, dar se vorbeste de violente hemoragii interne. A plecat la tratament în strainatate prea tarziu. În iulie 1938 era înca la sanatoriul de la Weisser Hirsch, aproape de Dresda. Pleaca spre tara la 14 iulie. A murit la Sinaia la 18 iulie 1938, la varsta de saizeci si doi de ani, dupa o suferinta teribila, accentuata de izolarea la care a obligat-o fiul ei Carol al II-lea si de indiferenta acestuia fata de degradarea ei fizica. Este ultimul membru al familiei regale înmormantat, pana în acest moment, la Curtea de Arges.
La începutul cartii autobiografice “Povestea vietii mele”, Regina a ales ca motto o propozitie de Nietzsche: “Caracterul este destin”. |
Alteta Voastra Regala,
Romania Mare a fost proiectata de Regina Maria. Ca mama a trei fete, stia suferinta Romaniei pentru cele trei provincii: Basarabia, Bucovina si Transilvania.
A purtat in suflet conceptia Romaniei Intregite inca de cand a devenit Regina romanilor. A luptat in primul razboi mondial pentru idealurile nationale, si cand Romania ajunsese doar “o palma de pamant” in fata armatelor Puterilor Centrale, Regina a devenit sufletul tarii.
Vizitele pe care Regina Maria le-a facut in perioada interbelica in strainatate, au demonstrat aprecierea si admiratia popoarelor lumii pentru Regina romanca.
Mama ranitilor, Regina soldat, promotoarea Romaniei intregite … Vreau sa o numesc simplu: Mama romanilor.
Cu lealitate,
Adrian Halga
Alteţă,
La 70 de ani de la moartea Reginei Maria, am aprins o lumânare în memoria Reginei noastre, care a pus România pe harta lumii.
Şi-a servit Ţara la maximum. Romania avea nevoie de o faţa, si, la acea oră, România era Regina Maria.
Astăzi, înstrăinata Basarabie are nevoie de dragostea Ţării-Mame mai mult ca oricând.
Cu profund respect, din Chişinău,
Steliana Tomaşenco
Alteta Voastra Regala,
Sapte decenii scurse de la trecerea alaturi de Tatal Ceresc a Maiestatii Sale Regina Maria a Tuturor Romanilor ne indeamna sa ne reamintim rolul imens si hotarator jucat de aceasta minunata Icoana a Neamului Nostru in timpul Marelui Razboi si in realizarea si recunoasterea Marii Uniri de la 1918. Mai mult decat atat, dupa cum ati afirmat si Alteta Voastra, implinirea in iarna acestui an a 9 decenii de la Marele Eveniment amintit mai inainte face ca Sfintele Coroane ale Suveranilor Tuturor Romanilor Ferdinand I si Maria sa straluceasca din nou, iar de aceasta data si mai puternic.
De asemenea, ma bucur din tot sufletul ca Alteta Voastra Serenisima indeplineste ca Reprezentant Special al Tarii exact aceleasi demersuri prin care Regina Maria a inscris Romania pe harta in acele vremuri. Acest fapt este cu atat mai inaltator cu cat prin aceasta simpla paralela se creaza, de fapt, un arc peste timp, ceea ce inseamna pentru Casa Regala a Romaniei INFINIT si PERENITATE!
Ma inchin in fata Altetelor Voastre Regale si in fata Ilustrei Personalitati a Reginei Tuturor Romanilor!
Sunt studenta la Facultatea de Istorie si cred ca sistemul educational, programele de istorie ar trebuie sa cultive mult mai mult decat pana acum respectul fata de Casa Regal, al carei prestigiu si verticalitate au onorat acest popor, legitimandu-l in Europa. Tinerii romani de azi trebuie sa regaseasca in istorie si in Casa Regala un element de identitate si de mandrie. Mi-as dori ca Regalitatea sa devina mult mai prezenta in actualitatea noastra, a poporului roman.
Respectele mele,
Alteta Voastra Regala,
Regina Maria reprezinta astazi mai mult decat o regina, reprezinta un mit si un simbol.
La 70 de ani de la moartea SA, romanii trebuie sa stie mai multe despre Marea Regina. In acest sens o reeditare a minunatei lucrari ”Povestea vietii mele” ar fi atat de binevenita.
Este o lucrare atat de pretioasa si foarte greu de gasit in ziua de azi.
Cu stima, Laura.
Va multumesc pentru ca ati raspuns astfel paginii de jurnal dedicata Reginei Maria. Tot ce spuneti este adevarat si faptul ca gandul cel bun vine de la oameni tineri arata cat de gresit este sa crezi ca ceea ce merita poate disparea sau poate fi uitat.
De altfel, in vizitele atat de dese pe care le fac in licee, constat ca discernamantul, forta critica, bunul-simt, nevoia de iubire si de incredere sunt mult mai puternice la cei tineri, pe care noi ii consideram cu superioritate ‘cei mici’.
Sunt bucuros ca intelegeti extraordinarul aport al Reginei Maria. Ea nu a fost numai un om de cultura, o mama, o sotie de Rege sau o militanta pentru demnitatea poporului ei. A fost, peste toate acestea, un lider. De la leadeship-ul ei s-au inspirat toti cei care i-au urmat in Familia Regala, chiar si in zilele noastre.
De aceea Regina Maria, ca si urmasii ei, sunt relevanti in Romania: pentru ca ei reprezinta modele de lideri, asa cum nici una dintre institutiile actuale nu are cum sa livreze. De aceea si este ignorata, ca si Regele Carol I si ca si Regele Ferdinand, Regina-mama Elena si Regele Mihai, de autoritati, mereu.
Dar exista, intotdeauna, in orice timp, o legatura directa a Casei Regale cu natiunea.
Sper, doamna Tomasenco, sa ajung la Chisinau, din nou, in urmatoarele luni. De asemenea, raspund Laurei din Timisoara ca volumele cu “Povestea vietii mele” vor aparea curand, retiparite de o prestigioasa editura romaneasca.
“Cartea de basme a Reginei Maria” a fost publicata in Romania? Poate ca nu acesta este titlul si de aceea nu o gasesc? Este posibila o editare/reeditare?
Cu stima,
Adela
Cartea de basme a Reginei Maria (una dintre multele pe care le-a scris) se numeste “Kildine” si a fost publicata in anul 2003 de editura Corint. Este posibil sa se mai gaseasca in librarii, dar mai sigur ese sa o solicitati, prin posta, direct de la editura.
De asemenea, s-ar putea ca volumul sa fie re-editat in cursul urmatoarelor 12 luni, de catre o alta editura.
Pe Wikipedia sunt mentionate: The Story of Naughty Kildeen, Povestea neastâmpratei Kildeen, 1917 si The Queen of Romania Fairy Book, Cartea de basme a reginei României, 1923. Am comandat si Kildeen dar as dori sa o achizitionez si pe cea cu basme. Am gasit-o la Palatul de la Balcic in limba engleza dar am sperat ca o pot gasi in limba romana. De fapt sunt interesata de tot ce a scris pentru copii Regina Maria a Romaniei. Am doua nepotele gemene de 6 luni si as dori ca din biblioteca pe care le-o “construim”, sa nu lipseasca creatiile Majestatii Sale.
Cu stima,
Adela
Nu am nici o informatie in privinta unei re-editari a volumului pe care l-ati gasit la Balcic in limba engleza. Imi pare rau.
In arhiva Casei Regale exista un numar foarte mic din numeroasele volume publicate de Reginele Elisabeta (Carmen Sylva) si Maria.
O admir pe frumoasa reginä Maria. Ea a fost si este si va rämäne o personalitate importantä in viata mea.
Cu mult respect si drag,
Dietmar Melzer
-Germania-
Alteta Voastra Regala,
Regina Maria este un simbol pentru poporul roman.
Citesc tot ce apare despre monarhia Romaniei, dar din pacate nu am “Povestea vietii mele”. Stiti cand ar trebui sa apara si la ce editura?
Cu mult respect,
Roxana Luca
.
R. I .P. – “Mama ranitilor”, promotoarea si sustinatoarea Romaniei intregite!
.
Multumiri surorilor si fratilor nostri din Moldova.
Toata aprecierea pentru doamnele:
Georgeta si Steliana, Tomasenco, din Chisinau!
.
Va veni O ZI, cand fauritorii actuali ai istoriei vor repara greselile
inaintasilor lor, din istorie!
Doamne ajuta!
In anul 1990, editura Argo (nu cred ca mai functzioneaza acum in economia romaneasca) a fost publicata shi carticica “Povestile Pelesului” .Din nefericire pt.mine este singura carte a M.S. Elisabeta (Princiess of Wied) pe care o am in biblioteca.
Dar ca sa fiu la subiectul paginii A.V.R. m-am bucurat sa vad aceste frumoase fotografii, m-am bucurat ca ele exista.
Va multumesc din nou !
Cred cu tarie ca in Romania de astazi, regalitatea ar putea pune ordine in viata politica. Cred ca am avea mai multa credibilitate ca tara in Europa, si ca am putea sa ne afirmam mai mult. De altfel regalitatea ar da ceva ce Romania are mare nevoie: stabilitate.